Page 90 - Drumul_socialismului_1972_11
P. 90
.•v’.Tifa?»ZM3SS3I
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 565 © JOI 30 NOIEMBRIE 1972
IBaeaaMMBWBBaPBBBWWWWBBMOBMBBW amm
In apropierea Imenselor ha
le care formează sectorul o-
side
ţelăril al Combinatului deschis
cincinalul un se ridică pe verticală au
Hunedoara
s-a
rurgic
şantier.
nou
Obiectivele
care
o
Aici
socială importanţă economică con şi
se
deoscbllă.
struiesc mai multe electrofil-
tre, acele instalaţii complexe
pentru captarea pulberilor şi
energiei termice de la coşuri
le cuptoarelor de mare capa
citate ale oţelărlel Martin
nr. 2.
Organizaţia orăşenească de participări active la realizarea ganizaţiei femeilor de a asi Deoarece lucrările se reali
trei
şantiere
de
partid Brad, care cuprinde lui a tuturor forţelor pe care gura o participare consecven zează Trustului către construcţii şi
de
ale
comunişti din întreprinderi e- le conduc organizaţiile de tă la acţiunile de gospodărire montaje metalurgice Hunedoa
ra,
conomice, din unităţi coope partid, în condiţiile activării şi înfrumuseţare a oraşului, primi ne-am adresat pentru a
tovarăşu
detalii
unele
ratiste şi instituţii, este o or permanente a organizaţiilor de la educarea în spiritul respec lui Adalbert Leonhart, inginer
ganizaţie puternică. Unul din tineret şi sindicat, de femei tului fată de familie. şef coordonator.
mai puţin de cinci locuitori şi a altor organizaţii de masă „O condiţie de bază pentru — Pentru început aş dori
ai oraşului e membru al Par cu contribuţii la perfecţiona realizarea angajamentelor este să fac menţiunea că proiec
de
execuţie
tidului Comunist Român. Dar rea vieţii noastre politice, e- menţinerea mereu trează a tele obiective sint ale acestor
noi
în
realizate
nu numai tăria numerică dă conomice, sociale. spiritului de întrecere, şi or ţară, ca şi o mare parte din
tehnologice.
în
vigoare, ci şi faptul că nucleele „Carenţele pentru care am ganizaţiile de sindicat acestui utilajele lucrările pentru Am instala
ceput
care o alcătuiesc şi-au asigu fost criticaţi în darea de‘ sea scop trebuie să-şi consacre ţiile aferente captării prafului
rat şi îşi exercită cu compe mă — spunea comunistul loan activitatea“, spunea tovarăşul şi recuperării căldurii de la
tenţă rolul de conducător al Popa, directorul general al Octavian Marc, preşedintele două cuptoare Martin, respec O rocă este de fapt o is torle. O Istorie a pămlntulul ce dezvăluie taine şl frumuseţi tot dea una inedite...
tiv 5 şl 6. Urmează ca intr-un
In termeni didactici, Istoria aceasta se numeşte „oră de geologie“ şl este susţinută la Liceul Industrial minier Deva, de
vieţii politice, economice, so I.M. Barza — sînt realităţi ale consiliului orăşenesc al sindi viitor foarte apropiat să în către ing. Doina Ioncscu, In faţa elevilor anului n-exploatărl. Foto: V. ONOIU
ciale în sfera lor de influen activităţii noastre. Am obţi catelor. cepem lucrările de construcţii
ţă. nut pe zece luni rezultate bu După cum se vede, dezbate şi pentru instalaţiile necesare
cuptoarelor 7 şi 8.
Două realităţi dacă le cităm, ne la producţia globală şl rile n-au ocolit latura socială
afirmaţia capătă concreteţe: marfă, dar avem nereuşite în a vieţii în oraşul Brad, căci
întreprinderea minieră Barza, sporirea calităţii minereului de perfecţionarea oi depinde ncronica
cea mai puternică unitate e- extras. Am fost criticat! pen o prosperă activitate econo Angajamentele asómete
conomică din raza de acţiu tru nerealizarea unuia dintre mică. Tovarăşul Viorel Lu-
ne a organizaţiei orăşeneşti indicatorii economici. A- pu, vicepreşedintele consiliu
de partid Brad — deţine a ceasta înseamnă că trebuie să lui popular orăşenesc, exprima
doua oară steagul de fruntaşă în acest context puncte de
pe ramură, iar întreprinderea vedere care privesc întreaga au fost realizate integral
de industrie locală, o altă Conferinţa colectivitate a oraşului. „Con
mare unitate economică de » ducerea economiei locale, de stat
aici, formulează un îndrăzneţ gospodărirea fondului locativ
angajament — de * realiza organizaţiei al oraşului, aprovizionarea tre la otelăriiledoilea concert din noua (Urmare din pag. 1) Traían Bardan, Victor Armean,
cincinalul actual în patru ani populaţiei lasă loc pentru mai Al niei a IV-a de însuşi autorul Marta Ivaşcu, din Ohaba de
şi jumătate. Conferinţele tşi a- bine în activitatea consiliului stagiune pe care Filarmonica ei, estş foarte important pen trunderil autobuzelor şl în a- sub Piatră, Victor Badea, Şte
tru
înţelegerea
de stat din Cluj îl susţine în
conţinutului
dunările de dări de seamă şi orăşeneşti de popular. E nevoie de o mai faţa publicului din Deva va muzical şi mai ales a caracte ceste localităţi. fan Mateşoi, deputaţi din Rîu
alegeri în organizaţiile de judicioasă corelare a investi cuprinde în program următoa rului muzicii în sine, fără să Alb şi mulţi alţii.
partid au confirmat şi ele ţiilor diferitelor unităţi care rele opusuri: „Amurg de dea, însă, un aspect progra Intre cei care şi-au adus din Aceste succese obţinute de
progresul calitativ al activită partid Brad contribuie la buna servire a toamnă" de Alfred Alessan- matic muzicii pe care o de plin contribuţia la îndeplini cetăţenii comunei noastre în
ţii de partid în cele mai mul populaţiei din toate punctele drescu, „Concertul pentru vio rea şi depăşirea angajamen întrecerea patriotică constituie
te din unităţile de pe raza o- de vedere". loncel şi orchestră în Re Ma semnează. telor luate în întrecerea pa o mîndrle. In întîmpinarea
raşului. acţionăm mal mult pentru in Analiză aprofundată, critică —aga—aanaM—BM jor" de Joseph Haydn, pre Dirijorul bucureştean Paul triotică de către comuna noas împlinirii unui sfert de veac
Cind reprezentanţii comu troducerea progresului tehnic, o ceea ce s-a realizat, ceea cum şi Simfonia a IV-a, Popescu, care va conduce or tră se numără: Ion Nan, se de la proclamarea Republicii,
niştilor din organizaţia orăşe care să conducă la reducerea ce ar mai fi de făcut. Astfel — Cînd vor intra In func „Tragica", de Franz Schubert. chestra filarmonicii clujene în cretarul organizaţiei de bază, toti cetăţenii depun eforturi
nească s-au Întrunit în confe cheltuielilor de producţie. Am a caracterizat tovarăşul Gheor- ţiune aceste electrofiltre 7 Acest program, propus publi acest concert, reprezintă o Antonie Jurca, deputat din stăruitoare pentru a obţine
rinţa de dare de seamă şl a- concretizat şl am optat pen ghe Călinescu, membru m bi — Avlnd In vedere comple cului meloman din Deva, în garanţie a autenticităţii şi Rîu Mic, Vasiu Sigismund şi noi realizări pe tărîm edili-
legeri aveau clar în fată a- tru măsuri care să ridice mai roul Comitetului judeţean de xitatea ridicată a instalaţiilor, cearcă să oglindească zone probităţii nivelului artistic al Cornel Zeicănar, deputaţi din tar-gospodăresc cu care să
precum
volumul
şi
mare.
de
ceastă stare de lucruri. Şi rapid nivelul tehnic al între partid, conferinţa de dare de lucrări, ne-am prevăzut pre diferite din istoria muzicii. acestei manifestări simfonice. Zăvoi, Ion Marica, Crişan Ma cinstească această mare săr
astfel, conferinţa organizaţiei prinderii". seamă şi alegeri a organiza darea acestor instalaţii eşalo Astfel, schiţa „Amurg de ria, Ştefan Sora, deputaţi şi
conform
orăşeneşti de partid Brad şi-a Tovarăşul Nicolae Zăhut ţiei orăşeneşti de partid Brad. nat, din semestrul planului al ince- toamnă" de Alfred Alessan- DORIN FRANDEŞ cetăţeni din Sălaşu de Sus, bătoare.
plnd
anu
II
subordonat dezbaterile unuia ridica in conferinţă o proble Sînt în Brad, a continuat lui viitor cu electrofiltrele a- drescu, o piesă de tinereţe a
dintre cele mai îndrăzneţe o- mă de mare actualitate. „Do vorbitorul,, probleme care so ferehte cuptoarelor 5 şi 6. autorului, este de o certă o-
biective formulate de organi rim să fim sprijiniţi în inten licită o participare mai acti — Aceste instalaţii complexe rientare impresionistă, repre-
avea
capacitate
zaţiile de partid din judeţul ţiile noastre de dezvoltare a vă, mai sporită a organizaţi vor captare ca aceeaşi cele existen zentînd însă trăsături specifi ît ar fi de mică,
de
şi
nostru — realizarea actualului capacităţilor de producţie, de ilor de partid. Una dintre a- te ? ce acestui curent în România,
cincinal înainte de termen ! diversificare a activităţii, pen cestea e angajamentul de a — Instalaţiile proiectate şi a
Un răspuns atît de concret tru a absorbi mai multă for îndeplini cincinalul înainte de căror execuţie a început sînt Concertul pentru violoncel tot pagubă aduce
şi orchestră în Re Major, de
capacitate
la chemarea lansată de secre ţă de muncă feminină, în pre^_ termen. Aceasta implică lua de aceeaşi cuptoarele 3 cu şl cele Joseph Haydn, este una din
la
4,
montate
tarul general al partidului — zent o rezervă insuficient fo rea unor hotârîri, aplicarea care funcţionează cu rezulta tre cele mai populare lucrări
„Mai iute, mai bine, mai efi losită în potenţialul economic unor măsuri pentru sporirea te deosebit de bune. Prin In concertante pentru acest in (Urmare din pag. 1) tinţa întreprinderii această perturbaţii în procesul de
cient !“ — nu se axează doar al oraşului". productivităţii muncii, reduce trarea In funcţiune a tuturor strument, scrisă în perioada situaţie, s-au propus măsuri producţie. La I.G.C.L. şi
pe preliminări ci pe realităţi Economia agrară a Bradului rea preţului de cost, îmbună electrofiltrelor prevăzute a se clasicismului muzical vienez. exemplu, la I.M. Hunedoara, privind schimbarea sistemu I.I.L. Deva se întîlneşte o
eta
confirmate de viaţă. In anul a obţinut anul acesta rezulta tăţirea calităţii produselor, executa în această nouă emana Solistul concertului, violonce la atelierul de reparaţii, ard lui de cuplare la circuitele situaţie similară. Dat fiind
pe
pă
lingă
reducerea
1971, producţia globală indus te peste cele planificate. Con mai buna gospodărire a avu ţiilor nocive din atmosfera o- listul clujean Cseh Attila, în în cursul unei nopţi — deşi pentru iluminat, dar ele în- faptul că la staţia de pom
în atelierele respective lu
trială a fost depăşită cu pe statarea o făcea darea de sea ţiei obşteşti. I.M. Barza are raşului Hunedoara se obţine cearcă o interpretare cit mai crează doar doi-trei oameni tîrzie să fie aplicate efectiv pe Batiz şi la atelierele me
ste 31 milioane lei, dar pe 10 mă şi o întărea inginerul şef problemele sale de moderni şi o importantă economie prin apropiată spiritului echilibrat — în jur de 60 de becuri. în practică. canice din Gojdu nu este
luni din acest an — cu peste al C.A.P. Brad, tovarăşul Ioan zare rapidă a tehnologiei de captarea pulberilor metalice ce domneşte în structurarea Aspecte similare se întîl- In situaţii similare, aşa asigurat factorul de putere
28 milioane lei. Evident, a- Fechete. „Aceasta, spunea extracţie, I.M. Ţebea, de mai şi valorificarea energiei ter materialului sonor al concer nesc şi la Uzina de prepa după cum rezultă din date necesar, cele două unităţi
mice In procesul de producţie,
ceste depăşiri valorice au a- dînsul, dovedeşte că şi în buna folosire a forţei de mun Aşadar, acţiunile întreprinse tului. le puse la dispoziţie de in plătesc trimestrial penalizări
vut corespondent fizic în bu condiţii de climă şi sol mai că, de întronare a unei disci la Hunedoara pentru comba rare Teliuc, unde, fie zi, fie terlocutorii noştri, se află şl consistente,
nuri foarte necesare societă vitrege se pot obţine rezulta pline ferme. Şi astfel, fiecare terea principalelor surse de După pauză, programul con noapte, ard degeaba nume secţia Muncel a E.M. Deva, — Conducerile acestor u-
roase becuri de voltaj mare.
Unitatea de exploatare şi in
ţii. te bune; ne arată că totul unitate, fiecare domeniu de poluare a atmosferei se fina certului va continua cu Sim nităţi cunosc aspectele sem
depinde de consecvenţa cu activitate are problemele sa fonia a IV-a, „Tragica", de — Dealtfel, faptul că la dustrializare a lemnului O- nalate — ne declara ing. Ni
Participanţii la dezbateri au le. Organul nou ales Va tre lizează la termenele prevăzu Franz Schubert. Este o simfo nivelul întreprinderii minie răştie, I.I.L. Deva şi Orăştie, colae Popescu. Mulţi din cei
adus astfel garanţii foarte con care transpunem în fapt po bui să ceară organizaţiilor de te. Noile electrofiltre se vor nie reprezentativă pentru crea re Hunedoara consumul de I.G.C.L. Deva. vizaţi sini autorii unor pro
crete în sprijinul acestui an litica partidului/' care ne reco partid mai multă insistentă adăuga celorlalte instalaţii de ţia lui Schubert şi chiar şi energie electrică este cu — O situaţie deosebit de puneri valoroase menile să
gajament ferm. mandă să ţinem seama de toti pe aceste probleme, ele fiind captare a prafurilor, montate pentru întreaga perioadă ro mult mai mare decît cei ce critică — ne relata în conti ducă la o mai bună gospo
Comunistul Nicolae Zăhut, factorii ce asigură randamen doar cîteva din cele care so la fabrica nouă de aglomera mantică a muzicii. Deşi nu se rut prin contract, este sem nuare ing. Valeriu Cioica dărire a energiei electrice,
directorul întreprinderii de te înalte". licită participare mai activă re a minereului de fier, la bucură de aceleaşi atribute nificativ că aici se risipeşte —• este semnalată la U.E.I.L. Nu ştim însă ce se aşteap
industrie locală arăta : ,,La Am arătat mai înainte că în din partea organizaţiilor de cuptoarele nr. 3 şi 4 de la o- ale simfonismului ca şi crea o mare cantitate de energie Orăştie, I.G.C.L. Deva şi tă. Toate acţiunile trebuie
noi în îhtreprindere există qonferinţă s-a subliniat nece partid. ţelărla Martin nr. 2 cit şl la t ţia din acelaşi domeniu a lui electrică fără rost — a sus I.I.L. Deva, unde nu sînt co "duse la buh sfirşit. pentru a
'toate condiţiile pentru ca. la sitatea participării la perfec finalizarea acţiunilor pentru ’ Beethoven, simfoniile lui ţinut ing. Valeriu Cioica. Se' relate sarcinile de producţie bara drumul risipei,; care a-
1 decembrie să se poată-ra ţionarea activităţii economice Comitetul nou ales va tre înlocuirea zecilor de locomo- ' Schubert, în general, au un pune Întrebarea : poţate mo cu posibilităţile de.«b:timMtă T; lecTnaza . economiile olitinu
;
porta îndeplinirea planului a- şi sociale a tuturor organiza bui să se ocupe mai mult şi tive cu aburi cu alte mijloa caracter aparte, prin drama tiva conducerea întreprinde re cu energie electrică a u- te în alte compartimente,
nual, inclusiv a celui de ex ţiilor de masă, obşteşti şi pro mai bine de organizarea acti ce de tracţiune moderne. tismul epic şi nostalgia lirică, rii această lipsă de interes tilajelor tehnologice. Din n- Răspunderea în gospodări
port. Preocupările noastre sînt fesionale. Aceasta e o garan vităţii, ea fiind o problemă tiipică Scurtei dar zbuciuma pentru raţionalizarea consu cest motiv, recent, la U.E.I.L. rea energici electrice tre
subordonate scopului enunţat ţie a unirii eforturilor în- cardinală a muncii de condu MIRCEA NEAGU tei existenţe a compozitorului, murilor specifice şi la acest Orăştie a avui loc o avarie buie să sporească necontenit
de Conferinţa Naţională a par tr-unul general. „Organizaţiile cere. care a murit la vîrsta de 31 capitol ? Ia transformatorul de ali în fiecare secţie sau între
tidului, cincinalul înainte de noastre de tineret — conchidea Să imprimăm activităţii un de ani. Atributul de „Tragi — Noi am adus la cunoş mentare, care a condus ia prindere.
termen! In adunările de dări tovarăşul Nicolae Pantea — înalt simţ de exigenţă partini ca", ce a fost alăturat simfo-
de seamă şl alegeri din orga contribuie la creşterea răs- că ! — îndemna în final vor
nizaţiile de partid s-au arătat ■ punderii faţă de muncă a ti bitorul. Organizaţia orăşeneas
căile pe care să le urmăm, nerilor“. Răspunderea aceasta că de partid Brad a dovedit'“ wm
rezervele pe care să le folo sporită se face simţită pretu că are resursele necesare LERAREA
sim şl s-a ajuns Ia concluzia tindeni unde tinerii aduc con spre a imprima în toate do
că ne putem angaja să reali tribuţie la realizarea sarcini meniile vieţii acel spirit de
zăm cincinalul în patru ani şi lor economice. Tovarăşa Doi răspundere, pentru ca sarcini
na Tileanu, preşedinta comi
o lună". tetului orăşenesc al femeilor, le să fie înfăptuite în mod
,,La noi, spunea Loghin Dl- vorbea despre îndatorirea or neabătut.
neş, secretarul comitetului de ION CIOCLEI
partid de la I.M. Barza, s-a T
înţeles de către toată lumea (Urmare din pag. 1) ajungă tîrziu, realizind astfel
că un bun conducător al acti inversul a ceea ce-şi propuse
vităţii tehnice şi economice Cadre calificate pentru mecanizarea tinînd şi nouă, dar în aceeaşi se.
nu poate fi decît acela care măsură beneficiarului şi con Pornind de la aceste con
a devenit un bun activist al lucrărilor în exploatările forestiere ducerii trustului, cunoscute în statări, am reuşit să lărgim
partidului“. Şi ca o confirma m I i „ acelaşi timp de conducerea investigaţia, desprinz.înd în
re a faptului că la I.M. Bar In cadrul centrului de calificare a cadrelor din Sibişel, WWBHW«»« J şantierului. Astfel, materiale final cîteva aspecte asupra
za munca de partid, cu toa comuna Beriu, al Combinatului de exploatare şi indus le de care avem nevoie nu ne cărora atenţia factorilor răs
te formele 'în care se mani trializare a lemnului Deva, se pregăteşte în prezent un ajung întotdeauna la timp, în punzători trebuie prioritar în
festă ea, are ca scop o vigu număr de peste 70 de oameni în meseria de tractorist. Ele deosebi oţelul-beton, mult uti dreptată. In perioada care a
roasă activitate economică, în vii au iost recrutaţi din rîndurile muncitorilor forestieri lizat în actuala etapă î ace mai rămas din acest an ur
ziua conferinţei — 19 noiem de la sectoarele şi parchetele de exploatare a lemnului laşi material ne este furnizat, mează a fi predate un număr
brie — ziarul nostru consem din întreg judeţul. Pregătirea acestor cadre este impusă de deseori, la diametre netre- însemnat de obiective, intre
na că această Întreprindere extinderea şi generalizarea mecanizării lucrărilor de scos- buincioase, îngreunîndu-ne a- care de mare interes: staţia
raportează realizarea planului apropiat din parchete, creşlerea producţiei şi reducerea plicarea, întocmai, a soluţi de ventilatoare centru de la
anual. preţului de cost la aceste operaţii. Instruirea teoretică şi ilor preconizate prin proiect. E.M. Petrila, casa maşinii de
Darea de seamă, cît şi dezba practică a munciiorllon este asigurată de ingineri şl tehni Pentru a dovedi că preten extracţie puţ Valea Arsului
terile au exprimat o necesi cieni cu experienţă din cadrul C.E.I.L. Deva şi U.E.I.L. O- ţiile noastre nu îşi propun să — E.M. Lonea, alimentarea
tate şi anume că scopul pro răştie. Pentru a asigura producătorilor individuali care-şl desfac produsele pe piaţa Bradului condiţii creeze un surplus de materia cu apă şi 'cenlrala termică a
pus nu poate fi atins cu suc bune de dormit, s-a dat în folosinţă acest nou hotel. Foto: N. RUDA le stau mărturie cele 241 000 Exploatării miniere Bărbătoni
ces decît în condiţiile unei lei economii la cheltuieli ob şi, în mod deosebit, ansam
ţinute de la începutul anu blul extractiv al minei Live-
usa iKEnanMM lui plnă acum. Un alt aspect, zeni, constituit din instalaţia
cel al asigurării utilajului ca de extracţie put auxiliar, in
re urmează a se monta pe stalaţia de evacuare a steri
(Urmare din pag. 1) hătule. Baza învătămîntului măsura desfăşurării lucrărilor, lului, complexul administrativ
rămîne însă studiul documen încep să devină un serios im- , şi centrala termică. Unele din
rilor comitetelor de partid ju telor, nu ai lecţiilor (lecţiile aceste obiective sînt întirzia-
pediment. Cîteva zile am fost
deţean, municipale, orăşeneşti, au rolul de a ordona studiul). • nevoiţi să oprim lucrările în- te, iar termenul de predare al
a activiştilor de partid şi ai Aceste documente ale parti celorlalte a fost devansat prin
tr-o zonă centrală pentru că
organizaţiilor de masă. In a- dului nostru au fost editate în beneficiarul nu ne-a asigurat angajament, dar pentru fieca
cest context, s-a căutat să se tiraje de masă şi pot fi pro cîtva timp o bandă transpor re o hotărîre recentă a prevă
atragă în învăţămîntul de curate de fiecare cursant. toare care trebuia încadrată zut predarea înainte de sfâr
partid un număr mai mare de Desigur, pentru ridicarea în construcţie, deschizînd ca şitul anului. Credem, în acest
comunişti din rîndul muncito calitativă a activităţii ideolo lea următoarelor lucrări. Im caz, că între beneficiar şi
rilor din sectoarele mai dis gice formative la nivelul ce constructor au fost încheiate
persate (unităţile miniere, fo rinţelor actuale trebuie avute provizaţiile la care am fost toate divergenţele.
restiere, construcţii, unităţile în vedere şi alte probleme. Se nevoiţi să apelăm nu înseam
de explorări geologice), care Iurgice Hunedoara, U.V. Că- planificate a României, pro trebuie înlăturate la prima rienlativă în transpunerea în cere oa învăţămîntul de par nă o reuşită deplină. Cît priveşte felul în care
pînă acum participau doar la lan, minele Lupeni şl Paro- blemele perfecţionării condu dezbatere ce va avea loc în viată a programului partidu tid şi al U.T.C. să fie condus Un cunoscut şef de echipă, vor fi făcuţi primii paşi in a-
unele informări şi expuneri. şeni, Preparatja cărbunelui cerii de către partid a vieţii învăţămîntul de partid de la lui de edificare a societăţii de întregul' organ de partid, comunistul Gheorghe Ilaş, nul viitor, cîteva date de ca
Coroieşti, Uzina chimică Orăş economice şi sociale, ale dez oraşe şi preinlinipinale de la socialiste multilateral dezvol ne-a făcut cunoscut un alt as re dispunem ne permit să a-
în acest an sînt cuprinşi în să constituie o preocupare
firmăm că există premise cer
învăţămîntul de partid aproa tie, Liceul „Decebal" din De voltării statului, naţiunii şi început în cel de la sate. tate, conţin soluţiile şi măsu permanentă şi colectivă a a- pect esenţial ce trebuie auzit te pentru un demaraj co
pe 70 000 comunişti, aproape va şi în multe alte unităţi şi democraţiei socialiste, precum La baza studiului vor sta, rile de rezolvare practică a cestuia, nu numai a cadrelor de cei în măsură să-l elimi
ne.
şi problemele actuale ale po
8 000 nemembri de partid şi insti tutii. în continuare, documentele sarcinilor majore care ne stau care acţionează în domeniul respunzător. Se impune doar
peste 4 200 membri ai organi Cu toate că au existat şi o liticii noastre externe. In nu Congresului al X-lea şi ale în fată în actuala perioadă. propagandei. Se mai cere, de — Ne-am angajat ca pînă materializarea unor măsuri
zaţiei U.T.C. Ţin în d seama şi serie de alte activităţi şi pre meroase cursuri — tinîndu-se Conferinţei Naţionale — do De fapt, pentru activitatea asemenea, ca membrii orga la finele anului să atingem luate cu scopul preluării de
de faptul că şi ceilalţi tineri ocupări, ca adunări şi confe seama de faptul că membrii cumente de o uriaşă îhsemnă- ideologică — şi deci şi pen nelor de partid de la toate cota 15,60. Fiind organizaţi în către şantier a unei canlităti
sînt cuprinşi în învăţămîntul rinţe de alegeri, acţiuni am de partid au luat cunoştinţă lale programatică ale partidu tru învătămînt — constituie nivelurile, toti activiştii de echipe omogene, muncind în de confecţii sporite in noul
politic al U.T.C. şi că şi sin ple în sprijinul agriculturii, despre problemele discutate lui noslru. Problemele cuprin o permanenţă tinerea pasului partid să-şi exercite efectiv, acord global, e necesar să ni an pentru care nu s-au înche
dicatele au organizat forme de care au cerut o mobilizare cu la Conferinţa Naţională, din se în aceste documente sînt cu evenimentele şi acţiunile nemijlocit munca de lectori şi se asigure condiţiile de mun iat contracte.
ridicare a nivelului politic şi totul deosebită — nu se pot dezbaterile ce au avut loc incluse în programele tuturor care au loc. propagandişti. Şi se mai cere că favorabile. Nu pot spune In aceeaşi măsură, benefi
ideologic, de studiere a docu justifica întru totul carenţe în adunările generale — aces cursurilor, dealtfel, Pentru învăţămîntul de partid be ca lectorii şi propagandiştii- să că am pătimit, dar cred că, ciarul -- centrala cărbunelui
mentelor Conferinţei Naţiona le organizatorice care s-au te probleme de sinteză au fost legarea cît mai organică a în- neficiază de un ajutor sub fie cu regularitate şi operati siluîndu-ne în fata unui ano — are asigurate documentaţi
le a partidului, se poate apre manifestat, de exemplu, la mi analizate în strînsă legătură vătămîntului de sarcinile pe stantial pentru aprofundarea vitate informaţi despre preo timp în care gama de opera ile şi contractele de finanţa
cia că, practic, fiecare al doi nele Lonea şi Dîlja, în unele cu sarcinile concrete ce revirt care le au de rezolvat cursan studiului, atît al lectorilor şi cupările organelor şi organi ţii se execută îngreunat, vor re urmînd a preciza încă la
lea cetăţean adult din judeţ unităţi din oraşele Orăştie, comuniştilor, întreprinderilor ţii şi pentru înfăptuirea căro propagandiştilor cît şi al zaţiilor de partid, despre pro trebui luate măsuri pentru o un număr însemnat de poziţii
este încadrat intr-o formă or Simeria sau din municipiul şi instituţiilor noastre. Cu al ra mobilizează şi pe cei din cursanţilor, din partea cabine blemele pe care le ridică ac mai bună aprovizionare cu din contract numele furnizo
ganizată de Snvătămînt politic. Deva, unde s-a amînat mult te cuvinte, în aceste cursuri jur, este absolut necesar ca telor de ştiinţe sociale, a cen toate cele trebuincioase. Şi, o- rului.
prea mult deschiderea cursu au avut loc discuţii la obiect în materialul de studiu să fie trelor şi punctelor de infor tivitatea întreprinderilor şi dată cu aceasta, contactul în
Desfăşurarea de pînă acum rilor. Or, s-a stabilit ca o re schimburi de păreri, s-au des incluse şi documentele Con mare şi documentare. Ţinînd instituţiilor, să se intereseze Sub impulsul acestor reali
a învătămîntului de partid la gulă pentru actualul an de în- prins concluzii. In atle cursuri sfătuirii de lucru de la C.C. seamă de faptul că unele ma de modul cum se achită de tre cei ce hotărăsc şi noi, e- tăţi e necesar şi susţinem că
xecutanţii, să existe perma
oraşe şi ideologic al cadrelor vătămînt : în ziua consacrată însă, s-a mers pe linia „bălă al P.C.R. din 7—8 septembrie nuale (culegeri de lecţii), edi sarcini fiecare cursant. orice dereglare a ritmului de
didactice pune în evidentă se acestuia nu se organizează torită" a expunerilor, mn a.c,, ale recentei plenare a tate în sprijinul formelor de Avem toate condiţiile ca nent, mai ales că, încă de la execuţie, orice atingere cu în-
riozitatea cu care au privit şi alte activităţi. Această cerin mult sau mai puţin concreţi Comitetului Central, tezele, învătămînt nu pot fi procu actualul an de învătămînt po început, am fost martorii tîrziere a stadiilor fizice de
privesc organizarea şi condu ţă va trebui să fie respectată zate la sarcinile pe plan io ideile, soluţiile şi recomandă rate de fiecare cursant, este litic să fie un an de studiu preschimbării unor soluţii la construcţii şi montaje ce ur
cerea acestei importante acti cu rigurozitate. cal (în unele cursuri din Va rile cuprinse în expunerile to necesar ca la cabinetele de rodnic, cu eficientă comensu stîlpii portanţi principali ai mează a se executa la punc
vităţi marea majoritate a or După cum se cunoaşte, pri lea Jiului, Deva şi oraşul Ha varăşului Nicolae Ceauşescu ştiinţe sociale, centrele şi rabilă în activitatea ppfUru clădirii, ajunse la noi cu în- tele de lucru ale loturilor a-
ganelor şi organizaţiilor de mele două dezbateri din toa ţegj, la comasarea mai multor cu prilejui vizitei în judeţul punctele de informare şi do îndeplinirea sarcinilor mari tîrz.iere, provocînd astfel de trag după sine perturbări pă
partid din judeţ. te formele de învătămînt au cursuri („Vidra" Orăşlie) sau nostru, la deschiderea noului cumentare să fie asigurat în care ne stau în fată, un an reglări păgubitoare şi reveni gubitoare ale procesului ex
rea la stadii ce le consideram
S-au deschis şi îşi desfăşoa fost consacrate problemelor tinerea învătămîntului în con an universitar, ia consfătuirea tregul material bibliografic care să impulsioneze puternic încheiate. Cer în felul acesta tractiv. împiedică evoluţia fi
ră activitatea în zilele con de sinteză rezultate din docu cadrelor didactice care pre cerut de toate formele de 1n- munca de propagare în mase ca de la proiectant şi pînă la rească, dinamică, a creşterii
sacrate învătămîntului cursu mentele Conferinţei Naţiona tinuarea aduhărilor generale dau ştiinţele sociale şi cu văţămînt, să se organizeze a ideologiei şi politicii mar- noi fiecare idee nouă avînd capacităţilor do producţie din
rile de la C.S.H., Truslul de le: principalele direcţii ale (I.M. Barza, I.M. Ţebea, I.I.L. alte prilejuri. Aceste docu aici consultaţii la toate teme xist-leniniste a Partidului Co ca scop soluţionarea mai efi
bazinul carbonifer al Văii
construcţii şi montaje meta- dezvoltării economico-sociaie Brad). Asemenea deficiente mente au o mare valoare o- le ce vor fi studiate şi dez- munist Român. cientă a unor detalii să nu Jiului.