Page 87 - Drumul_socialismului_1972_11

m
2 DRUMUL SOCIALISMULUI & Nr. 5 563 O MARjl 28 NOIEMBRIE 1972
«aorzas sEi^MJsantoa

Coîiferinfa organizatei comunale de partid Lăpugiu de Jos
Âl doilea Colocviu

Angajare unanimă, cu leale forţele, la înfăptuirea
Naţional de Pedagogie

neabătută a sarcinilor trasate le parti

In zilele de 2 şi 3 decembrie a.c., In localul Univer­
Lucrările conferinţei orga­ semnate. Numai în anul 1972, rii culturilor respective, ca cord global. Comitetului comu­ sităţii Bucureşti, se vor desfăşura lucrările celui de al
nizaţiei comunale de partid s-au executat prin muncă vo- urmare a retribuirii muncii lor nal de partid, nouă comuniş­ doilea Colocviu Naţional de Pedagogie cu tema „Prog­
LSpugiu de Jos au constituit, luntar-patriotică lucrări în va­ în acord global". tilor ne revine datoria de a
pentru comuniştii din centrul loare de aproape 600 000 lei. Comparînd realizările valo­ sprijini consiliile de condu­ noză, inovare şl interdisciplinaritate în învăţămînt“.
de comună şi din satele apar­ In centrul de comună s-a ri­ rice din cultura mare cu cele cere ale celorlalte patru Colocviul este organizat de Institutul de ştiinţe peda­
ţinătoare, prilejul de a dezba­ dicat şi dat recent în func­ din zootehnie, vorbitorul a C.A.P. — Teiu, Lăsău, Fin- gogice sub egida Ministerului Educaţiei şi Invăţămîntu-
te cu exigentă activitatea des­ ţiune un dispensar medical li­ spus că se constată un deca­ toag şi Moldea -— în perma­ lul, Academiei de ştiinţe sociale şi politice, cu spriji­
făşurată de organizaţiile de man. In satul Ohaba s-au tur­ laj mare. ..In darea de seamă nentizarea îngrijitorilor din
partid, de comitetul comunal, nat 600 metri pătraţi trotua­ s-n menţionat acest lucru, în­ rîndurile membrilor coopera­ nul Comisiei Naţionale pentru U.N.E.S.C.O., în cinstea
pentru înfăptuirea exemplară re, s-a construit un drum co­ să nu s-au analizat în amă­ tori care să fie şi ei retri­ celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii.
a hotărîrilor Congresului al munal trainic între localităţile nunt cauzele penlru care pro­ buiţi tot în acord global".
X-lea şi ale Conferinţei Na­ Ohaba şi Coseşti, precum şi ducţiile de lapte şi carne sînt Comuniştii Avram Jula, Actuala ediţie îşi propune, în lumina hotărîrilor de
ţionale a Partidului Comunist multe alte lucrări. slabe. Consider că e prilejul Bucur Constantin, Loghin Ho- partid şi de stat, să-şi aducă contribuţia la îmbunătă­
Român, să analizeze cu temei­ „Cooperativele agricole de cel mai nimerit să dezbatem bean, Iosif-Milică Sîrbu, Dio- ţirea structurii şi funcţionalităţii sistemului de învă-
nicie lipsurile manifestate şi producţie din raza comunei împreună în conferinţă şi a- nisie Urs şi alţii, care au luat
să stabilească noi coordonate noastre — spunea în cuvîntu! ccst aspect, să găsim soluţii în continuare cuvîntul, au re­ ţămînt, corespunzător cerinţelor dezvoltării multilatera­
pentru munca de viitor, încît său Mircca Jivan, inginer-şef eficiente pe care să le apli­ comandat comitetului comunal le a societăţii socialiste, să releve modalităţile de rea­
în toate domeniile de activi­ la C.A.P. Teiu — încheie a- căm în practică într-un timp de partid să-şi desfăşoare ac­ lizare a datelor planificării şi prognozei, stimularea
tate să se Înregistreze noi şi nul cu rezultate bune. De la cit se poate de scurt, pentru tivitatea pe principiul muncii inovării în şi asupra Întregului sistem, înfăptuirea
însemnate creşteri. culturile de bază însămînţate ra veniturile din zootehnie să colective, să angajeze în re­
In darea de seamă prezen­ în primăvară s-nu obţinut fie şi ele pe măsura posibili­ zolvarea tuturor problemelor întrepătrunderii disciplinelor pedagogice în determina­
tată, din discuţiile participan­ producţii lăudabile. Astfel, tăţilor. Am reţinut din cuvîn- social-cetăţeneşti ce le ridică rea şi procesualitatea elementelor sale. Vor îi prezen­
ţilor, s-a reliefat că, pentru s-au realizat 2 000 kg grîu la tarea tovarăşului Iulius So- comuna pe toţi comuniştii, or­ tate peste 400 rapoarte, referate, comunicări.
creşterea bunăstării localităţi­ hectar, 2 407 kg orz la hectar, man, brigadier zootehnic la ganizaţiile de tineret şi do fe­
lor comunei, cei peste 300 de iar de la cultura porumbului C.A.P. Ohaba, că la dînşii mei, întreaga masă de cetă­ Atelierul (le reparaţii eleoiri re ai C. S. Hunedoara — locul i :
comunişti, cit şi cooperatorii 1 720 kg la hectar. Meritul în producţiile de lapte şi carne ţeni, pentru înfăptuirea cu unde uriaşelor statoare şi rotoare li se asigură o Întreţinere şl i
şi cetăţenii au realizat în a- obţinerea acestor producţii n- sînt mai mari. Acest lucru nu succes a tuturor sarcinilor reparaţie de cea mai bună calitate.
cest an un bilanţ bogat în partine fără nici o discuţie trebuie să ne mire. In zoo­ stabilite de Congresul al X-lea
fapte. Pe linia gospodăririi şi membrilor cooperatori — ară­ tehnie, la C.A.P. Ohaba lu­ al Partidului Comunist Ro­
înfrumuseţării localităţilor co­ ta vorbitorul — care au acor­ crează numai membri coope­ mân. f----------------------------- \
munei s-au făcut progrese în­ dat o mare atenţie întreţine­ ratori care sînt retribuiţi în a- N. PANAITESCU Mai mult realism în asigurarea
Am citit cu foarte
multă atenţie scrisoarea
Adunarea de dare de seamă şi alegeri a ©rganszafîes de partid voastră, semnată cura­ condiţiilor pregătir -
jos „tot tineretul din
Toteşti" Ne scrieţi că
de la ferma legumicolă a C. Â. P. Dobra aceşti „toti" eraţi, de
fapt, doar cinci, care,
întoreîndu-vă de la o productive a elevilor
nuntă, aţi intrat în bu­
Iuţi comuniştii sînt datori ü puá «mărul fetul din Toteşti pen­
tru a cumpăra ţigări
Cu toate că pentru elevii
şi bere, asta în jurui o- In mai puţin de 2 ani de nr. 2 Lupeni, Liceul Lupenl, din mediul rural consiliile
şcolile din Hunedoara etc.,
rei 9,30, Din neatenţie, la introducerea pregătirii teh-
nico-productive ca obiect de unde se desfăşoară practica populare comunale şi unităţi­
unul din cei cinci mag­
la creşterea rentabilităţii fermes horticole nifici a spart o scru­ învăţămînt au fost organiza­ direct în uzină. le socialiste din agricultură
au asigurat loturi agricole
te în judeţul nostru peste 280
Sînt însă unele întreprin­
mieră, gestionara n-a ateliere şcolare, cu mai mult deri cu pondere In economia şcolare în suprafaţă de peste
vrut să vă servească, a- de 16 profile şi meserii spe­ judeţului, cum ar fi cele mi­ 60 ha, unele din acestea de­
Sînt binecunoscute succese­ şi de ridicare a rentabilităţii Lenuta Fărcaş, Nagy Piana, unei susţinute munci politice dică aţi fost întîmpinati cifice cerinţelor economice niere din Valea Jiului, venind microferme sau micro-
le dobîndite de către coope­ întregii activităţi economice. Florea Cinponcr şi Victor şi organizatorice care să vize­ cu cuvinte jignitoare. ale judeţului şi economiei T.C.M.M.H., unele unităţi ale C.A.P., totuşi, în multe şcoli
ratorii din Dobra în privinţa Caracteristica dominantă a Purcar —, s-a reliefat faptul ze ridicarea conştiinţei tutu­ Asta n-ar fi nimic, dar naţionale. Unele dintre aces­ cooperaţiei meşteşugăreşti, ale activitatea productivă nu se
sporirii producţiei de legu­ dării de seamă, a hotărîrii că circa 20 de tone de varză ror cooperatorilor, făcîndu-i ne întrebaţi (în primul tea se ridică deja la forme de industriei locale, din agricul­ ridică la nivelul posibilităţi­
me. Hărnicia şi priceperea le­ adoptate şi a dezbaterilor pur­ timpurie s-a degradat nefiind să înţeleagă că bunăstarea capitol) de ce gestiona­ activitate productivă eficien­ tură, care au făcut prea pu­ lor.
gumicultorilor s-au concretizat tate de comunişti a consti­ recoltată Ia timp. De aseme­ individuală şi prosperitatea ra bufetului din Toteşti te, antrenează elevii la pro­ ţin pentru sprijinirea activi­ Formele de lucru (în ca­
în depăşirea, în anul trecut, tuit-o nu evidenţierea auto- nea, ca o consecinţă a defi­ cooperativei agricole se află vinde berea cu 4 lei ducerea unor obiecte utile sau tăţilor practice ale elevilor. drul loturilor şcolare), pa
a contribuţiei la fondul cen­ mulţumirii, ci analiza aprofun­ cientelor semnalate în privin­ în raport direct proporţional sticla în loc de 3,80 lei ; preiau clin planul de produc­ Nu se poate înţelege de ce principiul organizării muncii
tralizat al statului cu 200 to­ dată a factorilor care au in­ ţa mobilizării cooperatorilor cu participarea şi contribuţia romul cu 4,20 lei suta ţie al unor întreprinderi di­ T.C.M.M. Hunedoara, între­ în C.A.P., la unele şcoli, cum
ne produse, fapt pentru care fluenţat negativ soarta pro­ la muncă în perioadele cînd fiecărui cooperator la spori­ verse repere şi produse ce prindere cu largi posibilităţi, ar fi Şcoala generală Dobra,
unităţii 1 s-a conferit „Ordinul ducţiei şi a veniturilor, jalo­ la grădină erau vîrfuri de lu­ rea recoltelor, cu grija pe ca­ de grame In loc de 4 pot fi confecţionate în atelie­ dar şi cu un mare necesar de cea din Geoagiu, Liceul Ilia,
Muncii" clasa I. Manifestîn- narea cu claritate a măsurilor crări, nu s-au realizat toate re cooperatorii o manifestă lei i rachiul alb cu 3 rele şcolare. In multe şcoli se cadre, nu acordă ajutorul cu- prin rezultatele obţinute pot
du-şl recunoştinţa fierbinte ce trebuie întreprinse în sco­ acţiunile la un nivel agroteh­ pentru apărarea şl creşterea lei în loc de 2,80 lei; desfăşoară o activitate tehni- sugera tuturor şcolilor ceea
pentru înalta apreciere ce pul fructificării eficiente a în­ nic superior, a,pelîndu-se la avuţiei obşteşti. co-prorluctivă susţinută pen­ ce se poate obţine prinlr-o
le-a fost acordată, cooperato­ tregului potenţial productiv al forte din afara unităţii pentru Cunoscînd sarcinile de pro­ tru dotarea şi autodotarea a- bună colaborare şi cu spriji­
rii s-au angajat ca şi în acest fermei, precum şi sublinierea ieşirea din impas, îndeosebi ducţie ce revin fermei în tclierelor, a laboratoarelor şi Învâţâmînt nul unităţilor socialiste agri­
an să livreze suplimentar la sarcinilor ce revin fiecărui co­ în sezonul de recoltare. In următorul an al cincinalului, cabinetelor şcolare. cole din localitate. Iată, de
fondul de stat cel puţin 200 munist în această direcţie. A- cuvîntul lor, evocînd neajun­ comuniştii au apreciat realist FOILETON Munca elevilor a devenit, practic — pildă, la Dobra, organizînd
tone legume. Cuvîntul dat are dunarea a făcut referiri con­ surile manifestate pînă acum posibilităţile ce le au şi s-au munca pe brigăzi, echipe ’ >
totală acoperire în fapte. Pla­ crete la modul cum comuniş­ şi cauzele ce le-au generat, angajat să obţină şi să livre­ deci, productivă.
nul anual s-a îndeplinit şi e- tii au înţeles să-şi îndepli­ tovarăşii Mihai Cazacincu, Si­ ze suplimentar la fondul de Este îmbucurător că în pro­ învâţâmînt elevi, cu îndrumarea cadrelor
xistă asigurată producţie ca nească îndatoririle, să fie e- donia Prisecan, Maria Popa, stat 250 tone legume şi car­ Cei cinci magni­ filul atelierelor şcolare şi al ti. de specialitate, pe lotul şcolar
şi angajamentul să fie sub­ xemple demne de urmat în Adam Iacob, Lotiţia Oprean, tofi. In acest scop, adunarea activităţilor practice cu ele­ §f4t' fj denumit aici microfermă se
stanţial depăşit. muncă şi în societate. Astfel, Iulia Muntean şi Ion Mun­ generală a cerut ca toţi co­ vii, se găsesc elemente comu­ .........sælta« fac experienţe, se cultivă di­
Prin prisma rezultatelor în­ s-a remarcat aportul substan­ tean s-au referit pe larg la muniştii să pună umărul la fici din Toteşti ne cu cele ale cerinţelor e- verse culturi, se obţin recolto
bune. De pe circa 60 ari s-au
registrate în ultimii doi ani, ţial al comuniştilor Letiţia O- necesitatea creşterii gradului ridicarea gradului de renta­ conomice din localităţile res- venit şcolilor ce -le »patronea­ recoltat 1 760 kg roşii, 770 kg
în confruntare cu sarcinile prean, Sidonia Prisecan, Ana de rentabilitate a fermei prin bilitate al fermei, asigurînd . pective, ceea ce „c.pjitrib.pi.e; la, ză ? De ce penţry y ii ele . uti­ fasole, 4 000 kg varză, 600 kg
stabilite de Congresul al X-lea Berda, Minodora Andrica, Au­ utilizarea cu randament ma­ de pe acum baze trainice re­ şi scrisoarea ndîncirea relaţiilor învăţă— laje „transferate" “şrolîfor din gulii, 2 300 kg dovlecei, 1 100
şi Conferinţa Naţională a par­ rora Tomuţa şi Valeria Ladar xim a bazei tehnico-materiale coltei viitoare prin fertilizarea mînt-productie, precum şi din­ Hunedoara se Încasează amor­ kg ceapă, 750" kg sfeclă roşie
tidului, precum şi cu poten­ la executarea lucrărilor care şi a forţei de muncă. Posibili­ terenului, pregătirea şi însă- tre elevi şi muncitori. La O- tismente ?
ţialul de producţie al C.A.P., decid situaţia recoltei, făcîn- tăţile de sporire a producţiei mînţarca lui la timp, produ­ lor anonimă răştie, de pildă, s-au statorni­ şi alte produse în valoare do
comuniştii din organizaţia de du-se aprecierea că ei oferă de legume la unitatea de su­ cerea unor răsaduri de calita­ cit relaţii strînse între uzina Pe de altă parte, nu s-a peste 20 000 lei, destinate îm­
partid de la ferma legumicolă exemple de comportare dem­ prafaţă — arătau vorbitorii te, întreţinerea culturilor şi chimică şi şcoala generală, reuşit peste tot să se reali­ bunătăţirii hranei elevilor la
ne de urmat de către toţi co­ — nu au fost nici pe departe recoltarea în condiţii optime care a beneficiat de sprijin la zeze şi din partea unor şcoli internatul şcolar. Astfel de
an analizat cu întreaga răs­
operatorii. Criticînd slaba par­ epuizate. Cheia succesului în a produselor. construirea unui atelier în participarea mai activă la via­ rezultate s-au înregistrai şi
pundere posibilităţile de spo­ ticipare la muncă a unor co­ valorificarea lor deplină nu iar programul de închi­ care se fac Instalaţii pentru ta întreprinderii. Relaţiile şco­ la IIi-a, Geoagiu, Sălaş şi pe
rire în continuare a recoltei munişti — printre care se află esle alta decît desfăşurarea N. TÎRCOB dere a localului nu se prelucrările de mase plastice lii cu întreprinderea solicită alte loturi, dovedind că ex­
respectă. (Cum s-ar şi unde elevii, îndrumaţi de o diversitate de forme care perienţa şi succesul sînt ex­
nu pot fi reduse la sprijinul
zice: nu-i nimic că m-a muncitori, vor confecţiona di­ material în dotarea ateliere­ presia inteligentei şi pasiunii
bătut, dar de ce mi-a ferite produse din planul de lor. Desigur, acesta este un celor ce sînt educaţi în spiri­
producţie al întreprinderii. tul muncii şi pentru viată.
zis „mă“ ?). Dealtfel, legătura dintre şcoa­ aspect esenţial al patronării.
Cunoscînd că în perioada
Si-au realizai efectivele la NOTE ® NOTE • referă la „de ce nu a- lă şi producţie îmbracă şi Organizarea mai frecventă a de iarnă elevii din mediul ru­
A doua întrebare se
vizitelor în întreprinderi, în-
alte forme cum ar fi încadra­
ral îşi desfăşoară activitatea
bovine planificate pe 1972 vem şi noi ca alţii o rea elevilor din clasele a tîlniri cu muncitorii fruntaşi, practică în atelierele şcolare,
sală unde să jucăm te­
cunoaşterea de către elevi a
IX-a şi a X-a ale şcolii ge­
este necesar să se intensifice
şah,
de
nis
masă,
procesului de producţie cit şi
rummy, să vizionăm o nerale în formaţiile de lucru aspecte de conlucrare cu preocupările pentru amenaja­
Se caută un plătească cei care nu au emisiune la televizor ? din secţiile uzinei şi unde o rea şi dotarea acestora. Mul­
Cooperativele agricole de producţie din Strei, Va­ deschis bine ochii şi le-au Mai ales că am răspuns bună parte dintre ei se vor profunde rezonanţe educative, te şcoli de 8 şi 10 ani de la
pot fi mult multiplicate in
lea Sîngeorgiului şl Streisîngeorgiu, datorită preocu­ bon de mină împrumutat pe baza unui totdeauna prezent la ac­ încadra la absolvirea şcolii. viitor. sate se găsesc abia la început.
părilor manifestate de consiliile de conducere, şi-au simplu bon de mină care a ţiunile de muncă pa­ Se înţelege tot mai bine că Merită a fi extinsă forma Unele şcoli, fără sprijinul
şcolile patronate sînt şi tre­
realizat şi depăşit efectivele de bovine planificate pe triotică şi cele cultura­ de activitate practică direct consiliilor populare şi al
Recent, conducerea şan­ dispărut. buie să fie pentru întreprin­
1972. Astfel, C.A.P. Strei a depăşit electivul planificat tierului „Valea Jiului“ al le". deri sursa viitoarelor cadre în secţiile întreprinderilor, în C.A.P. (Densuş, Pui, Blăjeni,
Noi ne-am interesat
la total bovine cu 19 capete, C.A.P. Valea Sîngeorgiului, T.C.M.M. a pregătit — pen­ despre tragedia aproa­ de muncitori calificaţi şi spe­ formaţiile de lucru ale aces­ Curasada etc.), nu au reuşit
să rezolve însă sarcina sta­
tora, îndeosebi pentru elevii
cu 8 capete, iar C.A.P. Streisîngeorgiu cu 16 capete. tru a cita oară ? — predarea Rezervat pentru... pe antică în care vă cialişti ai producţiei. claselor a IX-a şi a X-a, în- bilită încă la început de an
staţiei de compresoare de zbateţi şi am aliat de la De pildă, la Vulcan, între­ trucît aceasta familiarizează şcolar.
la mina Bărbăteni. Dar şi zile festive? tovarăşul Ioan Zeiconi, prinderea de stîlpi hidraulici mai bine viitorii absolvenţi Legătura strînsă a şcolii cu
de această dată s-au ivit secretarul Comitetului a sprijinit liceul de cultură cu problemele producţiei şi întreprinderile şi unităţile so­
unele greutăţi. Din dispo­ La Fabrica „Vidra" din comunal de partid din generală în organizarea unul îi orientează înspre alegerea cialiste agricole poafe asigura
complex de 5 ateliere (lăcă-
meseriilor pe care Ie preferă
Onorarea integrală o datoriilor ziţia unei persoane, nimeni Orăştie din complexul de Toteşti, cîteva amănunte tuşerie, prelucrări metalice, la absolvire. De pildă, elevii materializarea preocupărilor
nu ştie care, de la servi­
de formare şi creştere a tine­
panouri destinate agitaţiei
preţioase pe care ne
galvanizare, forjă-sudură, tîm-
ciul de investiţii al C.C. vizuale face parte şi gaze­ grăbim să vi le aducem plărie), în care elevii lucrea­ claselor a X-a ai anului şco­ rei generaţii în spiritul mun­
lar trecut de la Şcoala gene­
— (inginer şef ta de perete „Favior". Ce­ la cunoştinţă. De pildă, ză organizaţi pe principiul cii şi pentru muncă.
Petroşani rală Orăştie, efectuind prac­
le cinci locuri rezervate în acea dimineaţă eraţi muncii -din secţiile uzinei, a- tica la Uzina chimică Orăştie,
Gheorghe Davidescu) — o
la fondul ie stat parte din aparatura desti­ pentru articole sînt ocupa­ puţin în stare de... e- vind asigurată asistenta teh­ s-au încadrat, majoritatea lor, Profesor emerit
te de tot atitea materiale
brietate, şi a fost ne­
nată acestui obiectiv a fost pe diverse teme. Pe lingă voie de intervenţia nică necesară prin muncitori Ia terminarea şcolii, în aceas­ CORNEL STOICA
de înaltă calificare. Merită a
tă întreprindere în meseriile
inspector general
luată pe baza unui bon de semnătură, articolele cu blajină a şefului de fi generalizată şi experienţa u- în care s-au iniţiat tot tim­ al Inspectoratului şcolar
(Urmare din pag. 1) aţia respectivă nctiind decît mină şi transferată la Pe- pricina mai poartă şi o post care, cu cîteva a- nor şcoli ca Şcoala generală pul perioadei de practică. judeţean
o consecinţă a slabei preo­ trila la o instalaţie similară. dată: 22 august 1972. menzi etc., de unde se
binate şi la constituirea fon­ cupări manifestate de condu­ vede că — în starea de
dului de întrajutorare al cerile C.A.P. şi consiliile Intre timp, se spune că Se pare că la „Vidra" O- echilibru instabil în ca­
C.A.P. Din recolta de po­ populare comunale pentru tot ce a fost luat s-a tri­ răştie, gazeta de perele ac­ re vă aflaţi — şi pretu­
rumb a acestui an, coopera­ buna organizare a activită­ mis înapoi. Dar nu se ştie tivează doar la zile festi­ rile păreau anapoda.
torii din Burjuc au predat ţii de livrare a produselor ia la cine au ajuns aparatele. ve. Dacă e aşa. înseamnă Cit despre sala de ca­ Pentru realizarea exemplară
peste 180 tone boabe, din fondul centralizat al statului. Un lucru se cunoaşte însă că, în curind, va apare o
cantitatea respectivă 8 tone Deoarece nu se admite re vă interesaţi, aflaţi
că ea a intrat în re­
reprezentind suplimentarea nici o derogare de la înde­ bine. Costul acestora se ri­ nouă ediţie (mai e doar o paraţie capitală de ia
prevederilor la Fabrica de plinirea îndatoririlor faţă de dică la peste 60 000 lei. singură lună pînă la 30
nutreţuri combinate — ca­ fondul statului, este de aş­ Staţia nu poate funcţiona Decembrie). Responsabilii 1 septembrie a.c. şi as­
re erau de 69 tone. Astfel u- teptat ca in timpul cel mai fără ele. Aşa că, pînă se gazetei au avut insă inspi­ ta în bună parte dato­ a sarcinilor de plan
nitatea încasează în plus scurt posibil organizaţiile de rită clocotitoarei voas­
însemnate sume de bani. partid de la sate, conduce­ găseşte bonul de mină pen­ rata idee să afişeze la ga­ tre energii exprimate
Pe ansamblul judeţului în­ rile C.A.P. şi consiliile popu­ tru a se vedea cine este zetă un anunţ categoric: prin forţarea uşilor, (Urmare din pag. 1) prinderi. Astfel, Ia U.M.M.R,
să, deşi recoltatul porumbu­ lare să asigure predarea la vinovat de dispariţia mis­ „Participăm la concursul spargerea geamurilor Simeria încălzirea halelor în spaţii închise de lucru, din ca­
bazele de recepţie a întregii
lui este practic încheiat, e- cantităţi de porumb planifi­ terioasă a aparatelor, să gazetelor de perele" (! ?). ş.a. Cit despre felul T.C. Deva şi unităţile de in­ sectorul de vagoane este re cauză conducerea Şantieru­
xistă apreciabile restanţe la cate, pînă la ultimul kilo­ cum vă înghesuiţi la dustrie locală duc încă lipsa mult întîrziată, iar la I.E.C. lui nr. 7 construcţii industria­
onorarea datoriilor la fon­ acţiunile de muncă pa­ agregatelor de balastieră. Si­ Deva nu sînt asigurate condi­ le planifică să realizeze in
dul centralizat al statului şi gram. triotică şi cele cultural- tuaţii asemănătoare se găsesc ţii tehnice pentru dezgheţarea primul trimestru al anului vii­
tor numai 10 la sută din pla­
ia F.N.C. — acestea însumînd artistice, vorbeşte de la la „Marmura" Simeria, unde vagoanelor încărcate cu căr­ nul anual.
peste 15 procente în primul sine acel hectar de pă- stocul de blocuri corespunză­ bune. Stări de lucruri similare
caz şi 65 de procente în cel mînt pe care vi l-a pus toare calitativ nu asigură sînt şi la I.M.C. şi I.P.B. Bîr- Alături de întreprinderile
de-al doilea. Serioase semne funcţionarea eficientă a maşi­ cea, la unităţile forestiere. industriale şi de construcţii
de întrebare privind îndepli­ la dispo7.itie consiliul nilor de tăiat şi realizarea co­ Probleme deosebite se ridi­ sectorul de transporturi are
nirea obligaţiilor ce le re­ popular comunal ca să menzilor la export. De aseme­ că în legătură cu crearea de făcut fată unor sarcini im­
vin pentru muncile efectua­ vă amenajaţi o bază nea, nu sînt încă soluţionate frontului de lucru pe şantie­ portante. Pregătirea drumuri­
te de S.M.A. şi lichidarea sportivă şi care teren a aspectele privind necesarul de re. Din totalul de 1 173 apar­ lor, revizuirea sezonieră a
împrumuturilor se ridică în rămas tot un simplu... carburanţi şi lubrifiant! pen­ tamente preconizate ca front parcului auto şi echiparea a-
legătură cu situaţia întîlni- hectar. tru unităţile de transporturi de lucru pe 1973, sînt încă cestuia cu cele necesare, crea­
tâ la C.A.P. din Boz, Sibi- In concluzie, vă re­ şi întreprinderile cu parc pro­ neatacate mai bine de 600, în rea tuturor condiţiilor ca atît
şel, Fintoag, Dineu Mare, comandăm ca duminică priu. In ceea ce priveşte timp ce numai 565 de aparta­ transportul auto cit şl cel
Clopotiva, Ruşi, Nucşoara, dimineaţa, în jurul orei stocurile de ciment pentru mente se află în stadiul săpă­ feroviar să-şl desfăşoare acti­
Izvoarele. Leşnic, Sîncrai, O- 9,30, indiferent că ve­ şantiere, este de menţionat că, turilor de fundaţii, turnării vitatea în mod nestînjenit pe
colişu Mic — să amintim niţi sai\ nu de la vreo pe lingă dificultăţile întîmpi- betoanelor şi începerii zidă­ întreaga perioadă a timpului
doar cîteva unităţi care au nuntă, să nu beţi bere. nate, unele şantiere nu şi-au riei. Această situaţie negativă friguros, se impune cu acuita­
te.
predat cantităţi neînsemnate creat spatii de depozitare co­ este urmarea ritmului ne­
sau nu au livrat nimic din Un pahar de lapte sau respunzătoare, care să asigu­ corespunzător de lucru pe Neajunsurile şi întîrzierile
producţia stabilită. Fiecare ceai se potriveşte de re preluarea în stocuri a unor şantierele de locuinţe, ne­ semnalate trebuie să determi­
din unităţile amintite trebu­ minune penlru tinerii cantităţi sporite, care să dea ajunsurilor în aprovizionarea ne conducerile unităţilor eco­
ie să transporte la bazele de ce vor să trăiască o posibilitatea acoperirii consu­ locurilor de muncă, folosirii nomice şi organizaţiile de
recepţie cîte 50—220 tone mie de ani în bună în­ mului po perioade mai înde- utilajelor şi asigurării forţei partid la luarea unor grabnice
porumb, ceea ce obligă con­ ţelegere cu şeful de lungale. şi energice măsuri de pregăti­
ducerile C.A.P să ia măsuri post... Privind pregătirea halelor si de muncă. Probleme nerezol­ re optimă a activităţii econo­
hotărîte în vederea lichi­ protejarea instalaţiilor contra vate pentru iarnă se constată mice pentru iarnă, do a asi­
dării grabnice a restanţelor. C. DEVEANU îngheţului, se constată că a- şi pe şantierele industriale. gura continuitatea Ia nivel su­
Este de neînţeles ca la a- cest aspect important* nu este La Chişcădaga, spre exemplu, perior, sub raport cantitativ şi
ceastă dată să existe aseme­ tratat cu alentia şi răspunde­ prin întîrzierea aplicării pro­ calitativ, a producţiei în fi­
nalul acestui an şi în prima
nea rămîneri in urmă, situ- V.....—......... rea cuvenite în multe între­ gramului de pregătiri pentru parte a anului viitor
timpul friguros, nu s-au creat