Page 89 - Drumul_socialismului_1972_11

I' & ' " Prolefari din toate fărlle, unlf!-v ăl PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT,
-------------------------------------------------------------------------------—

NICOLAE CEAUŞESCU, A PRIMIT

6RUPUL DE SENATORI AMERICANI

Preşedintele Consiliului de Cannon, Thomas J. Mclntyre, Oaspeţii au relevat, în aceas­
Stat al Republicii Socialiste Ernest Hollings, Theodore tă ordine de idei, dorinţa de
România, tovarăşul Nicolae Stevens, Thoas Eagleton, Ri- a contribui, în calitatea pe
Ceauşescu, a primit miercuri, chard Schweiker, Lloyd Bent- care o deţin în cadrul Sena­
29 noiembrie, grupul de se­ sen. tului american, la amplifica­
natori americani, In frunte cu Au fost, de asemenea, pre­ rea relaţiilor dintre S.U.A. şl
senatorul Stuart Symingtooi, zenţi Leonard C. Meeker, am­ România.
care se află in vizită in ţara basadorul S.U.A. la Bucureşti, In cursul întrevederii, pre­
noastră. precum şi Richard Davies, ad­ şedintele Consiliului de Stat,
La întrevedere au participat junct al asistentului secreta­ Nicolae Ceauşescu, a expus
tovarăşii Emil Bodnaraş, vice­ rului de stat cu probleme eu­ pe larg preocupările actuale
preşedinte al Consiliului de ropene, alte persoane oficiale ale partidului şi statului nos­
Stat, Ilie Verdet, prim-vicepre- care Însoţesc pe senatorii a- tru în domeniile vieţii politi­
şedinte al Consiliului de Mi­ mericani in vizita in tara ce şi sociale, ale dezvoltării
niştri, Ştefan Voitec, preşedin­ noastră. industriei şi agriculturii, pre­
tele Marii Adunări Naţionale, Cu acest prilej, a avut loc cum şi poziţia României în
Ion Păfan, vicepreşedinte al un schjmb de vederi cu pri­ principalele probleme ale ac­
Consiliului de Miniştri, mi­ vire la evoluţia actuală şi po­ tualităţii Internationale.
nistrul comerţului exterior, sibilităţile de dezvoltare a In numele senatorilor, Stuart
Constantin Stătescu, secreta­ relaţiilor româno-americane, Symington a exprimat şefului
rul Consiliului de Stat, Geor- exprimlndu-se dorinţa recipro­ statului român recunoştinţa
ge Macovescu, ministrul afa­ că de a se acţiona mai in­ pentru întrevederea ce le a
cerilor externe, Aurel Vijoli, tens în viitor în direcţia ex­ fost acordată, a împărtăşit
preşedintele Comisiei perma­ tinderii şl adlncirii colaboră­ impresiile din vizita în Româ­
nente economico-financiare a rii, pe multiple planuri, între nia, aprecierile lor pentru
România şi Statele Unite, ceea realizările pe care au avut
M.A.N., Mircea Malita, Gheor-
ce corespunde intereselor am­ posibilitatea să le cunoască
ghe Oprea, Ion Românu, con­ belor popoare, înţelegerii şi nemijlocit.
silieri ai preşedintelui Consi­ cooperării internaţionale. In Convorbirea dintre pre­
liului de Stat. context, a fost evocat apor­ şedintele Consiliului de Stat
Au luat parte senatorii Hen- tul pozitiv al parlamentarilor şi senatorii americani s-a des­
ry Jakson, B. Everett Jordan, celor două state la promova­ făşurat într-o ambiantă de
Franck Moss, Howard W. rea raporturilor bilaterale. caldă cordialitate.

în întreg sistemul învăţămîntului politic
A
In !umina hotărîrilor plenarei C. C. al P. C. R. din 20-21
0 activitate calitativă, intensă,

noiembrie a.c. să acţionăm cu fermitate şi eficienţă pentru
la nivelul cerinţelor

îndeplinirea exemplară Şi ideologice formative actuale

angajamentelor pe 1972

DAVID LAZÀR
secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R.
m Pregătirea optimă a producţiei pe 1973

Anul de învătămlnt de par­ nomice, locul şi rolu! partidu­ pagandlştilor. Astfel, pe baza
tid de la oraşe, politic al lui în cadrul acestei vaste ac­ instrucţiunilor Secretariatului
C.C. al P.C.R. cu privire la
participarea
tivităţi,
tării
Prin accelerare® punerilor U.T.C. şi ideologic a) cadrelor noastre la circuitul mondial învătămlntul de partid şi pro­
didactice s-a deschis în judeţ
paganda prin conferinţe, a re­
de valori materiale etc. Şi,
şi a întrunit primele lecţii şi
dezbateri într-un cadru orga­ la fe! se poate vorbi şi despre comandărilor primite, precum
şi a experienţei dobîndite, în
aria tematică şi materialul bi­
in funcţiune să se asigure nizatoric şi de conţinut pro­ bliografic care stă la înrie- organizarea noului an de în-
pice unei activităţi laborioase
pe tărimul formării şi dezvol­ mîna celorlalte forme ale în- vătămînt s-au efectuat cîteva
tării concepţiei polillco-ideo- vătămîntului politico-ideolo- îmbunătăţiri calitative de
fond, între care aş remarca i
fără restanţe dinamica logice a omului zilelor noas­ gic. constituirea cursurilor pe cit
tre, a profilului său spiritual
Iată, deci, prima condiţie şi
şi moral de constructor al ce­ cea mai esenţială pentru ri­ posibil pe organizaţii de bază;
lei mai înaintate societăţi. Sul) dicarea pe o treaptă superi­ legarea învăţămîntului de ac­
extracţiei de cărbune aceleaşi auspicii se preconi­ oară a nivelului calitativ şi de tivitatea cursanţilor, de sarci­
nile actuale ce revin organe­
zează şi deschiderea şi des­
eficientă a activităţii noastre
făşurarea învăţămîntului de ideologice în actualul an de lor şi organizaţiilor de partid,
partid la sate. studiu. colectivităţilor de muncă in
In bătălia pentru eficientă, un complex de măsuri la ela­ — Ritmul cu care au de­ înainte de toate, se cuvine A doua condiţie, de aseme­ domeniu! economico-social şl
cîştigul de timp este o latură borarea şi, mai ales, la apli­ marat lucrările de aici — ne subliniat că ceea ce conferă nea importantă, o constituie educaţional ; promovarea ca
esenţială spre care se impu­ carea cărora trebuie să par­ sp »ne inginerul Luca Suciu, actualului an de studiu un cadrul organizatoric mai per­ lectori şi propagandişti a u-
ne a fi dirijate acţiunile tutu­ ticipe, deopotrivă, atit bene­ şeful de lot — este satisfăcă­ conţinut cu totul deosebit — fecţionat în care se desfăşoa­ nul număr mai mare de comu­
ror colectivelor, cu atît mai ficiarul — Centrala cărbunelui tor, favorizat îndeosebi de pentru toate formele sale — ră învăţămîntul, măsurile lua­ nişti care lucrează nemijlocit
mult cu cit, cu totii, ne-am Petroşani, cit şi executantul perimetrul restrîns al terenu­ este inestimabila bogăţie de te şi atenţia permanentă acor­ in producţie, membrilor birou-
angajat să încheiem actualul — şantierul de construcţii- lui pe care ne-am desfăşurat, idei, teze teoretice, soluţii şi dată pregătirii ideologice şl
cincinal înainte de termen. rnontaj, factori răspunzători ceea ce ne-a permis o bună contribuţii originale la practi­ metodice a lectorilor şi pro- (Continuare in pag. a 2-a)
In acest context, colectivele de bunul mers al extracţiei dirijare a formaţiilor de lu­ ca construcţiei socialiste ela­
unităţilor economice de in­ prezente şi viitoare. cru şi, In acelaşi timp, de­ borate de Congresul al X-lea,
vestiţii cunosc că importante­ Investigaţia noastră a vizat servirea lor uşoară cu cele de Conferinţa Naţională din
le posibilităţi de creştere su­ îndeosebi realităţile de mo­ trebuincioase. Dacă pînă acum iulie a.c., de plenarele Comi­ Criterii îmbunătăţite de
plimentară a producţiei rezi­ ment pe loturile şantierului, stadiile fizice prevăzute au tetului Central, de vasta şi
dă în scurtarea termenelor de cele care asigură atît realiza­ fost atinse de fiecare dată neobosita activitate a secreta­
execuţie a noilor obiective şi rea integrală a sarcinilor pe conform graficelor de execu­ rului general al partidului, acordare şi rambursare a
atingerea cit mai rapidă a ultimul trimestru al anului cit ţie, odată cu înălţarea de la tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
parametrilor proiectaţi. şi sarcinile anului imediat ur­ cota zero au început să se Să ne referim, de pildă, la
Dinamica de creştere a ca­ mător. Am fost oaspeţii, în a- ivească greutăţi care ar putea cursurile de studiere a poli­
pacităţii de extracţie a ex­ cest sens, ai constructorilor şi stagna evoluţia normală In ticii economice a Partidului creditelor pe termen lung
ploatărilor miniere ale Văii montorilor celui mai impor­ continuare. Cauzele determi­ Comunist Român sau la cele
Jiului, oare urmează să reali­ tant obiectiv al părţii vestice nante sînt felurite, ele apar- de studiere a problemelor
zeze o producţie anuală, în a bazinului — amplificarea şi făuririi societăţii socialiste pentru cooperativele
principal, de 7 000 000 tone HORIA ANTONIU multilateral dezvoltate. Do­
cărbune cocsificabil pînă in modernizarea preparatiei Lu- cumentele Congresului al X-
1980, impune din partea sin­ peni. (Continuare In pag. a 2-a) lea şi ale Conferinţei Naţio­
gurului colectiv de construc- nale, expunerile secretarului agricole de producţie
tii-montaj cu specific minier, general al partidului conţin
cel al Şantierului „Valea Jiu­ Constanţă în realizări un material ştiinţific de stu­
lui" al T.C.M.M. Bucureşti, un diu, original, novator, cu toa­
efort susţinut încă de acum. Pînă Ieri, la mina Lonea pînă la finele acestui an să te elementele necesare înţe­ Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R.
Bilanţul primelor trei trimes­ au fost extrase peste sarci­ acumuleze peste sarcinile legerii depline a mutaţiilor
tre din acest an, Încheiat po­ nile de plan Ia zi din luna de plan noi cantităţi de care au survenit sau vor sur­
zitiv — realizarea planului va­ noiembrie, peste 1 200 tone cărbune. Angajamente în a- veni în dezvoltarea societăţii Potrivit hotâririi Comitetului de producţie şi investiţii pe o
loric In proporţie de 100,1 la cărbune. întregul spor de cest sens şi-au luat toate noastre, a legităţilor care îi Executiv al Comitetului Central perioadă pină la 5 ani, pentru
sută — dovedeşte că paşii de producţie a fost realizat pe brigăzile, realizările obţinu­ sînt proprii, a modului cum al Partidului Comunist Român, finanţarea acelor acţiuni şi o-
Început corespund pretenţiilor seama sporirii randamente­ trebuie să acţioneze — fie­ au fost îmbunătăţite criteriile de biective care contribuie la creş­
care stau In faţa acestui co­ lor Sn abataje cu 10 la te numai tn această lună acordare şi rambursare a credi­ terea producţiei şi veniturilor,
In cadrul sectorului Muncel, al EJVI. Deva, lucrează şi comu­ fiind o dovadă elocventă care cetăţean la locul său de
nistul Gheorghe Cernescu, ca arti ficler. El dovedeşte o bună pre­ lectiv. Pentru a avea garan­ sută. muncă şi întreaga colectiv'- telor pe termen lung pentru astfel incit aceste unităţi să a-
gătire profesională, fiind apreciat ca un bun tovarăş de toţi or­ ţia că sarcinile de viitor vor Brigăzile de mineri din că dezideratul propus va fi tate — pentru ridicarea Româ­ cooperativele agricole de pro­ jungă într-un termen cit mai
tacii, alături de care lucrează. fi Îndeplinite aşa Cum se cu­ subteran sint hotărite ca Înfăptuit. niei într-un timp cît mai scurt ducţie. In vederea unei mobi­ scurt la redresarea situaţiei lor
vine, se impune a se adopta în rîndul ţărilor cu un înalt lizări in şi mai mare măsură a economico-financiare.
nivel de civilizaţie; ele pre­ resurselor materiale şi financia­ Noile reglementări prevăd,
întrecerea patriotică dintre consiliile O cizează cu claritate trăsături­ re proprii la realizarea de o- de asemenea, acordarea de
In gospodărirea energiei electrice le definitorii ale societăţii pe biective productive şi cu o efi­ credite pe termen lung coope­
cienţă ridicată, s-a stabilit ca
care o ed’ficăm, obiectivele
rativelor agricole de producţie
populare comunale imediate şi cele fundamenta­ unităţile agricole cooperatiste în vederea construirii de locuin­
care solicită credite pe termen
ţe pentru specialiştii agricoli in
le, strategice ale politicii eco­
Oriei! ar fi de mică, risipa tot pagubă aduce lung să participe cu fonduri localităţile în care unităţile îşi
proprii în proporţie de cel puţin
au
credite
se
sediul.
Aceste
Angajamentele asumate După cum s-a desprins suri se impun a fi luate în toresc în primul rlnd negli­ 30 la sută din valoarea totală rambursează într-o perioadă de
a investiţiei. De asemenea, au
pină la 15 ani.
din lucrările Conferinţei continuare, in vederea gos­ jenţei care se manifestă la fost prelungite termenele de Noile măsuri creează condi­
Naţionale a partidului, din podăririi judicioase a resur­ unele întreprinderi şi insti­ rambursare a creditelor de in­ ţii mai bune cooperativelor a-
au tos! realizate integral documentele recentei plena­ înlăturării neajunsurilor e- tuţii în utilizarea energiei tivelor agricole de producţie gricole de producţie pentru
selor de energie electrică,
vestiţii ce se acordă coopera­
re a C.C. al P.C.R., în do­
electrice — a declarat ing.
meniul consumurilor speci­ xistente ? La această între­ Nicolae Popescu. In controa­ pentru construcţii agrozootehni­ dezvoltarea bazei tehnico-ma-
teriale şi realizarea de obiec­
întrecerea patriotică pen­ Îndeplinit şi depăşit. Cetăţe­ fice de energie electri­ bare ne răspund astăzi : ing. lele efectuate în ultimul ce de tip industrial: pină la 18
tru gospodărirea şi înfrumuse­ nii comunei noastre au reuşit că, cu toate îmbunătă­ Nicolae Popescu, inspector- timp am depistat unele si­ ani pentru complexele de creş­ tive importante de investiţii ca­
ţarea comunelor şi a satelor a să realizeze lucrări de interes ţirile obţinute, în unele în­ şet la Inspecţia teritorială e- tuaţii, cînd pur şi simplu un tere a porcilor şi cele avicole; re să le dea posibilitatea spo­
cuprins în acest an mase largi obştesc în valoare de 1 622 400 treprinderi mai persistă o nergetică Deva, şi ing. Va- număr mare de consumatori pină la 20 ani pentru ferme de ririi an de an a producţiei a-
de cetăţeni. Consiliul popular lei. situaţie nesatisfăcâtoare, ni­ vaci de lapte şi sere legumico­ gricole, măririi cantităţilor de
comunal, avînd sprijinul or­ Intre cele mai importante velul consumurilor fiind ri­ leriu Cioica, şeful serviciu­ funcţionau fără rost. Aşa, de produse pe care le contractea­
ganizaţiilor de partid din coo­ lucrări realizate prin munca dicat in raport cu gradul lui utilizarea energiei de la le şi pînă la 15 ani pentru so­ ză cu statul şi creşterii, pe a-
perativele agricole de produc­ patriotică a cetăţenilor amin­ de înzestrare tehnică a a- I.R.E. Deva. C. DUMITRU larii încălzite. Totodată, pentru ceastă cale, atit a veniturilor u-
ţie şi sate, a reuşit să antre­ tesc : întreţineri şi reparaţii cestora. Ce determină o ata­ — Cauzele mai importan­ sprijinirea cooperativelor agri­ nităţilor, cît şi ale membrilor
neze mari mase de cetăţeni la pe 2 000 mp străzi şi trotua­ (Continuare in pagina a 2-a) cole mai puţin dezvoltate s-a cooperatori.
finalizarea angajamentelor lua­ re, 29 km de drumuri comu­ re stare de fapt şi ce mă­ te ale acestei situaţii se da-
te în întrecerea patriotică. nale şi judeţene, plantarea a hotărît să li se acorde credite (Agerpres)
Izvorite din consultarea ma­ 200 bucăţi arbori şi arbuşti
telor şi a propunerilor făcute ornamentali, construirea a 2
în adunările populare, lucră­ podeţe şi a 2 baze sportive
Aceste
s-au
rile edilitar-gospodăreşti au simple, executarea de lucrări CONSFĂTUIREA „PATRIA MEA din Deva la orele 15,30. făcut la modificări cetăţeni­ MAJORATUL ÎN DIALOG VREMEA
va pleca la orele 16,00, a-
cererea
polarizat energia şi capacitatea de îndiguiri pe 500 ml, talu- IERI, AZI, MilNE" vind destinaţia finală sa­ lor, navetişti pe aceste CU VIITORUL
tuturor cetăţenilor. Toate o- zarea de maluri pe o lungime MATEMATICIENILOR tul Hărţăgani, nu Bălţa, rute. Pentru 24 ore
biectivele înscrise în progra­ de 1 km şi altele Cetăţenii Astă-seară, la Clubul ca pînă acum. La reîntoar­
din
plecarea
cere.
Hărţă­
mul nostru de activitate pe comunei au participat, de ase­ Duminică, 3 decembrie, sindicatelor din Simeria, gani va fi la orele 17,25. DIN NOU Ieri, sute de elevi din Vremea se menţine rela­
1972, datorită eforturilor de­ menea, la construcţia căminu­ 1972, la orele 9,00, işl În­ are loc un concurs „Cine Autobuzul Deva — Băiţa. IN PREAJMA municipiul Deva au trăil tiv rece mai ales noaptea
momentul
emoţionant
al
ti
la
Deva
puse şi hărniciei oamenilor, lui cultural şi a două săli de cepe lucrările, la Liceul ştie, ciştigâ", pe tema „Pa­ cu plecarea din prelungeşte CUNOSCUTULUI sărbătoririi majoratului. şi dimineaţa. Cerul va va sufla
mii-
orele
îşi
19,15,
azi,
variabil.
Vintu!
tria
ieri,
mea
au fost înfăptuite în întregi­ clasă in satul Rîu Alb. Nu­ pedagogic din Deva, con­ ne“, la care şi-au anunţat traseul pină la Ormindea. ROMANCIER Toţi acei elevi ai liceului din fud-eit. Tem pe raluri­
industrial
„Decebal".
de
me. Pe parcurs, ivindu-se ne­ mai la construcţia căminului sfătuirea pe ţară a Socie­ participarea un mare nu­ unde va sosi la orele 20,29. construcţii, minier şi ai le minime vor şi fi minus 5
cuprinse
intre
minus
7
cesitatea executării şi altor cultural din Sălaşu de Sus, tăţii de ştiinţe matematice măr de tineri muncitori şi Autobuzul de pe ce traseul HUNEDOREAN grupului şcolar ener­ grade, iar maximele intre
—
Fizeş,
pleca
Deva
lucrări in afară de cele pre­ care a fost ridicat pînă la a- din R.S.R. La dezbaterile elevi din întreprinderile şi din Deva la orele 18,00, va Azi, orele 18,00, sala de getic şi de construcţii, 4 şi 6 grade.
în
văzute iniţial, consiliul popu­ coperiş, s-au prestat peste privitoare la „Predarea şcolile oraşului. pleca la orele 18,15. lectură a bibliotecii muni­ care împlinit cursul acestui an
virsta
de
au
10
Emi-
Deva
lar a venit în Sntîmpinarea 3 000 zile de nnincă patrioti­ geometriei la clasele VI— Două autobuze suplimen­ cipale nr. 17), (strada găzdui ani. s-au intîlnit ieri. după Pentru următoarele
nescu,
va
trasee­
pe
se
doleanţelor cetăţenilor, le-a că. In satele Zăvoi şi Paroş VIII“ — tema actualei con­ MODIFICĂRI tare Orăştie introduc Renghet şi o intllnire a cititorilor cu orele de curs, cu perso­ două zile
le
—
vieţii
publice
ale
inclus în plan şi a dat tot s-a amenajat drumul prin lăr­ sfătuiri — şi-au anunţat retur — pentru elevi — scriitorul Radu Ciobanu. nalităţi Cu acest prilej a
locale.
Vremea
se
să
concursul sătenilor, pentru a girea şi pietruirea lui, creîn- participarea numeroase IN MERSUL cu plecarea din Orăştie la Cel care îndrăgesc litera­ avut loc un fructuos dia­ încălzească continuă cerul va
vor
avea
tura
uşor,
beletristică
şi
îndatoririle
fi materializate în practică. du-se astfel posibilitatea pă- personalităţi din domeniul UNOR AUTOBUZE orele 6,50 ; şi Ilia — Căr- astfel din nou prilejul de log despre acelora care au fi variabil, mai mult no-
drepturile
Aşa s-a ajuns ca angajamen­ matematicii, peste 50 de măzăneşti şi retur, cu ple­ a se afla în preajma au­ trecut pragul majoratului ros la sfîrşitul intervalului.
„Cre­
tul anual care prevedea rea­ IOAN BURSESCU matematicieni din ţară, Incepind de mîine, 1 de­ care din Ilia la orele 12,00 torului şi romanelor de a şi care de acum se numă­ Vîntul va sufla slab din
puscul"
„Zilele",
lizarea de lucrări edilitar- primarul comunei numeroşi profesori de spe­ cembrie, autobuzul Deva— şi Întoarcere de la Cărmă- discuta şi solicita auto­ ră printre cetăţenii-con- vest. Temperatura, in u-
gospodăreşti prin munca pa­ Sălaşu de Sus cialitate din judeţ. Bălţa, ce avea plecarea zăneştl la orele 13,00. grafe. structori ai noii societăţi. şoară creştere.
triotică a cetăţenilor în va­
loare de 1 3)8 400 lei să fie ’ (Continuare in pag. a 2-a)