Page 83 - Drumul_socialismului_1972_11

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 562 • DUMINICA 26 NOIEMBRIE 1972
2
wBBmmmmmamnmKmm

CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI DE PARTID DE LA E. M. LUPENI

Colectivul minei Lupeni, în deauna cuvîntul hotărîtor în
frunte cu puternicul sSu deta­ creşterea productivităţii mun­
şament de comunişti, şi-a cîş- ■Ml AXAT, cii şi reducerea cheltuielilor
tigat un binemeritat prestigiu materiale de producţie. Va
prin priceperea, hărnicia şi trebui să ţinem seama că şi
pasiunea cu care munceşte în viitor numai prin valorifi­
pentru transpunerea în viată mi pî carea cit mai deplină a in­
a sarcinilor trasate de partid. teligentei tehnice, prin rezol­
Chiar şi numai faptul că în varea creatoare a unor pro­
ultimii 10 ani colectivul mi­ bleme pe care le ridică ex­
nei a fost distins de cinci ori tinderea mecanizării şi folosi­
cu drapelul de fruntaş şi o rea procedeelor tehnologice
dală cu drapelul de eviden­ moderne vom putea obţine
ţiat pe ramură este o dovadă rezultate corespunzătoare în
îndeajuns de concludentă în printre care eu aş menţiona, pentru instalaţiile de la com­ ridicarea eficientei economi­
acest sens. Aşa cum au scos în primul rînd, abaterile de plexe, ca şefii de schimburi co generale a exploatării.
în evidenţă lucrările recen­ la disciplină, Cînd spun a- şi de brigăzi, maiştrii şi lăcă­ — In scopul îmbunătăţirii PATOSUL MUNCII
tei conferinţe a comuniştilor ceasta, nu mă refer doar la tuşii ce deservesc aceste in­ activităţii de producţie şi în
de la mină, comitetul de par­ „nemotivate", la folosirea in­ stalaţii să le cunoască temei­ scopul creşterii eficientei e-
tid a depus o muncă stărui­ completă a timpului, care aşa nic. conomiee a întregii noa'stre
toare pentru mobilizarea fac­ cum s-a văzut şi din darea de Referindu-se la mult discu­ activităţi — a spus în cuvîn­ Cel care-1 caracteriza pe 1300", pentru autocamioane
torilor de conducere politici seamă au serioase repercu­ tata lipsă a pieselor de tul său inginerul Ion Cărun­ lăcătuşul matriţer Ion Itu, de mare tonaj, pentru pro­
şi administrativi, a întregului siuni asupra eficientei econo­ schimb, unii vorbitori au ri­ ţii. şeful sectorului de inves­ de la Uzina chimică Orăştie, duse de larg consum cu
colectiv de salariaţi la creş­ mice, ci şi la abaterile de la dicat problema folosirii şi e- tiţii — socotesc că ar fi bi­ asocia numelui său trăsături­ marca „echipa condusă de
terea capacităţii dă producţie, disciplina tehnologică sau fa conomisirii acestora. nevenit ca organizaţia de par­ le atitudinii socialiste faţă Ion Itu", obţin note bune la
la ridicarea gradului de me­ cele care periclitează secu­ — O parte din piesele do tid să desfăşoare o mai bu­ de muncă. omologare.
canizare a lucrărilor din sub­ ritatea muncii. Iată de ce so­ schimb şi chiar utilaje — nă activitate în rîndul ingine­ — Cînd vă vorbesc despre — Cînd termin o matriţă
teran, sporirea productivităţii cotesc că se impune ca noul stîlpi, grinzi şi alte piese me­ rilor şi tehnicienilor în sen­ Ion Itu — spunea tehnicia­ trăiesc o mulţumire pe ca­
muncii, obţinerea unor bene­ comitet ales, întreaga orga­ talice — din neglijenta uno­ sul ca fiecare din aceştia să nul Nicolae Hanciu, secre­ re n-o pot explica. Ponte mă
ficii suplimentare. Efectul mă­ nizaţie să acţioneze mai ho- ra — evidenţia în cuvîntul fie convins şi determinat să-şi tarul comitetului de partid înţelegeţi — se confesează
surilor politice şi tehnico-or- tărît pentru întărirea discipli­ său Anton Duban, şef de e- valorifice mai plenar poten­ de la secţia metalurgie — Ion Itu — e ca şi cum rea­
ganizatorice luate de organi­ nei sub toate aspectele. chipă lăcătuşi, secretarul or­ ţialul de glndire tehnică încît, mă refer la un om cu res­ lizezi un lucru în care ti-ai
zaţia de partid s-a concreti­ Cu multă exigentă s-au ganizaţiei de bază de la ate­ printl-o inovaţie sau raţiona­ pect fată de muncă, de o
zat în anul 1971 în realiza­ combătut în conferinţă ne­ lierul mecanic — nu sînt re­ lizare, prin aplicarea unor so­ conştiinciozitate izvorită din pus speranţe, pentru care
rea unei producţii peste plan ajunsurile existente în folo­ cuperate sau ajung, odată cu luţii noi, să rezolve în decurs înţelegerea finalităţii sociale te-ai străduit, în care ai cre­
de 47 000 tone de cărbune sirea utilajelor din dotare, ne­ cărbunele, la preparatie şi în de un an o problemă care să a muncii prestate, a dragos­ zut şi unde ai lăsat ceva din
cocsificabil, depăşirea nive­ glijentele care duc la irosi­ final... la fier vechi. Propun determine îmbunătăţirea acti­ tei lui pentru profesia alea­ munca ta. In ultima vreme
am avut o matriţă foarte
lului productivităţii muncii rea unei părţi însemnate a noului comitet, conducerii ex­ vităţii de producţie, creşterea să, a pasiunii pentru ea, că­
planificate cu 0.9 la sută şi timpului de muncă, a bani­ ploatării să însărcineze un productivităţii muncii, redu­ reia i se adaugă o altă tră­ complexă pentru naveta de
reducerea preţului de cost cu lor şi materialelor. colectiv cu inventarierea a- cerea cheltuielilor materiale sătură definitorie: atitudinea pline, o matrită pentru fia
0,14 lei/tona de cărbune ex­ — In adunarea generală de cestor piese şi — cu consim- în aşa fel încît economi­ sa creatoare fată de mese­ coane de medicamente, pa­
tras. Dar, aşa cum în mod alegeri, comuniştii din orga­ tămintul conducerii prepara- ile realizate să acopere rie, dorinţa de perfecţionare, tru matriţe pentru autocami­
justificat s-a apreciat în con­ nizaţia noastră de bază — re­ , tiei care le revendică pentru salariul său pe un an. A- de autodepăşire. Aceste tră­ oane de mare tonaj, una
ferinţă, rezultatele obţinute lata Alexe Furdui, secretarul fier vechi — să ia măsuri sături le-a cîştigat aici, le-a pentru turbina autoturismu­
organizaţiei de bază din sec­ pentru recuperarea şi recon- ceasta ar însemna, pe lingă însuşit şi, după părerea mea, lui „Dacia 1300". Unele au
în cele trei trimestre înche­ diţionarea lor. Să vedeţi ce alte efecte pozitive, realiza­
iate din anul 1972 sînt nesa­ torul IV — au criticat pe bu­ economii mari se vor realiza rea unei economii anuale de ştie să Ie împărtăşească şi fost comenzi foarle urgente,
tisfăcătoare, nu reflectă posi­ nă dreptate unele aspecte ca­ pe această cale 1 circa 50 000 lei de fiecare altora. Conduce o echipă de ne-au solicitat să rămînem
bilităţile colectivului. Nerea- re denotă o preocupare nesa­ inginer şi tehnician, ceea ce tineri — el însuşi fiind tînăr în schimburi prelungite, dar
lizarea integrală a indicatori­ tisfăcătoare fată de utilaje, Dezbătînd problema folosi­ — şi se descurcă muncito- ne-am încadrat cu bine.
materiale şi alte bunuri apar- rii la întreaga capacitate a pe exploatare ar însemna un reşte. Lucrează la matriţe
lor planului la extracţia de tinînd avutului obştesc. In utilajelor din dotare, obţine­ volum substanţial de econo­ de mare complexitate şi cu In acest „ne-am încadrat
cărbune şi la productivitatea perioada analizată au fost lă­ mii suplimentare. Valorificarea superioară a bogăţiilor subsolului, atragerea in fiecare din ele trece cu suc­ cu bine", Ion Itu sintetizea­
muncii, depăşirea conţinutu­ sate în surpări peste 200 rii unei productivităţi mai Reflectînd preocupările ma­ circuitul economic a zăcămintelor complexe constituie una dintre ces examenul profesional. ză toate acele trăsături prin
înalte, reducerii cheltuielilor
lui de cenuşă la cărbunele grinzi metalice, fapt cu atît sei de comunişti de la mina preocupările de căpetenie ale colectivului de muncitori, tehnicieni Tînărul, care la numai doi care Nicolae Hanciu li de­
materiale de producţie, mai
extras au influenţat negativ mai grav cu cît acest mate­ mulţi vorbitori au accentuat Lupeni pentru înfăptuirea şl Ingineri de la I.M. Barza. Nicolae Ceauşescu de-a se acorda o deo­ ani de la venirea In între, finea atitudinea înaintată
Indicaţia
tovarăşului
preţul de cost, eficienta eco­ rial este procurat din import. în cuvîntul lor asupra nece­ sarcinilor stabilite în urma sebită atenţie punerii In valoare, la un ridicat nivel de eficienţă, prindere a cerut să fie pri­ fată de muncă. Şi noi am
nomică generală. Cu rezulta­ sităţii unei mai atente preocu­ recentei vizite de lucru făcu­ a zăcămintelor sărace In conţinut, este privită de acest destoinic mit în rîndul celor mai îna­ mai adăugat ceva : bucuria
te nesatisfăcătoare s-a înche­ In conferinţă s-au dat o pări din partea comitetului te de tovarăşul Nicolae colectiv — care şi-a Îndeplinit planul anual Ia producţia marfă intaţi muncitori, face azi ce o încearcă Ion Itu după
Înainte de termen — cu deosebită responsabilitate.
iat şi activitatea de investiţii seamă de exemple care re- La toate acestea o contribuţie de scamă şi-o aduc şi laboran­
fleclă [aptul că utilaje de de partid, organizaţiei de sin­ Ceauşescu în Valea Jiului, tele Elena Şcrban şl Aurelia Pavel. Iată-le — cu ochiul sever al dovada înaltelor calităţi pro­ finalizarea fiecărei piese —
şi pregătiri. Descifrînd cau­ înaltă productivitate, care a- dicat şi a comitetului oame­ conferinţa de partid de la competenţei profeslonalo — făclnd analiza chimică dlntr-un eşan­ fesionale şi morale. Matri­ ca un prinos al patosului
zele acestor nerealizări, par­ sigură în acelaşi timp o mare nilor muncii pentru atragerea mina Lupeni a cerut noului tion de silicaţl. ţele pentru repere „Dacia muncii.
ticipanţii la dezbaterile pur­ securitate a muncii, cum sînt în mai mare măsură la rezol­ comitet ales să ia cele mai
tate în conferinţă au căutat cele două complexe OMKT, varea acestor probleme a ca­ adecvate măsuri ca toate sec­
să pună puternic în lumină combine de înaintare PK-7 şi drelor tehnico-inginereşti, a toarele din cadrul exploatării
pe acelea a căror rezolvare alte utilaje, nu sînt folosite celor mai buni muncitori şi să-şi realizeze integral sar­
deipinde nu atît de factori din la capacitatea normală, iar al­ pentru dezvoltarea mişcării cinile la principalii indicatori Omul sfinţeşte locul. Aşa
afară, cît de voinţa şi de pu­ tele stau pur şi simplu nefo­ inovatorilor şi raţionalizatori- tehnico-economici pe trimes­ a fost dintotdeauna şi aşa
terea colectivului. losite. lor. trul IV 1972, să folosească e- Nu s-au 1 va fi mereu. Am întîlnit şi
— Au existat greutăţi, au — In sectorul nostru — a — In anii 1969, 1970 şl ftcient mijloacele muncii po­ am cunoscut asemenea oa­
existat neajunsuri, au existat arătat maistrul electromeca­ 1971, inovatorii din rîndul litice pentru mobilizarea în­ meni la E.M. Teliuc, oameni
nerealizări — a relevat în nic Ioan Savu, secretarul or­ muncitorilor, inginerilor şi tregului colectiv la valorifi­ pentru care munca consti­
cuvîntul său minerul Petre ganizaţiei de bază din secto­ tehnicienilor noştri — relata carea în mai mare măsură a tuie modul lor de-a fi, de a
Constantin, Erou al Muncii rul VI — cele două complexe în cuvîntul său tehnicianul rezervelor interne, utilizarea aplicat mai exista.
Socialiste, care, desigur, nu au de mecanizare OMKT au dat Mircea Suba, secretarul co­ deplină a capacităţilor de pro­ Unul dintre aceştia este
depins în toate cazurile de şi dau multe probleme. Ţinînd mitetului de partid din secto­ ducţie, folosirea raţională a comunistul Ioan Z. Pop. El
noi, de colectivul de muncă. seama de gradul înalt de me­ rul 12 transport — au propus fondului de timp şi a forţei Cu toate capriciile vre­ Creşterea de 2—3 ori a pro­ lor, s-au experimentat soiuri lucrează în subteran, în a-
Am trecut la programul de 6 canizare, propun ca partea e- multe inovaţii valoroase dar, de muncă în raport cu sar­ mii, în acest an cooperatorii ducţiei medii la hectar nu aduse din localităţi situate batajul 79, orizontul 180.
ore insuficient pregătiţi ; a- lectromecanică a sectorului să din păcate, unele din ele nu cinile încadrate în programul din Burjuc au obţinut pro­ reprezintă însă limita maxi­ la altitudine mai mare şi s-a La vîrsta de 39 de ani se
provizionarea tehnico-materia­ fie întărită cu personal elec­ au fost rezolvate cu răspun­ de 6 ore la frontul de lucru ducţii superioare prevederi­ mă a ceea ce se poate obţi­ urmărit efectul unor densi­ dovedeşte un destoinic mi­
lă a exploatării şi a locurilor tromecanic cu calificare co­ dere, în spiritul actelor nor­ pe toate cele patru schim­ lor planului, la unele culturi ne. Cîteva exemple sînt con­ tăţi diferite asupra recoltei. ner — şef de brigadă, for­
de muncă nu s-a făcut con­ respunzătoare, care să poată mative în vigoare. Este de buri, în scopul realizării pro­ nivelul recoltei depăşind pe cludente. Astfel, de pe o maţie de lucru care, în pri­
form graficelor ; fronturile de rezolva în orice moment, ope dorit ca acest lucru să nu se ductivităţii muncii planifica­ cel stabilit pentru ultimul an tarla de 10 ha s-au realizat Un pas important s-a făcut mele 10 luni ale anuiui, a
lucru n-au fost asigurate cu rntiv, problemele ce se ivesc mai înţîmple în viitor, deoa­ te, al obţinerii, unei înalte efi­ cîte 18 700 kg . cartofi la ha, şi în privinţa asigurării din depăşit planul cu peste 1 000
efective suficiente. Dar, peste la aceste instalaţii. Propun, rece la mina noastră rezQl- ciente economice^, al actualului cincinal. Ca ur-, producţie proprie a seminţe­ tone minereu extras. •••
1
toate acestea, s-au manifestat de asemenea,.să se organize­ varea creatoare a probleme­ mare, unitatea şi-a îndepli­ infirmînd astfel părerea ce se lor de plante furajere' — sfe­ — Sectorul nostru — spu­
şi deficiente care ne aparţin, ze ' un curs de specializare lor tehnice şi-a spus întot­ M. CRISTESCU nit exemplar obligaţiile faţă încetăţenise în rîndul coope­ clă şi trifoliene, pentru pro­
de fondul de stat, predînd ratorilor, potrivit căreia la curarea cărora se cheltuiau nea Ioan Z. Pop — şl-a in-
suplimentar cantităţi de or­ Burjuc nu „merge“ cultura importante sume de bani.
dinul sutelor de tone de cartofilor. Şi la porumb, deşi Dacă In sectorul producţiei
Efectivele de produse. Spre exemplu, la sînt convinsă că nu s-a a- vegetale am reuşit să valo­ />
cartofi s-au livrat în plus
tins recordul absolut, de pe
Munca tenace, organizarea riguroasă, 100 tone, iar la porumb, în 19 ha s-au cules cîte 7 500 rificăm mai eficient poten­
ţialul unităţii, In ferma zoo­
animale afară de cele 105 tone pre­ kg ştiuletl la ha. Fertilizarea tehnică sînt încă o serie de
date In contul muncilor e-
terenului şl densitatea de
fectuate de S.M.A., coopera­ 64 000 plante la hectar au probleme pe care ne stră­
folosirea integrală a potenţialului - planificate pot fi torii au mai livrat peste 80 fost factori care au influen­ duim să le rezolvăm. In a- ORTACILOR
nul viitor sîntem confrun­
de tone la F.N.C. şi pentru
ţat hotărîtor soarta produc­
substanţial constituirea fondului de în­ ţiei. taţi cu sarcini sporite pri­ .
vind îndeosebi producţia de
trajutorare al C.A.P. O sub­
Discutînd despre rezultate,
lapte şi carne. Cum baza re­
*
pranfii ferme pentru predarea depăşite liniere aparte se cuvine în am notat că brigada din sa­ zultatelor se pregăteşte de
legătură cu faptul că în acest
tul Tătărăşti se detaşează cu
pe acum, ne preocupăm să
an cantitatea de porumb li­
producţie cu 40 zile mai de­
vrată la hectar (peste 1 100 o producţie de peste 5 800 asigurăm condiţii cît mai bu­ deplinit şi depăşit planul de
kg ştiuleţi la hectar, în a-
(Urmare din pag. 1) kg) reprezintă echivalentul ceaslă toamnă cooperatorii ne de finalizare a obiective­ vreme, realizînd peste
tuturor apartamentelor le programate după starea fi­ întregii producţii realizate, de aici transportînd cu ate­ lor ce ne stau în faţă. Indi­ plan 20 000 tone minereu.
Cheia unui astfel de succes
ziologică la reproducţie, ne- în medie, cu ani în urmă la lajele proprii şi înmagazi- caţiile cuprinse în expune­ este perseverenţa în muncă
existînd preocupare zilnică unitatea de suprafaţă amin­ nînd aproape 230 tone po­ rea tovarăşului Nicolae
(Urmare din pag. 1) rea schimbului II — ne-a de­ tia nu sînt însă suficienţi, aşa din partea lor în ceea ce pri­ tită. Recolta medie stabilită rumb. Ceauşescu, la recenta plena­ a comuniştilor, pasiunea me­
clarat tovarăşul Grigore Boe- că tot noi trebuie să găsim veşte însămîntarea la timpul — 2 200 kg la ha — s-a de­ — Ca specialist în unita­ ră a C.C. al P.C.R., constituie seriei de miner ce ne ani­
ru, secretarul comitetului de rezolvarea de fond. un îndreptar deosebit de mă pe toţi.
— am sistat lucrările la obiec­ optim a tuturor vacilor şi vi- păşit cu 800 kg, plusul ob­ te, ce preocupări aveţi în
tivele mărunte sau mai puţin partid —, cu utilizarea la în­ Ea a fost găsită. Pentru a- telelor. Ca urmare, rezulta­ ţinut pe unitate reprezen- direcţia promovării noului, preţios în această privinţă. — Pasiunea în muncă a
importante, masîndu-ne forţele treaga capacitate a parcului coperirea meseriilor deficitare tele la reproducţie în aceste tînd 128 000 kg. Depăşiri a perfecţionării activităţii Desigur, în rezultatele în­ acestui miner — arăta Cos-
la execuţia locuinţelor. Bătă­ auto şi a celorlalte utilaje, a- s-a trecut la policalificarea unităţi sînt cu totul necores­ substanţiale, însumînd peste productive ? registrate de cooperativă es­ ma Culcea, secretarul co- j
lia se dă acum în două micro- cordăm o atenţie sporită folo­ muncitorilor. Zidarii au fost punzătoare. Vinovaţi de ase­ 5 000 kg la hectar, s-au în­ — împreună cu conduce­ te înglobată şi activitatea in­ mitetului de pL-tid de la j
raioane unde se construiesc sirii pe scară din ce în ce mai învăţaţi să monteze panouri menea stări de lucruri se fac registrat şi la cultura carto­ rea cooperativei acordăm ginerei Doina Vurm, care în E.M. Teliuc, e greu de re- I
cele mai multe apartamente. largă a prefabricatelor execu- prefabricate şi să toarne mo­ şi unii medici veterinari de filor. Cum se explică aseme­ maximă grijă folosirii în cul­ cei trei ani de cînd lucrea­ i zumat. Este exigent cu sub- i
1 aIe la poligonul întreprinde­ zaicuri, dulgherii — să bată I alternii şi cu el însuşi. Ur- ;
In „micro 6 Nord“ au fost rii şi transportării cărămizii parchet şi aşa mai departe, circumscripţii care au în sub­ nea salturi ? tură a unor seminţe şi hi­ ză aici s-a străduit şi a reu­ i măreşte în amănunţime mo- j
predate 200 apartamente. Alte în conteinere — metode care asigurîndu-se o utilizare mai ordine operatori însămîntători — Să ştiti că nu s-au făcut brizi valoroşi. Astfel, în a- şit în bună măsură să pro­ : nografia de săpare şi arma- |
120 vor intra in stSpînirea lo­ determină o creştere substan­ eficientă a cadrelor. Invătînd şi nu le urmăresc activitatea. minuni — ne-a spus ingine­ cest an s-a introdus pentru moveze noul în producţie, să i re a fronturilor de lucru, i
catarilor pînă la sfîrşitul aces­ ţială a productivităţii muncii. din greşelile trecutului, con­ Înfăptuirea sarcinilor reieşi­ rul şef al C.A.P., Doina prima dată hibridul dublu de cîştige autoritate, să se bucu­ | Respectă riguros tehnica ;
tei luni. te din programul naţional de Vurm. S-au aplicat mai bi­ porumb 220 pe 53 de hecta­ re de respectul şi aprecie­
— Pînă acum, a specificat structorii hunedoreni îşi creea­ dezvoltare a zootehniei in­ ne, cu răspundere, tehnologi­ ! securităţii, fapt ce a făcut !
— Dar celelalte ? — l-am inginerul loan Ban, ne-a pro­ ză, concomitent, frontul de re. Deoarece s-a dovedit că rea cooperatorilor şi a meca­ i ca în cei 15 ani de cînd ;
întrebat pe inginerul Teodor vocat mari greutăţi lipsa for­ lucru pentru anul viitor. cumbă o deosebită răspundere ile înaintate. Aplicarea re­ dă recolte superioare, hibri­ nizatorilor. Ca semn al pre­ este şef de brigadă să nu i
din partea tuturor preşedin­
Baciu, şeful lotului 4 — care ţei de muncă. S-au luat mă­ Bătălia este aspră. Oamenii ţilor, şefilor de ferme, briga­ tribuirii muncii în acord glo­ dul respectiv se va menţine ţuirii, cuvîntul inginerei — • aibă nici un accident în j
îşi desfăşoară activitatea în suri de redistribuire a munci­ muncesc cu o ambiţie şi o dierilor, inginerilor şefi şi bal i-a stimulat pe mecani­ în continuare în cultură. La membru în comitetul comu­ j brigada ce-o conduce. Co- |
acest sector. 1 torilor pe şantiere şi de com­ dăruire vrednice de laudă. De cooperatorilor în ceea ce pri­ zatori şi pe cooperatori să e- grîu, în această toamnă s-au nal de partid — este ascul­ munistul Pop, care recent
fectueze în condiţii agroteh­
— Restul de 144 apartamen­ pletare a efectivelor. Nu pu­ ani şi ani, el nu au fost puşi veşte organizarea temeinică a nice superioare lucrările de­ introdus, pe lingă soiul Be- tat şi urmat cu încredere, a împlinit 22 de ani de mi­
zostaia, creaţiile noi — Tur­
te vor fi predate pînă la sfîr­ tem decît saluta iniţiativa în situaţia de a rămîne restan- reproducţiei şi selecţiei ani­ cisive pentru soarta recoltei da 194 (pentru terenurile de nerit, este un adevărat e-
şitul lunii decembrie ! — ne asi­ Consiliului popular judeţean ţieri. Nici de această dată nu malelor, acţiuni de care de­ — pregătirea şi fertilizarea luncă) şi Favorit (pentru roadele fiind evidenţiate în xemplu de comunist. Pe el
succesele mereu amplificate
gură el. Nici nu ne gîndim la de a ne veni în ajutor trimi- o să ajungă într-o astfel de pinde hotărîtor ridicarea pon­ terenului, semănatul, întreţi­ terenurile de deal). In ceea ÎI găseşti mereu în avan­
o altă alternativă ! tîndu-ne zidari din satele ju­ postură. Dau această garanţie derii zootehniei in structura nerea şi recoltatul culturilor. ce priveşte cultura cartofi­ ce se obţin în creşterea pro­ posturile luptei pentru cali­
ducţiei agricole.
Există deci, perspective ca deţului. Pe această cale vom comuniştii şantierului, munci­ producţiei şi a veniturilor rea­ tate şi cantitate. Mereu 11
în acest microraion aparta­ obţine 80 de meseriaşi. Aceş- torii căliţi în grele încleştări. lizate din agricultură. găseşti conirolînd frontul
mentele planificate să fie rea­ de lucru, luînd măsuri de
lizate. Muncitorii, maiştrii, in­ siguranţă privind copturi-
ginerii sînt hotărîti să se ţină rea şi armarea. împărţirea
de cuvînt. Blocurile se execu­ formaţiei de lucru o face
tă din panouri mari prefabrica­ i işi iubesc meseria pentru că au aşteptat judicios pe operaţiuni, mun­
te. O echipă montează zilnic, ceşte întotdeauna în frun­
cu o macara. 2.5 apartamente. tea ortacilor din brigadă.
In 20 de zile lucrătoare un La cei 39 de ani ai săi.
bloc este terminat. Pe baza a- cu nerăbdare să între In tainele ei hărnicia şi inteligenţa orga­
cestor calcule putem trage nizatorică îl situează pe co­
concluzia că există timpul fi­ munistul Pop drept princi­
zic pentru execuţia luturor lo­ (Urmare din pag. 1) mul maturizării. E reconfor­ laşi mod. Tosif Man „rătă­
cuinţelor, mai ales că la fie­ tantă acea privire pentru ceşte" de patru luni în hă­ palul animalor al vieţii mi­
care bloc lucrările se desfă­ ,,e cel mai bun meseriaş din oricine vrea să-şi umple ţişul incertitudinilor. Nici o nereşti din sectorul II al
şoară din plin. Pentru creşte­ secţie". Anqhel nu înţelege sufletul cu bucuria de a ve­ muncă „nu i se potriveşte" E.M. Teliuc.
rea ritmului de muncă s-a pre­ însă ceva, nu înţelege „cum dea că păşesc în viitor atît şi. pînă una-alta, tinereţea „Ordinul Muncii". 6 ste­
văzut generalizarea pe în­ unii tineri care sînt apreci­ de multe conştiinţe călite la i se ofileşte în plictiseală şi
treg şantierul a schimbului aţi ca meseriaşi buni, în focul muncii. Ei iubesc mun­ inactivitate. Fiecare dintre luţe de „Fruntaş în între­
doi. In micro 6 Nord“ aparta­ viata lor particulară vor să ca, îşi iubesc meseria pen­ noi am trecut de atîtea ori cerea socialistă“ sînt ăs-
r
mentele se montează fără în­ iasă din comun cu purtările tru că au aşteptat cu ne- po lingă panourile „Reflec­ j plasta destoiniciei în mun­
trerupere ziua şi noaptea. Cînd tor" din Deva ori din Hune­
lor, ca Petru Sarpin al nos­ că a minerului-comunist,
s-a pus problema ca şi zida­ tru. Tinerii noştri n-au vrut doara. Cît de ofilite par u>- i Ioan Z. Pop, cu care se
rii să lucreze „în foc conti­ să-l primească într-o zi în Niei muncă fărăpîine, neori chipurile expuse aco­
nuu“ unii salariaţi, inclusiv autobuz dacă nu-si tunde lo ! Dacă ar avea puterea i mîndreşte întregul colectiv
cadre tehnice, s-au arătat frumos chica". Anghel Savu nici pline fără muncă necesară să "compare chipul Hunedoara focului nestins şi a metalului partid, impulsionaţi de valoroasele iniţiative | de la E.M. Teliuc.
neîncrezători afirmînd că nu înţelege această contra­ lor ofilit cu chipurile acelea fierbinte, Hunedoara şcolii de comunişti şi a care au generat din sinul colectivului, munci­
fapte
răsunătoare
cu­
combinatului
„niciodată nu s-a mai zidit dicţie în comportarea unui îmbujorate ale tinerilor în oamenilor în deprinşi cu muncii cinstite pătrarului torii, tehnicienii şi cu inginerii mai strălucit bilanţ
side­
angrenajul
prinde
rurgic
cel
se
prezintă
noaptea“. Conducerea şantie­ tînăr şi va continua să nu răbdare să ajunoă la tai­ sufletele cărora am privit de veac scurs de la proclamarea Republicii, — din toată istoria combinatului — acum cînd
rului a asigurat însă condiţii înţeleagă, pentru că uşurin­ nele ei. într-o dimineaţă rece. de unanimitatea furnaliştilor, oţeiarilor, laminato- au mai rămas 35 de ziie piuă la marea sărbă­
optime pentru desfăşurarea ţa şi extravaganta nu sînt de Anul acesta. Comitetul mu­ toamnă! Dacă ar avea tăria rilor, cocsurilor, turnătorilor. la dispoziţia economiei toare.
Dorinţa
pune
de-a
31 800 tone fontă, 26 000 tone oţel, 18 500 tone
activităţii în timpul nopţii — conceput pentru un om care nicipal al U.T.C. Deva a aju­ de a rupe cu un mod de naţionale cit mai mult metal realizat la un laminate, realizate peste prevederi, 32,5 milioa­
înainte de toate iluminatul co­ la vîrsta lui a ajuns să fie tat peste 100 de tineri, cei viată parazitar, ar fi tot înalt nivel de eficienţă a devenit o supremă ne lei economii la preţul de cost .şl 83,5 mili­
prin
dacă
de
respunzător — aşa că zidarii apreciat drept cel mai bun mai mulţi absolvenţi de li­ alitia oameni cîştigaţi pen­ ltotărire ! la Şi fiecare agregat creşterea indicilor mai oane Iei beneficii suplimentare. Iată succintul Rubrică realizată de :
in
prin
utilizare
parte,
îşi predau acum ştafeta sus, meseriaş din secţie. La a- ceu, să qînde-ască sănătos tru societate, ar fi cu alîti buna organizare a procesului productiv, side- bilanţ al dăruirii, tenacităţii şi competenţei
pe schele. Au trecut doar cîte- precierea aceasta se ajunqe despre muncă, oricum s-ar mai putini cei putini care-i rurgiştii hunedoreni se prezintă cu angaja­ miilor de siderurgişti hunedoreni. LUCIA LICIU
va zile de cînd se procedează prin muncă serioasă şi dă­ numi ea, oriunde ar fi să- murdăresc faţa, cu atiţi mai mentul anual depăşit, merită a fi reliefat înal­ ...Şi la acest merituos bilanţ, o modestă con­ NICOLAE TiRCOB
în acest fel şi rezultatele au ruire. vîrşită. Şi acei peste 100 de mulţi cei care i-o înnobilea­ tul patriotism, receptivitatea de care dau do­ tribuţie şi-a adus-o şi echipa de finisori de la
sîrmă,
de
apărui.: în „micro 7“, blocu­ Am privit în acea dimi­ tineri muncesc azi în în­ ză. Poate rîndurile acestea vadă aceştia, la indicaţiile secretarului nostru laminorul cărei supremă condusă de Pavel Grigo­ IOAN VLAD
contopită
cu
re,
a
ltotărire
este
rile cresc văzînd cu ochii, e- neaţă friguroasă de toamnă treprinderile municipiului. sâ-i îndemne la gindire ma­ general, in marca bătălie cu timpul, pentru fi­ cea a întregului colectiv : să dea patriei so­ corespondent voluntar
xistînd şanse reale pentru pre­ în multe suflete curate, în Cu alţii r»ai duce o mun­ tură, la mai multă respon­ nalizarea cincinalului înainte de termen. cialiste metal mult şi bun realizat cu cele mal
darea la termen a tuturor a- multe conştiinţe muncito­ că răbdătoare spre a-i face sabilitate faţă de tinereţea Mobilizaţi în permanenţă de organizaţia de mici costuri posibile.
partamentelor. reşti tinere, aflate pe dru- să înţeleagă munca la ace- lor. c
— In paralel cu generaliza­ J