Page 9 - Drumul_socialismului_1972_11

Proletari din toate fărlle, unl}l-vă|
relatează

Noi lucrări editoriale privind viata şi opera auto­
rului, de aprecieri critice şi
note bibliografice.
Noi volume din literatura Din domeniul istoriografiei
română şi universală clasi­ literare, amintim volumul
că şi contemporană, noi stu­ „Portrete şi opinii literare"
dii de istoriografie literară de Liviu Călin, care cuprin­
se vor găsi în curînd în de mai multe studii dedicate
librării.
unor apreciaţi scriitori ro­
Editura „Minerva" oferă mâni afirmaţi în perioada
cititorilor o ediţie bibliofilă dintre cele două războaie
cuprinzînd întreaga operă a mondiale.
marelui scriitor Ion Creangă,
ediţie îngrijită de acad. Ior-
gu Iordan şi Elisabeta Brîn- Sesiunea Consiliului
cuşi. Aceeaşi editură inau­
gurează seria de „Scrieri" a General al Federaţiei
poetului contemporan Radu
Boureanu. ■ Este anunţată, de
asemenea, o culegere ce în­ Sindicale Mondiale
mănunchează valoroase pa­
gini de proză ale lui Victor
Ion Popa — volumul intitu­ Joi au continuat la Bucu­
lat ,,Ghiceşte-mi în cafea". reşti lucrările celei de-a 22-a
ANUL XXIV Nr. 5 542 VINERI 3 NOIEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI sesiuni a Consiliului General
Tot în Editura „Minerva",
vor vedea lumina tiparului al Federaţiei Sindicale Mon­
romanele „Sărutul dat lepro- diale. In cadrul dezbaterilor,
sului" şi „Sfîrşitul nopţii" de consacrate raportului Secre­
Francois Mauriac. tariatului F.S.M., au luat cu­
La rîndul ei, Editura „Car­ vîntul un mare număr de
In fiecare mţreprîndere, Azi, în interiorul tea Românească" este pre­ participant), reprezentînd or­
ganizaţii sindicale din dife­
zentă cu cîteva noutăţi : vo­
lumul de nuvele şi povestiri rite ţări, care au abordat
ziarului : al lui Călin Gruia — „Cu principalele probleme ale
acţium susţinută şi organizată pentru ochii ca iarba" culegerile mişcării sindicale internaţio­
nale, sarcinile de viitor ale
de versuri „Umbre pe apă"
• Iniţiativa „De vorbă cu de Matei Călinesru, „Ora­ sindicatelor. Au fost discu­
conştiinţa" îşi sporeşte ţii" de Ion Postolache, ,,Sîm- tate, de asemenea, măsurile
necesare pentru pregătirea
E C O N O M I A cu fiecare zi valoarea Gheorghiu, „Fără seară" de celui de-al VIII-lea Congres
Slelian
de
seară"
bătă
educativă
Sindical Mondial, care ur­
Ion Patriciu. Este reeditat,
(pagina a Il-a)
totodată, cunoscutul roman
octombrie 1973, în Republica
al lui Marin Preda — „Moro- mează să aibă loc, în luna
• Omul şi prezenţa sa meţii*. Populară Bulgaria, precum
socială în viaţa muni­ Din creaţia universală, va şi alte probleme aflate pe
cipiului (Din activitatea apare. într-o nouă ediţie, ro­ agenda de lucru a Federaţiei
de timp, muncă, materiale, fonduri băneşti ® Sub genericul „Te slă­ manul „Casa Buddenbrook", prezentată o informare în le­
Sindicale Mondiale.
consiliilor populare)
In cadrul sesiunii a fost
de Thomas Mann.
Editura „Albatros" a pre­
vim Republică" clubul gătit o antologie literară gătură cu situaţia din Orien­
tul Apropiat. De asemenea,
din Simeria desfăşoară „Avram Iancu* — micromo- a fost adoptat un mesaj de
nografie-album, consacrată
o susţinută activitate felicitare adresat sindicatelor
Valoroasa Iniţiativă a feroviarilor de la Depoul împlinirii a 150 de ani de la sovietice, de către partici­
Pentru creşterea eficienţei economice, C.F.R. Slmeria de a remorca In fiecare lună toate cultural-educativâ naşterea marelui revoluţio­ panţii la cea de-a 22-a se­
nar şi patriot român.
trenurile din programul unei zile cu combustibil eco­
nomisit a cuprins încă din prima zi de la lansarea (Ecou la chemarea Capodopera sadoveniană siune a Consiliului General
Comitetului municipal
al F.S.M., cu prilejul apro­
ei întreaga colectivitate a depoului. Cu conştiinţa lor „Baltagul" deschide o nouă piatei aniversări a 50 de ani
ia II. Hunedoara se impune de muncitori înaintaţi, feroviarii au cumpănit bine de cultură şi educaţie serie în colecţia „Lyceum". de la crearea Uniunii Repu­
socialistă Deva)
căile prin care se poate obţine economia de com-
(pagina a IlI-a) Textul clasic al lucrării este blicilor Socialiste Sovietice.
însoţit de interesante date
Lucrările sesiuni! continuă.
Responsabilitate deplină in Feroviarii de ia depoul Simeria
gospodărirea fondurilor productive işi respectă cuvîntul dat La Casa de cultură din Praştie
Aşa după cum se sublinia­ decadal şi trimestrial au taşabile, material mărunt,
ză în raportul tovarăşului fost analizate în acest an metal, o slabă gospodărire
Nicolae Ceauşescu, prezentat cheltuielile de producţie, a acestora. Consumurile de economii pe Programe ancorate în
la Conferinţa Naţională a consumurile specifice, situa­ materiale şi combustibil nu
partidului, ridicarea eficien­ ţia financiară a întreprinde­ se urmăresc zilnic, neexis-
tei economice impune creş­ rii nu a cunoscut o îmbu­ lînd nici măcar stabilite în
terea răspunderii cadrelor, a nătăţire corespunzătoare. consum. Calitatea reparaţi­ seama reducerii consumului realităjiie oraşului
totalitate normele interne de
tuturor colectivelor de mun­ Cheltuielile de producţie
că pentru buna gospodărire planificate au fost depăşite ilor la utilaje lasă mult de
a fondurilor materiale şi fi­ în acest an cu peste 14 mi­ dorit, executîndu-se super­
nanciare. Un rol important lioane lei. Aceasta este con­ ficial, cu mare consum de de combustibil In ultimul timp, oraşul O- principalelor sarcini din do­ telectuale. „Temele strîns le­
revine organelor de condu­ secinţa- faptului că, fată de piese şi manoperă, iar con­ răştie tinde tot mai mult a-şi meniul politico-ideologic şi gate de viată — despre politi­
cere din întreprinderi, care prevederi, cheltuielile la trolul recepţiilor .este slab diversifica şi îmbogăţi viaţa cultural-artistic, ce decurg din ca şi ideologia marxist-leni-
au obligaţia să acţioneze cu 1 000 lei producţie marfă au şi în multe cazuri inexistent. spirituală şi culturală. documentele Conferinţei Na­ nistă a partidului nostru, de­
fermitate pentru introduce­ fost întrecute cu 32,(56 lei. In sublernn se practică Se pot desluşi astfel o mai ţionale a partidului. Am re­ spre respectarea legalităţii so­
rea unui regim sever de e- Examinînd structura chel­ încă tehnologii necorespun- bustibil şi au stabilit măsuri pentru reducerea con­ atentă preocupare în ce pri­ marcat totodată colaborarea cialiste, despre etica muncii
conomii, înlăturarea pierde­ tuielilor efective se con­ ■zătoare. care necesită un sumului la fiecare locomotivă în parte. Efectul ? Pe veşte conceperea şi organiza­ conducerii casei de cultură cu şi vieţii de familie, despre
rilor şi risipei, sporirea con­ stată că cele mai mari consum mare de lemn, nu 10 luni s-au economisit 2 000 lone combustibil con­ rea activităţilor culturale, e- consiliu] de conducere. (La ul­ artă şi literatură, despre co­
tinuă • a rentabilităţii. depăşiri se semnalează SC folosesc corespunzător venţional, ceea ce înseamnă pentru depoul simerian forturi vizînd apropierea lor tima consfătuire, cea din 12 relaţia dintre stimulentele ma­
obţinerea unor economii în valoare de peste 712 000
Pentru realizarea acestui la consumurile specifi­ dispozitivele de răpit lem­ lei. de realităţile oraşului. octombrie, a fost dezbătut teriale şi cele morale în so­
planul amintit, precum şi pro­
obiectiv, conducerea între­ ce — 3,4 milioane lei — nul. — Faptul are o dublă semnificaţie — declară ing. Ce caracterizează astăzi ac­ gramul de manifestări pentru cialism şi alte asemenea —
prinderii miniere Hunedoara, de materiale, energie şi alte­ Deşeurile din lemn de la Eugen Ivănici, şeful depoului. In primul rînd este tivitatea culturală a acestui luna noiembrie). ne spune Petru Pavel, direc­
comitelui de partid, orga­ le. Acestea sînt în bună par­ confecţionarea armăturilor . oraş (concentrată mai ales la torul Casei de cultură din O-
In al doilea rind, programul
nizaţiile de masă au iniţiat te urmarea unor greutăţi nu se colectează centralizat vorba de valorificarea în circuitul economic a unor casa de cultură), aflat în pre­ lunar de manifestări, conce­ răştie — ne-au fost sugerate
cantităţi sporite de combustibil pentru obţinerea unor
o serie de măsuri, studii şi care depăşesc competenta şi pentru a fi valorificate. concludente efecte economice în activitatea de trans­ zent în plin proces de dez­ put unitar ca esenţă, este deo­ de public. Aceasta ne-a con­
analize care să asigure uti­ capacitatea de soluţionare Maiştrii nu cunosc indicato­ port feroviar. Apoi este vorba dc faptul că • econo- voltare economică şi socială, dus la organizarea unor dez­
lizarea raţională şi eficientă a problemelor de către con­ rii de consum, bonurile de cu bogate tradiţii culturale ? sebit de variat din punct de bateri, simpozioane, mese ro­
vedere al conţinutului de idei.
a materiilor prime şi mate­ ducerea întreprinderii. Nu materiale se aprobă cu su- Discutie semnată de In primul rînd, ideea per­ O amplă înşiruire de titluri tunde, conferinţe, seri litera-
rialelor, pentru eliminarea trebuie uitat însă faptul că C. ILIESCU spectivei. In acest sens, ne-a de manifestări, selectate cu
cauzelor generatoare de la secţii şi sectoare se con­ Ing. C. DUMITRU surprins planul de activităţi grijă, încearcă să răspundă I C. DROZD
pierderi din fondurile pro­ stată multă risipă la lemnul al casei de cultură, întocmit celor mai diferite nevoi şi as­
ductive cu care este înzes­ de. mină, ciment, balast, cuie, (Continuare în pag. a 2-a) pină la 1 aprilie 1973 şi care
trată întreprinderea. Deşi electrozi, furtun, capete de­ (Continuare in pag. a 2-a) vizează aplicarea în fapt a piraţii spirituale, morale şl in- (Continuare în pag. a 3-a)
r > folosită maximum de
Avans de un frimesfru în Fiecare oră
ÎN CINSTEA CELEI DE-A 25-A îndeplinirea sarcinilor cincinalului
ANIVERSĂRI A PROCLAMĂRII REPUBLIC» rairdhrnerrţ pentru^încheierea grabnică a
BlRCEA. Colectivul fruntaş colectivul de la I.P.B. Bircea
al întreprinderii de preîa- a realizat totalitatea indica­
^ .....
bricate din beton de la Bir­ torilor de plan prevăzuţi pe
cea, care s-a angajat să în­ primii doi ani ai cincinalu­
deplinească în patru ani şi lui cu aproape un trimestru
Rodnic bilanţ de întrecere, jumătate sarcinile cincina­ mai devreme. Pină la finele RECOLTATULUI Şl SEMĂNATULUI
lului, raportează succese de
anului, pe cumulat, se va
prestigiu în cinstea aniver­ obţine un spor de producţie
sării Republicii. industrială în valoare de
după 1 luni, în economia tovarăşul Nicolae Devlan, circa 35 milioane lei şi un
După cum ne-a informat
de
productivitate
a
spor
secretarul comitetului de muncii de peste 50 000 lei pe
partid din întreprindere, salariat. Impresionant tablou de
hunedoreană La C.A.P. Lăpuşnlc,
muncă în ceasurile nopţii Haţeg, Rişculiţa şi
© In luna octombrie, în industria judeţului, pla­ Prin muncă
nul a fost depăşit cu 2,7 la sută iar productivitatea Rişca s-a terminat
...Noapte, frig, ceată. Din In ziua aceea, şoferul Ma- Zeci şi zeci de căruţe şi oa­
muncii cu 3,7 la sută. şosea zărim un foc. Undeva nole Brelian, cu maşina 21-HD- meni muncesc. Porumbul —
® M inerii din Valea Jiului au dat peste sarcinile patriotică în cîmp. La lumina flăcărilor 1 502, apartinînd de IJŞCOOP zeci şi zeci de tone — este însămînţatul griului
lunare de plan mai bine de 7 000 tone de cărbune. lui vedem oameni lucrînd. Deva, a transportat făină la adus din cîmp, cîntărit şi de­
Oprim şi ne îndreptăm spre magazinele săteşti din Almaş- pozitat cu cea mai înaltă răs­
© De la Hunedoara se raportează realizarea su­ DEVA. Bilanţul lucrărilor | ei, Dinir-o grămadă imensă de Sălişte şi Micăneşti, a făcut In acest an, la coo­
plimentară a 23 200 tone fontă, 25 400 tone oţel, executate in judeţ prin mun- j porumb ştiuleti, într-o maşina nenumărate drumuri la moara pundere şi grijă. perativa agricolă Lapuş-
că patriotică este edificator, j — Sînt căruţele cooperato­ nic s-a realizat o produc­
17 500 tone laminate finite. trasă aproape, cîtiva oameni din Ilia. Iar noaptea l-am gă­ rilor noştri, ne lămureşte Se-
pe măsura tradiţiei noastre i ţie de peste 3 500 kg
@ Toate întreprinderile din judeţ au îndeplinit de buni gospodari. Pînă în ! încarcă porumb. Din cînd în sit acolo, în cîmp, în apropie­ bastian Balint, magaziner. Tot grîu la hectar, unitatea
sarcinile aferente lunii octombrie. prezent s-au executat peste ; cînd îşi apropie mîinile şi fe­ re de Zam, încărcînd îm­ porumbul îl transportăm cu situîndu-se astfel în rîndul
® Colectivele şantierelor de construcţii au reali­ 125 000 mp de trotuare, 214 j tele de căldura focului. Nu­ preună cu Iacob Neag şi so­ căruţele. Cum să luăm trac­ fruntaşilor pe judeţ la cul­
ţia acestuia porumb. „Un copil
mai cîteva clipe. Apoi conti­
baze sportive şi terenuri de i toarele de la plug şi semă­ tura respectivă. Cu multă
zat 82,6 la sută din planul anual. nuă lucrul în tăcere. din sat a venit şi el să ne a- nat ?
joacă pentru copii, s-au plan- I grijă s-a pregătit şi recol­
Zilnic aici se transportă
Ne-a fost greu să tulburăm
Intensificarea întrecerii pentru realizarea exemplară a pla­ tat 522 000 arbori şi arbuşti j tăcerea aceasta de muncă. Să jute" — spuneau. 15-16 tone de porumb. Coope­ ta viitoare. Datorită străda­
Venim spre Deva. Intr-o
nului şi angajamentelor asumate în cinstea aniversării Repu­ ornamentali şi 97 km de i scoatem carneţelul şi să notăm parte şi-n cealaltă a şoselei, ratorii — am pulea da nume niei mecanizatorilor şi coo­
blicii capătă noi dimensiuni prin realizările dobîndite de oa­ gard viu. S-au înfiinţat mai i în timp ce ei munceau. Ce să-i bezna nopţii este străpunsă foarte multe, dar ar trebui să-i peratorilor, s-a reuşit ca e-
menii muncii din întreprinderile industriale şi de construcţii din mult de 920 ha de spaţii şi ; întrebăm? De ce muncesc? de „ochii" aprinşi ai tractoa­ iiberarea terenului de plan­
judeţ. In luna care a trecut, sub conducerea organizaţiilor de zone verzi, executîndu-se tot- ; Cum îi cheamă ? Ce i-a făcut dăm pe tofi ca să respectăm tele premergătoare, fertili­
partid, colectivele muncitoreşti au acţionat cu stăruinţă in di­ odată aproape 200 km de j .să vină noaptea la muncă în relor ce întorc brazde negre, adevărul! — depun strădanii zarea, pregătirea şi semă­
recţia folosirii mai depline a capacităţilor de producţie, a tim­ îndiguiri, taluzări şi conso- j parcă unse cu smoală, ori necontenite, zi şi noapte, pe natul să se facă cu opera­
pului de lucru şi a forţei de muncă, determinind un impuls ge­ Udări de maluri. cîmp? Aveau rost întrebări­ poartă cu grijă semănători orice vreme, pentru ca minu­ tivitate, în condiţii de ca­
neral al activităţii productive. In acest fel, valoarea lu- ; Mentorii Alexandru Pogă- le acestea ? Aveam nevoie de din trupurile cărora şiroiesc nata bogăţie a pămîntului să litate ireproşabilă. Măsuri­
Radu
şi
Constantin
Ca urmare, bilanţul pe judeţ, după 10 luni de întrecere, crărilor prin muncă patrio- ; ceanu, Matiaş, dc la U.U.M. un alt răspuns în afara celui boabele griului pentru pîinea fie cît mai repede pusă în le politice şi organizatorice
Gheza
şi-a amplificat substanţial valorile. In luna trecută, pe judeţ tică se cifrează la peste 256 j Petroşani, îşi îndeplinesc eu ce-1 vedem cu ochii : noapte, ce va ajunge pe mesele noas­ hambare. Mai facem doar o
frig, ceată, muncă încordată,
s-g obţinut un spor de producţie industrială mai mare cu 2,7 milioane lei. conştiinciozitate sarcinile de tre anul viitor. GH. I. NEGREA
la sută, datorită faptului că productivitatea muncii pe aceeaşi producţie. făcută cu răspundere şi miga­ Oprim ia sediul brigăzii din (Continuare în pag. a 2-a)
perioadă a crescut, faţă de prevederi, cu 3,7 la sută. Conside­ lă, în tăcere. Tătărăşti a C.A.P. Burjuc. (Continuare în pag. a 2-a)
rabile depăşiri s-au înregistrat la planul fizic. Deosebit de im­
portant este faptul că toate întreprinderile din judeţ au în­
deplinit şi depăşit prevederile pe luna octombrie. Este remar­
Valea
cabil pentru această perioadă că toate colectivele minereşti PRODUSE NOI ÎN a fost prezentat ieri în zor la Jiului lucrează ma­ de ceasta, după ce el „se îm­ prezentat de cei mai buni Măria sa Miorlana şi mul­
cu
două
din
deja
„premieră“ la Hunedoara.
telescaunul
bogăţise"
cofetari
ospă­
din Valea Jiului şi-au realizat sarcinile de plan, asigurind o PRODUCŢIA DE SERIE Cu acest prilej, autorul sivul Paring care, In a- autobuze in luna octom­ bucătari, calificaţi pe şi primele te alte animale, cunoscute
tari
depăşire de peste 7 000 tone de cărbune. cunoscutelor volume de ceastă iarnă, va duce pri­ brie. Cu această dotare, locuri la faza judeţeană. şi îndrăgite deja dc ei.
La
meşteşu­
aur“
Datorită realizărilor dobîndite in cea de-a zecea lună a gărească comparativa nouă" din versuri, „Cercul să de stea“ mii schiori spre pîrliile gospodarii din Călan vor Le dorim succes in con­
„Viaţă
din
fii
c a b a n e i
preajma
(1SCG),
„Ca
anului, pe cumulat, industria hunedoreană se prezintă cu re­ Orăştie au intrat noi pro­ (1969) ctc„ a oferit auto­ I.E.F.S. O mai veche do­ DELA putea în organiza un trans­ fruntare. LEGUME ÎN5ILOZATE
mai
comun
port
rapid
zultate deosebite. Volumul producţiei industriale pe judeţ se duse in producţia de seric. grafe cititorilor. leanţă a iubitorilor natu­ pe traseele deservite de ei PENTRU CEI MAI MICI
vorba
ridică la 140,3 milioane lei, iar sporul productivităţii muncii la Este relon cu despre scurte rii din Valea Jiului capătă în oraş şi în afara ora­ Nu peste mult timp,
şului.
din
mesadă
din
începe
aproape 1 200 lei pe salariat. imitaţie de blană* pentru INFORMAJII DE LA împlinire. Pilonii de sus­ SPECTATORI vom stocurile să de consumăm
din
legume
In valoarea producţiei suplimentare se includ însemnate bărbaţi. Lunar, pe poarta AUTOGARA Î.T.A. DEVA ţinere, celelalte piese ne­ 6 ZI FAZA ZONALA insilozate. Iată ce au in-
Pină
20,00,
ieşi
ora
vor
depăşiri ale planului fizic cu 24 500 tone fontă, 25 400 tone cooperativei din aceste circa formaţiile la cu privire in­ la cesare construcţiei tele- A CONCURSULUI din Teatrul de stat de păpuşi silozat lucrătorii de la
prezintă
bucăţi
200
pro­
Mureş
Tîrgii
oţel, 17 500 tone laminate finite, 48,7 milioane kWh energie duse noi. Tot in produc­ mersul autobuzelor şi al scaunului sînt confecţio­ astăzi, la ora 15, în sala I.P.V.I.L.F. pentru popu­
judeţului
acum:
pînă
laţia
electrică, 180 tone produse din mase plastice, 7 000 mc prefa­ ţia de serie se înscriu şi traseelor pe care acestea nate la U.U.M. Petroşani. DE ARTĂ CULINARA „Arta" din Deva, povestea 4 700 tone cartofi, iar ac­
bricate, mobilă in valoare de aproape 2,3 milioane lei. La rea­ noile modele de căciuli circulă se pot solicita d.e Zăpadă să fie... LA Luna preparatelor culi­ a 2 pui de tigru, numiţi ţiunea continuă, 800 tone
la telefonul 13033.
lizarea acestor produse şi-au adus aportul colectivele C.S. Hu­ din imitaţie de astrahan. După această oră, orice nare a ocazionat Intre al­ Ninigra şi Aligru, de Ni na ceapă, 250 tone rărtăcinoa-
nedoara, U.V. Călan, I.E.C. Deva, F.C. Orâştie, I.P.B. Bircea, ROMANUL „PE SUB altă informaţie se poate IN CĂLAN - te acţiuni şi desfăşurarea Cassian. se şi Snsilozarea continuă,
200 tone gulii, ridichi, sfe­
unităţile industriei locale. ARCADA PORŢII obţine la telefonul 13255. UN TRANSPORT IN fazei zonale a concursului Alături de cei doi năz­ clă roşie, praz etc., 700 to­
Asemenea colectivelor industriale, constructorii din judeţ NEGRE..." ÎN LIBRARII TELESCAUNUL ALIA de artă culinară pentru drăvani, micuţii spec­ ne murături (varză, cas­
au depus noi eforturi pentru realizarea sarcinilor ce le revin DIN PARÎNG COMUN MAI RAPID calitate şi bună servire. tatori vor mai inlilni pe traveţi, gogonele etc.), şi
arcada
„Pe
în construirea noilor obiective de investiţii. Prin accelerarea negre...“ sul) (Editura Alba­ IA... ÎNĂLŢIME Parcul de autobuze nl Faza zonală se desfăşoară Maimuţa mamă, papagalul pusul verzei la murat e in
porţii
ritmului de lucru pe şantiere, colectivele din construcţii au reu­ tros), romanul scriitorului O echipă de lăcăluşi- I.G.C.L. Călan a sporit cu începînd de azi la Timi­ Partiprl, Motanul negru, toi.
şit să cumuleze pe 10 luni 82,6 la sută din pianul anual. hunedorean Xv Martinovicl, montori de la T.C.M.M. trei in ultimele zile. A- şoara. Judeţul nostru e re­ Pisicuţa bleu, Pisicuţa roz, Deci, pe îndestulat«.
I J â