Page 84 - Drumul_socialismului_1972_11

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 562 ® DUMINICĂ 26 NOIEMBRIE 1972 3

¡us cortina

Cronici favorabile aduceau nele scheciuri ca „Torturi", considerăm că colaborarea cu In Editura politică a apărut
schiţe
şi
elogii spectacolului stagiunii „La decapitare", unde alături cunoscutul textier M. Maxi­ volumul de „Spre ziuă“, povestiri
aparţi-
evocative
trecute „De va veni la tine de inepuizabilul Radulian e- milian a fost fericită, meritul nînd scriitorului hunedorean
cîntul“, pus în scenă de tea­ voluează excelent D. Herme- său în realizarea unui specta­ Irimie Străuţ. Volumul recom­
trul de estradă devean. Apre­ neanu. Plin de savoare — col de calitate fiind evident. pune file cu veridice de nimb istorie
al
glorioasă
s-a
cărei
cierile se adresau evoluţiilor „Războiul de 100 de ani în Textului foarte bun i s-a a- acoperit Valea Jiului, leagănul
11
care
bune, în special pe scenele care cuplul Ileana Zanche — dăugat muzica compozitorului atîtor tradiţii de luptă de în frunte
detaşament
minerii,
bucureştene. Faptul a atras a- George Casan se întrec pe si­ Vasile Veselovschi. Melodiilor al clasei muncitoare din ţara
tenţia publicului şi, în egală ne. sale, soliştii Irina Soroiu, noastră, s-au ridicat pentru
măsură, a textierilor, compozi­ Baby Bartha, Corneliu Sava, dreptul la o viaţă omenească,
Atelier V A R A DRAGOSTE DE ŢARĂ torilor, regizorilor cu nume Cornel Negrescu, Puiu Faur demnă.
cunoscute. Privită prin aceas­
s-au străduit să le dea o inter­
Sînt cel de pe urmă soldat, tă prismă, noua stagiune a Noua premieră pretare cît mai personală. Nu
Vara este titlul cărţii unui 0 literatură roză. Viziunea estradei din Deva era aştep­ ştim în ce măsură însă au
scriitor din Lupeni: Corneliu din Vara aparţine unui rea­ întors de pe cîmpul de luptă - tată cu interes. Iar noul spec­ a Teatrului prins ele la public. De data a-
Râdulescu. Face parte dintre lism amar, care, fără a fi to­ credincios, cinstit şi drept tacol, „Sus cortina la cetate“, ceasta, modelele de interpre­ Discul
scriitorii care nu socotesc tuşi închis, fără a-şi refuza asemeni camarazilor mei - răspunde oricăror exigenţe. de estradă Deva tare au lipsit, iar melodiile au
scrisul un divertisment (sau perspectiva, porneşte dintr-un eroi citaţi prin ordin de front. Impresia este confirmată de fost create pentru spectacol.
,,un hobby", cum ar spune temperament artistic medita­ Vin de departe la praznicul tău de cinstire, ţară, aplauzele spontane ale publi­ Spuneam înainte că „Sus
de
Dintre
discurile
cineva pus la punct cu mo­ tiv şi elegiap. Cu asemenea de unde albastrul Pontului Euxin cului adresate la finele fiecă­ In actul al doilea, reţin a- cortina la cetate“ a cîştigat uşoară aflate în magazine muzică
re­
da), ci o meserie care-şi tra­ calităţi, ar exista în mod o- frămîntă ţărîna străbunilor daci rui schéci sau al evoluţiilor tenţia cîteva momente ce dau prin numerele de balet. S-a comandăm : Alexandru Mandy
ge seva din pasiune. Corne­ bişnuit un permanent peri­ corpului de balet. linie ascendentă spectacolului. evidenţiat şi de această dată — muzică uşoară. Amintim in­
liu Râdulescu e un scriitor col al devierii în melodra­ secol de secol, Dar să derulăm succint firul Este vorba de: „La rezerva­ cuplul Ely şi Ticâ Hanea. Me­ terpreţii şi melodiile înregistra­
Constantlniu
Cornel
(„N-aţi
care-şi elaborează cărţile in mă. Corneliu Râdulescu pi­ mileniu de mileniu ţia... artificială“ (D. Hermenea- ritele revin în acelaşi timp ce­ te : o fată“), Doina Spătaru
văzut
tăcere şi singurătate, depar­ ruetează chiar de cîteva ori netulburînd veşnicia. spectacolului. Pe fundalul su­ nu), „Viperele cu corn“ (Ra­ lor doi maeştri coregrafi Eu­ („Masa tăcerii"), Sergiu Cioiu
gestiv semnat de arh. Al. Ivă-
pe
(„Primul
loc
te de publicitatea de clan în aceste pagini la hotarul TRAIAN BURCI neanu Damaschin şi Puiu Ga- dulian, Casan, Portase), „A gen Pinter şi Titus Burducea. Mihaela Mihai de („Cîntec pămînt“),
p'entru
literar şi - bănuiesc - ne­ primejdios, fără a aluneca trecut furtuna“ (M. Ileş, Ni- Şi dacă spectacolul a plăcut dragul meu", „Sorcova“, „Nu
ispitit de succesul facil. însă niciodată în teritoriul NICI O CLIPĂ nea sîntem introduşi în atmo­ stingeţi stelele“, „Pămintul“).
Vara, volumul său de de­ compromis : îl salvează un sfera estradistică a cetăţii. colau, Mirea, Casan, Portase, publicului, trebuie să-l amin­
but, reprezintă o garanţie şi spirit de observaţie de o ma­ Nu am timp de răsfăţ, să alerg după frunze-n Nici nu se putea găsi o te­ Cherecheş, Iloviceanu) şi „Toa- tim pe regizorul Alexandru
un prilej de satisfacţie este­ re acuitate, cu bătaie foarte mă mai adecvată de către au­ der“ (Radulian) excelent juca­ Darian, a cărui colaborare cu
tică. N-am dat aici, ca şi la lungă şî un stil format, aflat cădere, torul Mihai Maximilian. Trecu­ te. teatrul devean se dovedeşte
atîţia alţi debutanţi,' peste o la deplină maturitate artis­ Nici răgaz să mă cheltui pe false comori tul istoric al judeţului impunea Ne-am oprit mai mult asu­ pe zi ce trece tot mai fruc­
proză aseptică, incoloră şi tică. de aramă ; acest lucru. Şi nu e rău că ni pra scheci-urilor, momente ca­ tuoasă.
insipidă, în care cuvintele, în Mai în glumă, mai in se­ Depărtări fără ţărmuri pe gînduri zadarnic se reaminteşte, chiar la mo­ re pur şi simplu antrenează In încheiere, un spectacol
loc să creeze imagini, vehi­ rios, singurul lucru pe care t mă cheamă, dul revuistic, de cetatea Devei, sala prin situaţiile aduse în bun, pe care-1 recomandăm cu
ecranele
rulează
judeţului
culează abstracţiuni cu am­ 1 l-aş reproşa acestui scrii­ Nostalgia fără rost prielnica clipă mi-o cere. Castelul Corvineştilor, Sarmi- scenă, prin replicile savuroase, căldură publicului. Sîntem si­ în Pe premieră filmul „Anonimul
biţii filozofice. Şi nici peste tor de solidă formaţie este Nu am zile de-ajuns, nu am nopţi de'pierdut zegetusa, nume cu adîncă re­ prin satira virulentă la adresa guri că satisfacţiile nu vor veneţian“, realizat de regizorul
o proză snobă, cu persona­ faptul că subiectele din zonanţă. unor moravuri străine socie­ lipsi. Enrico Maria Salerno. In rolu­
principale:
rile
je care se cheamă Ala sau Vara, spectaculoase prin ele . după storuri ; In vizita prin cetăţile jude­ tăţii noastre. In acest M. BODEA şi Florinda Bolkan. Tony Musante
Bala şi sînt victime ale an­ însele, sînt totuşi prea mă­ Odihna mi-o seamăn pe cîmpuri, printre aburi ţului îi avem ca ghizi pe Ilea­
goasei de bar. Corneliu Ră- runte în raport cu talentul de lapte şi pline, na Zanche şi Marcel Mirea,
dulescu scrie o proză tonică, său robust. E de aşteptat a- Ostenit înjug noaptea la carul recoltei simpatici şi volubili, „bine do­
ai cărei oameni trăiesc şi au şadar cu încredere evoluţia de mîine, cumentaţi“ în replici care te
ceva de spus lumii. N-aş sa în roman. Somnul meu ţese-n vis înălţimep viitoarelor
vrea să acreditez prin aceas­ & zboruri. invită să vezi cu multă plă­
ta ideea că ar fi vorba de RADU CIOBANU cere monumentele (ansamblul
TRAIAN FIUMON de balet mai bine pus la punct
ca oricînd). Şi, ca într-un
spectacol bun de revistă între
rîs şi aplauze, textul, cu largi
Adevărul vîeţii-platformă valenţe comico-satirice, cîntă
dar ia şl atitudine împotriva
unor manifestări pe care
le-am dori cît mai izolate.
Actul I se deschide cu un
sigură a valorii filmelor monolog inedit: Lucian Ra-
dulian în postura lui „Homo
primitivus“. Intenţia vădită a
realizatorilor de a şoca pu­
Interviu cu regizorul Lucian Bratu blicul, de a-1 cuceri de la în­
ceput este evidentă. In căuta­
Regizorul Lucian Bratu, cel labil şl în alte părţi. Dragos­ rienţei trăite face acest film. rea „falangei“ ni se face cu­
care în urmă cu 13 ani pre­ tea, gelozia şi ura există cam De la scenariu la 'partitura Pe platlorme, atunci clnd noştinţă şi cu unii care vor
zenta publicului hunedorean de cînd îşi aminteşte omul că cu Margareta şi tot filmul se materia a ajuns in a doua j cu orice preţ să lase impresia
filmul său de debul „Secretul e om, însă diferă localizarea exprimă în faptul că nu stare de agregare, in iurnal \ de oameni străini zilelor noas­
cifrului", cel care ne-a dat, de concepţie despre acestea. ne-am propus să facem o lec­ sau in cuptor, pe platforme, j tre. In aceeaşi notă de rîs to­
cu ani în urmă, istoricul „Tu- Dacă filmul lui Lelouch era, ţie despre cum trebuie trăit, lucrurile şi fiinţele capătă j nic, de satiră, pe alocuri
dor" ş.a., a fost zilele trecu­ prin spirit' şi tratare, foarte ci să dăm posibilitatea spec­ alte dimensiuni decit le per- j aspră, la adresa celor certaţi
te din nou oaspetele nostru. franţuzesc, „Drum în penum­ tatorului să gîndească. De cepem in momentele obiş­ cu normele elementare ale
Era aplaudat acum ca reali­ bră" este, după părerea mea, aici, finalul contradictoriu, nuite. Am urcat de atitea moralei, cu corectitudinea la
zator al unui film de ales foarte românesc. deschis. Filmul nu se termină ori pe platforme. De fieca­ locul de muncă, se înscriu u- Scenă din noul spectacol al estradei devene.
mesaj uman, „Drum în pen­ — Să înţelegem o relaţie printr-un punct, ci prin trei re dată Îmbrăţişarea sălba­
umbră". Cu prilejul premie­ nu tocmai cordială între reia- puncte de suspensie. Gel mai tică a fierului şi focului in
relor de gală din Haţeg şi lizator şi critic î de preţ lucru e ca specta­ pintecul coloşilor mi-a ară­
Petroşani, Lucian Bratu ne-a torul să nu-1 uite la ieşire, tat o fată a ineditului. Pe­
făcut cîteva destăinuiri. — Mă reîntorc la o idee să-l ducă şi acasă. ste oraş, in nopţile albe res­
mai veche. Ar trebui să în­
,,, . —. Cum se explică n liniai văţăm mai mult din cronici. ...— La- împlinirea unei ase­ piraţia lor aruncă semhul
atît de sinuoasă a tematicii Noi avem un public care este menea concepţii regizorale, forţei şi al măreţiei. Dacă.
filmelor pe care le semnaţi ? deja foarte obişnuit cu spec­ acordul interpret-personaj spu­ urci pe platforme clnd res­
— Nu reprezint o excepţie. tacolul cinematografic. In afară ne foarte mult. Cum v-aţi de­ piră coloşii dogoare, oame-
Filmele de început, de exer­ de problematica etică, foarte cis pentru Margareta Pogonat i nli pe lingă care ai trecut
ciţiu, nu puteau ancora în- importantă, de a învăţa omul şi Cornel Coman ? j pe stradă fără să-l observi
tr-un gen încremenit. Ultime­ să trăiască mai bine, trebuie — In cazul Margaretei Po­ ŞTIINŢA LA ZI
le două filme confirmă aceas­ să-l învăţăm să trăiască şi gonat nu este meritul meu, j sau poale fără să te obser­
trans­
ve,
oamenii
se
aceia
ta. Nu m-am întors nici la mai frumos. Această funcţie ci al ei. Ea m-a decis. Com­ formă in hiperbole şi,
istorie — după „Tudor" pu­ estetică, de a-1 deprinde pe petiţia a fost foarte mare şi
team să fac toată istoria —, spectator cu mijloace de ex­ ea a concurat printre ultime­ laolaltă, om şi colos devin corpii care circulă în stage-
nici n-am recidivat în genul presie mai evoluate, e nece­ le. Dar n-am probat nici ca­ ceva magnific. Oamenii slnt Nou procedeu de le pacienţilor cu organe
poliţist. Mă încurajează să sar să se realizeze nu prin pacitatea actoricească, nici aceiaşi cu cei de care te-ai combatere a efectului
perseverez într-o direcţie di­ desprindere de spectator, nu marele ei talent. Intr-o pro­ lovit pe stradă. Numai res­ transplantate şi care pro­
voacă fenomenul de respin­
ficilă a filmului despre azi, şocînd, dar nici rămînînd, din bă se verifică şi regizorul şi piraţia coloşilor li transfi­ respingerii grefelor
despre acum, despre aici. laşitate, la vechile forme de operatorul. Cînd m-am gîndit gurează in ochii tăi dila­ gere sînt fixaţi de antigenii
Nici măcar asta nu-mi dă ga­ expresie. Educaţia aceasta la un actor m-am gîndit cum taţi de lumina soarelui din In ultimul timp, a fost suprafeţei active.
ranţia că voi fi consecvent trebuie făcută treptat, ţinîn- se poate integra într-un uni­ cuptoare. pusă la punct o nouă meto­
în gen. Ca preocupare tema­ du-1 de mînă pe spectator, ne- vers posibil al filmului. Poa­ Aici, pe platlorme, geniul dă de combatere a fenome­ Proteine de origine
tică asta aş dori să fac. Do­ scăpîndu-1 din mînă. Şi aici te fi o mare personalitate ac­ uman tiranizat de neputin­ nului de respingere a grefe­ vegetală
vadă că e dificil, este distan­ cronica de film trebuie să toricească, dar care să nu se ţa de a-şi supune total tim­ lor, care evită tratamentul
ţa de 4-5 ani între penultimul dea un mare sprijin. Din 12 integreze într-un. cadru. Şi a- pul s-a revoltat. Şi din cu medicamente imunode- Recent, în Franţa, a fost
şi ultimul film. cronici cîte au apărut la fil­ poi, problema cuplului. Am sflnta revoltă a geniului u- presoare, tratament ce limi­ descoperită o metodă de fer­
— Spectatorul filmului „Drum mul meu — şi le am pe toa­ riscat foarte mult nu numai man s-a născut lancea ro­ tează într-o anumită măsu­ mentaţie, care permite solu-
ră formarea anticorpilor ge­
în penumbră" e tentat să-şl te, decupate, în sertar — n-am pentru mine, dar şi pentru mânească, acceleratorul te­ neratori ai respingerii orga­ bilizarea proteinelor de ori­
reamintească „Un bărbat şi o văzut una care să se întrebe: Margareta. Doream să nu mă ribilelor Îmbrăţişări ale fie­ nului grefat (rinichi, inimă gine vegetală şi transforma­
femeie” al lui Ciaude Leloucb... „de ce au făcut oamenii aceş­ adresez unor actori pe care-i rului cu focul In cuptoare ; etc.), dar blochează, - în ace­ rea lor într-o formă asimi­
stimez, dar cărora li se face
— S-a făcut şi în critică o tia filmul în color?". Fiindcă un imens rău în a li se repe­ s-a născut In vreme ce o- laşi timp, mecanismele na­ labilă de organismul uman.
asemenea apropiere. Eu îmi e mai uşoară difuzarea în ta folosirea lor pe ecran. In­ mul platformelor privea turale de apărare ale orga­ Este vorba de o fermenta­
susţin părerea : la mine simi­ străinătate ? Nimeni nu m-a tr-o mare cinematografie poţi nismului, efect care pune ţie bazată pe o suşe de an­
litudinile cu „Un bărbat ^i o criticat pentru anumite intrări alege un actor din cinci po­ prin sticle de cobalt şi gln- în pericol viaţa bolnavului. tibiotic, denumită „Geotri-
femeie" sînt de ordin exte­ şi ieşiri etc., ci preferă să se sibili. Aici era la noi difi­ dea cile milenii i-au trebuit Noul procedeu, pus la punct chum Candidum". In afară
rior. Ca substanţă, filmul a- nareze filmul. Nimeni nu in­ cultatea, de a-1 găsi pe uni­ să-şi supună materia, s-o de specialişti ai Institutului de acţiunea sa eficace îm­
cesta nu este despre un băr­ vestighează la modul con­ cul bun. Erau şi pentru Radu Iacă să treacă In intervale de neurobiologie din Gotem- potriva ciupercilor parazite,
bat şi o femeie ci despre o cret problema mijloacelor de (Cornel Coman) ipoteze plau­ de timp definite prin toate burg, are la bază principiul acest microorganism solubi-
femeie. Bărbatul e un corolar expresie caracteristice. Or, zibile. Dar aveam un antece­ stările ei de agregare. Gin- după care enzimele insolu­ lizează proteinele din rapiţă
ajutător pentru a sublinia şi cronica trebuie să analizeze dent. Contribuisem şi eu o- dind, el dorea să comprime bile fixate pe suprafaţa sub­ şi din alte plante oleaginoa­
scoate mai bine în relief pro­ toate componentele ' filmului, dată la „degradarea" lui E- acele intervale de timp. / se, formînd un concentrat
blematica femeii. La Lelouch, să-l înveţe pe spectator des­ manoil Petrul. L-aţi văzut în Din adevăr se nasc le­ stanţelor organice sau anor­ puternic şi de bună calitate,
ganice îşi păstrează activi­
problematica era condiţia u- cifrarea metaforelor. Acesta „Fraţii", cînd nu mai juca a- gende ori se naşte istorie, total insipid şi lipsit de sub­
mană a perechii. Este şi aici, celaşi rol de înger înaripat in istoria otelului se va tatea lor enzimică. Acest stanţe toxice. Lucerna, al­
■în fond, dar filmul e destinul e un proces care nu trebuie al dreptăţii, ce compoziţie vorbi de lancea româneas­ principiu permite degajarea gele şi alte surse de azot
sîngelui de substanţele in­
femeii, al Monigăi Holban. făcut brusc. interesantă a realizat ? Exis­ că, se va vorbi de geniul dezirabile prin circularea a- greu asimilabile de om şi de
Păstrez credinţa că este un — Revenind la „Drum în tă un anumit procent de risc românesc de atitea ori a- cestuia în contact cu nişte unele animale domestice ar
film foarte românesc, în po­ penumbră", care a fost mobi­ în alegerea interpreţilor. Dacă firmat intre geniile lumii. suprafeţe biochimic active, putea fi valorificate prin a-
fida .unor lucruri foarte con­ lul realizării unui asemenea am reuşit? Verdictul aparţi­ ceea ce evită introducerea cest procedeu, constituind o
tradictorii. La un moment dat ne marelui public ! ION CIOCLEI importantă contribuţie la re­
o pseudocronică a vehiculat film ? De fapt, victorios este Die Năstase... în „Marele premiu — în circulaţie a reactivilor a- zolvarea problemei alimen­
ideea că filmul e perfecţi va­ — Valoarea etică a expe­ ILEANA LASCU F.I.L.T.“ 1 lergizanţi sau toxici. Anti- taţiei.
Debut VIN MEŞTERII Punctul muzeistic de ia Obîrşa
Aici aerul nu se ofileşte niciodată.
Vin meşterii ărturie a unei străvechi îndeletniciri locale
şi mingile cu degete-ndrăgostite
limpezimea oţelului. Amiaza încălzite pînă la incandescen­ omul-artist. Pasta obţinută din popular îl poate realiza. Culo­
Obîrşa. Localitate cu largă
siderurgică rostogoleşte-n suflete rezonanţă în istoricul cerami­ ţă şi apoi aruncate în apă praful rezultat în urma măci­ rile sînt aplicate peste vasul
bucuria-mplinirii şi zodia bună a şarjei. cii româneşti. Despre meşterii pentru a deveni sfărîmicioase. nării pietrelor beuţe combina­ obţinut prin intermediul roţii
O-mpodobim tă cu apă este cea care dă
ei vestiţi şi mai ales despre o- Urmărirea pas cu pas a pro­ olarului din caolinul Băii lui
cu imn de laudă. biectele ieşite din mîinile lor cesului de fabricaţie este ex­ smalţul, luciul viitorului o- Adam (o vale din apropierea
ION I. DRĂGĂNESCU s-a vorbit mult. Alături de trem de interesantă. Uneltele, biect. Pentru a se colora se satului).
meşterii vecini din Tîrnăviţa metodele folosite, extrem de adaugă oxid de cupru, rugină Iniţiativa amenajării unui
(Arad) ei au creat o ceramică simple, sînt însă suplinite de de fier ş.a. Nimeni n-ar fi punct muzeistic de ceramică
şi unelte pentru confecţiona­
Poşta literară utilitară, lucruri întîlnite mai o imaginaţie şi îndemînare crezut că aceste culori extrem rea ei tocmai în satul vestiţi­
extrem de bogate în realiza­
de rezistente la intemperii şi
ales în gospodăria ţărănească.
Pe acest atribut de utilitate rea obiectelor de un rafina­ factori corosivi se obţin prin­ lor ceramişti este fără îndoia­
Zoe Vişan —- Hunedoara. I. Lebedy — Hunedoara. Po­ s-a grefat însă o măiestrită ment pe care îl oferă tradiţia tr-un procedeu atît de origi­ lă lăudabilă. Tocmai de aceea
Lăudabilă admiraţia constantă vestirea „Spre gradele incan­ artă a culorilor încadrate în şi experienţa acumulată de nal, pe care doar meşterul credem că şi oamenii de aici,
pentru literatură, pentru Emi- descenţei“ ar avéa de cîşti- motive specifice locului. Este şi în primul rînd meşterii care
nescu. Vîrsta pe care o aveţi, gat printr-o restrîngere de con­ vorba de motive florale şi mai practică astăzi această artă
însă, nu vă dă dreptul să ţinut, de exprimare. Răspun­ geometrice de o mare simpli­ au răspuns cu mult entuziasm,
fiţi sceptică, chiar dacă pri­ sul vizează şi celelalte proze tate la care poate să ajungă donînd obiecte care vor sta
mele încercări nu poartă pece­ trimise. Pentru o eventuală numai meşterul cel mai rafi­ mărturie pentru o trecută ocu­
tea reuşitei. „Monosilab de nat. paţie de bază a majorităţii lo­
toamnă“ dovedeşte oare- valorificare a creaţiei dv„ a- cuitorilor de aici. Amintim pe
cari calităţi, dar vă paşte dresaţi-vă Centrului de îndru­ De toate aceste atribute de aceşti donatori : Constantin
primejdia supralicitării formei mare a creaţiei populare şi a frumuseţe şi utilitate vizitato­ Vasiu, Vălean Borza, Nicodim
(„In casă-i cald, este me- mişcării artistice de masă, De­ rul poate lua cunoştinţă tre- Borza, Axente Nedea, Nasta
reu/Foc“ (trebuie să recu­ va, str. Eminescu, nr. 17. cînd pragul punctului mu­ Mihuţ, George Marcu. De fapt
noaşteţi nu mai are nici o le­ Ion Florea — Hărău. Ceea zeistic deschis în incinta că­ numărul acestor meşteri este
gătură cu poezia, „foc“ apă- ce scrieţi dv. se menţine la minului cultural din Obîrşa. extrem de redus în momentul
rînd doar pentru, a susţine ri­ stadiul simplei versificări de- Fără îndoială, obiectul finit de faţă. De aceea, considerăm
ma). clamative, lipsite de elemente îţi trezeşte o mare admiraţie. că noul punct muzeistic, pe
Şi în „Anotimp" jocul rimei poetice. Adevărata revelaţie o ai însă lingă valoarea sa documen­
vă fură, făcînd loc, din cînd cunoscînd munca înmagazina­ tară, constituie şi un îndemn
în cînd, unor versuri prea Fanu de la Mureş — Hu­ tă în aceste obiecte. Prezenţa pentru tinerii localnici de a
puţin îmbibate de poezie. nedoara. Gîndurile dv., fru­ uneltelor de lucru este eloc­ practica această îndeletnicire,
„Plopi în haină albă desfrun­ moase, nu-şi " află deocamdată ventă în acest sens. Intîlnim redîndu-i întreaga strălucire
ziţi, ascultă/Aces': cuplet/Şi învelişul poetic adecvat. astfel rîşniţa cu care pietrele
Casă ţărănească, din comuna Ribiţa. Interior. Ceramică de Obîrşa. de altădată.
Foto: LEHOCZKY le revin în minte vliţa lor prea numite beuţe sînt măcinate Feto: N. SIMA
scurtă/Ce o regret/“. RED. după ce în prealabil au fost B. MIRCESCU