Page 91 - Drumul_socialismului_1972_11
P. 91
aaM«sai3KB«aag«aR3Eraffin«TOa;a^Buau^;« autt\^^ »eham ■ ffswfcr^ *m*«w9iviTiíwa*jrit iwwi m
9Mimu*mw*wmjsBBKum
>
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 565 9 JOI 30 NOIEMBRIE 1972
ia^uMWüB8a?MBJt,MiaMmw
Moi multa atenţie aprovizionării MULŢUMIRI
Ghlţă Ioan Cotoc, din loca
Clipe de neuitat litatea Aluniş, nr. 19, judeţul
Arad, ne trimite o scrisoare,
magazinelor forestiere din care redăm un fragment:
„In luna octombrie a.c., am
fost la nişte rude la Muncelu
CILpe unice, pline de emo
Micii pionieri sînt: Mihae-
ţie şi semnificaţii I Zece e- la Pascu, Călin Sîrbu, Ele Mare, din judeţul dv. Inlr-o
levl din clasa a Il-a A, con na Vlad, Nicolae Furdui, Ga noapte m-am îmbolnăvit grav
«« află la mulţi kilometri. Nu Anine?, gestionară Maria VI- gă în miez de iarnă şl abia dusă de învăţătorul Şofron briela Nicola, Toni Efrim, şi am fost transportat de ur
aceeaşi preocupar# o manifes şescu. N-a comandat nicioda atunci să se descopere că nu genţă la Spitalul de boli
In ultima vreme ara prl mit numeroase scrisori de la Lazăr, din Hunedoara, după Dorel Blaj, Ioana Ivan,
cititorii noştri, muncitori iore stieri în sectoarele Cîrneşti — tă pentru buna aprovizionare tă... wlsky, dar I s-a adus din mai pot fi consumate. ce li s-a prins la gît cravata Gheorghe Grosu şi Alexan pulmonare din Deva. Colecti
a unităţii tovarăşii de la de
vul de medici, asistente şi
abundenţă, deşi nu-1 vrea ni
Munţii Retezat, şi Grădiştea de Munte — Munţii Orăştiei. pozitele din Haţeg, care diri meni ; n-a cerut cizme de roşie cu tricolor şi au ros dru Mitrioa. Ei au fost nu surori de la această unitale
Erau semnalate aspecte nega tive, de dezinteres în aprovi- jează fondul de marfă spre cauciuc cu 130 lei, dar numai Am prezentat tovarăşului tit angajamentul solemn că m-a înconjurat şi îngrijit cu
zionarea unor magazine lores tiere din aceste două mari şi unităţile din munţi. dintre acestea i se aduc... Şi Remtis Lepădat, director coor vor deveni fii vrednici ai miţi „Generaţia celei de-a o mare dragoste şi atenţie.
importante sectoare de explo atare a lemnului. Am fost pe multe alte asemenea articole donator la IJECOOP Deva, patriei şi partidului, au ţinut 25-a aniversări a Republi
urmele scrisorilor. In rînduri le de faţă vom reda aspectele UNA SE CERE sînt trimise anapoda (există aspectele culese din teren. să se fotografieze împreună cii". După cum mi-au spus majo
văzute. ritatea celor internaţi, aşa se
PE COMANDA, chiar un stoc supranormativ — Au existat toate condi cu învăţătorul şi cu părinţii Text şi foto: procedează la acest spital cu
ALTA SE TRIMITE de mărfuri greu vandabile ţiile pentru a se face o bună lor, care au venit să-i felici toţi pacienţii. Astăzi cînd sînt
(ClND SE TRIMITE) aici!) fără comandă, iar ceea aprovizionare cu preparate'de I. PÄDUREANU din nou In mijlocul alor mei.
ce comandă nu se aduce. Pu carne a tuturor magazinelor te şi să le ofere flori. corespondent voluntar vreau să aduc mulţumiri din
UN MOTIV PESTE ALTUL - defectat maşina, altă dată s-a — Privind aprovizionarea tem continua şi seria curiozi forestiere, ni s-au asigurat suflet întregului colectiv de
O SLABA APROVIZIONARE scăpat din vedere să se adu muncitorilor noştri mai avem tăţilor în materie de aprovi toate cantităţile cerute. Dacă la acest spital".
că mezeluri ieftine, mult ce zionare : la magazinul fores nu s-a făcut această aprovi
— In general vorbind, a- rute de către forestieri. Cum tier din Valea Rea nu exista zionare, la mijloc este vorba
provizionarea celor cinci uni tocmai se stricase şi moara nici un sortiment de conser despre o slabă preocupare a IAURT CU APĂ DE
tăţi alimentare din sectorul din Nalaţi, nu avea nici mă Raid întreprins la ve, în schimb avea mezeluri factorilor de răspundere de la PLOAIE SAU... MUNTELE
nostru o putem numi mulţu lai de mai multe zile, iar pîi- proaspete,; la unitatea din A- cooperativele de consum res LA MAHOMED
mitoare — ne spunea Ştefan nea nu sosise încă 1a orele solicitarea colecti nineş, erau conserve, dar nici pective. Şi în continuare e-
Tomoni, şeful sectorului fo 13,00 ! un gram de mezeluri ş.a.m.d, xistă posibilităţi, doar la u- Mă numesc Mlhai Lup, lo
restier Cîrneşti. Rău este că Mutţt în local nou, spaţios, Aceasta în condiţiile cînd nele produse cantităţile sînt cuiesc în blocul 19, ap. f, din
nu există continuitate în a- pus la dispoziţie de către con velor de muncă din sursa de aprovizionare este mai mici, ceea ce presupune
provizionare, perioade lungi ducerea C.E.I.L, Deva, rnhga- una şi aceeaşi! o chibzuită gospodărire a fon cartierul Dacia, al Devei.
unele produse de strictă ne zinul forestier de la punctul sectoarele forestiere dului de marfă, In aşa fel ca Sînt conducător auto la Ter
cesitate lipsesc, ■ „uită" să numit Greblă se prezintă'mult ATENŢIE MARE peste tot să ajungă din toa mocentrala Mintia. De la
se onoreze con" le. Din a- schimbat în bine. Numai că Cîrneşti şi Grădiştea LA ÎNS1LOZĂRI I te produsele. Eu mi-am notat chioşcul alimentar de la noi
ceastă cauză se ivesc multe aspectul frumos nu poate deficienţele semnalate şi vom din întreprindere ne cumpă
nemulţumiri în rîndurile mun umple... golurile în aprovizio de Munte In ceea ce priveşte însilo- ram, de obicei, gustarea pen
citorilor noştri. nare, aceleaşi ca la Zeicani, zările pentru iarnă situaţia se întreprinde măsuri pentru tru pauza de masă. In ziua
de 21 noiembrie a.c., orele
Afirmaţiile şefului de sec cu completarea că aici nu e- prezintă bine, în sensul că soluţionare. 10,00, ne-am dus mai mulţi
tor le-am găsit, din păcate, xistă nici margarină, făină toate cantităţile — mai mari GH. I. NEGREA salariaţi să ne cumpărăm cîte
concretizate în practică, la albă etc. încă multe necazuri — arăta faţă de anul trecut — de car o gustare. Dar n-am găsit ni-
magazinele vizitate. In afară Gestionara magazinului de ing. Nicolae Tudor, directorul tofi, ceapă, fasole uscată, var GH. KARPINECZ
de cîteva kilograme de slă la Gura Apei, Viorica Dră- U.E.I.L. Orăştie. In sectorul ză verde şi murată, rădăcinoa- (responsabil cu aprovizio
nină, la magazinul forestier ghin, s-a îmbolnăvit şi este Balşa, plinea ce se asigură se, murături se află la locu narea la C.E.I.L. Deva)
din Zeicani nu se aflau, de internată în spital. Dar — forestierilor este de cele mai rile stabilite pentru iarnă. Dar
mai multe săptămîni, nici un fapt lăudabil — soţul aces multe ori de slabă calitate ; aşa cum s-a mai spus, dato
fel de preparate din carne. teia, Ioan Drăghin, din Rîu de în sectorul Grădiştea de Mun rită umezelii excesive din a- Am citit
Nu din motivul că nu s-ar Mori, s-a mutat mai multe zile te nu sînt onorate întotdeau ceastă toamnă, multe dintre — Prin elaborarea legii nr. că, fie prin CENTROCOOP. care să fie avantajoase atlt
găsi în depozite’e cooperativei aici, împreună cu băieţaşul na comenzile; peste tot se ele se află în pericol de a se 7, consiliilor populare comu înainte de a fi recrutaţi pen pentru meseriaşii ce mun
de consum din Haţeg. Dimpo lui de 4 ani, tocmai pentru a mai ivesc goluri în aprovizio deprecia. Aceasta înseamnă nale le revine datoria să tru a urma vreo formă sau cesc în cooperaţie, cît şl
trivă, aici se află zi de zi nu (ine unitatea închisă şi a nare, tocmai la produsele cele că trebuie controlate periodic, coordoneze activitatea unită alta de calificare, cooperati pentru cei de la C.A.P.
mari cantităţi de mezeluri ief crea greutăţi în aproviziona mai solicitate. iar atunci cînd se observă că ţilor care se ocupă cu apro va de consum a încheiat cu scrisorile
— Pentru anul 1973 ce u-
tine. Cauza era alta: in ulti rea forestierilor, ştiut fiind Situaţia cea mai curioasă au intervenit stricăciuni să vizionarea şi servirea popu ei contracte de muncă pe di nităţi prestatoare de servicii
mele zile de aprovizionare s-a că cea mai apropiată unitate am întîlnit-o la magazinul din fie schimbate. Să nu se ajun- laţiei, să îndrume şi să spri ferite termene. Meseriaşii v-aţi prevăzut în plan pe li
jine dezvoltarea unităţilor nelocalnici pe care i-a avut nia valorificării resurselor
locale de prestări servicii. cooperativa de consum s-au locale de materii prime’şi dumneavoastră
Ce măsuri a întreprins Con încadrat greu în muncă, nu materiale ?
siliul popular al comunei Pui respectau programul de lu
4 400 000 lei pentru aplicarea în viaţă a cru, nu executau lucrări de — Avem posibilităţi să în
Recunoaşteţi... peisajul? economii prin prevederilor legii despre ca calitate. dărie şi o vărărie. Nu însă mic. VInzătoarea ne-a spus
fiinţăm o secţie de cărămi-
re am amintit?
— Ce forme de retribuire
reducerile de preţuri Ne răspunde tovarăşul Io- a meseriaşilor se folosesc, în anul 1973. Trebuie să pu că are mezeluri, dar In... ma
nem la punct unele proble
lată o întrebare pentru edi Fotografia nu-i proaspătă. filmului din aparatul de foto me organizatorice, să creăm şina ce aşteaptă la poarta
întreprinderii. Nu i se per
lii oraşului Simeria. Nu recu A fost făcută tocmai astă- grafiat. Din banalul motiv că... drumuri de acces, în special mite intrarea ca să nu aducă
noaşteţi peisajul ? Vă scoa peisajul este acelaşi. In ultima perioadă au fost la zăcămîntul de calcar. noroi In întreprindere. Ziua
tem noi din încurcătură: stra vară. Deci, iată publicată o In ultimul minut am primit aplicate mari reduceri de Vom deschide însă cîteva următoare aşa s-a procedat
da face parte, dintr-un capăt poză veche. Aşa s-ar crede. o scrisoare şi de la cetăţenii preţuri — între 30 şi 40 la su noi unităţi prestatoare de cu maşina ce aducea iaurt.
intr-altul, din Simeria. Are şi Dar, am trecut zilele acestea din str. Cuza Vodă. Dînşii tă — la o serie de produse CUM FUNCŢIONEAZĂ UNITĂŢILE servicii, pentru deservirea Nu i s-a permis să intre şi
un nume cu miros îmbătător din nou pe strada Teilor. Şi şi articole industriale. Astiel, cetăţenilor localităţilor noas iaurtul a fost descărcat la
de... tei. Da, este strada Tei spun că şi acolo există un din categoria ţesături s-au tre, cum ar fi : un ateli poartă. Cum ploua cu gălea
redus preţurile la o întreagă
lor. n-am mai stricat o poziţie a peisaj asemănător I PRESTATOARE DE SERVICII er de reparaţii radio TV, o
gamă de stofe pentru paltoa spălătorie-boiangerie, o sec ta, iar capacele borcanelor nu
ne bărbaţi şi femei, pentru ţie de dărăcit lînă, în care erau prea zdravăn fixate,
sacouri bărbaţi, pentru rochii se vor putea executa lucrări ploaia a intrat în borcane.
femei şi altele. DIN COMUNĂ de bună calitate. N-am gustat, dar nu cred să
Totodată, reduceri însenina — Fiindcă aţi amintit de fie bun iaurtul cu apă de
te de preţuri s-au făcut la calitate, controlul obştesc ploaie. Dar pînă la urmă ce
alte produse din sectoarele urmăreşte felul în care me facem? Intră sau nu intră ma
menaj, uz casnic, metalo-chi- seriaşii de la unităţile pres şina la chioşcul alimentar ?
mice, cosmetice şi altele. tatoare de servicii îşi fac Sau merge muntele la Maho-
med ?...
Un calcul făcut acum, la sif Almaşi, secretarul Comi avînd în vedere că pentru datoria ?
încheierea lunii, ne arată că tetului executiv al Consiliu cooperativa de consum sînt — Avem o echipă de con
populaţia judeţului nostru a lui popular al comunei Pui ; stabilite norme diferite de trol obştesc bună. E mereu „AM CĂLCAT PE UN
economisit, în urma acestor re — Pe raza comunei func plată a muncii de cele de prezentă în unităţi. Recent CAPAC CE... NU ERA"
duceri de preţuri, peste ţionează, în cadrul coopera la C.A.P ? Din acest motiv ne-au semnalat că uneori
4 400 000 lei, numai în luna tivelor agricole de producţie în alte comune există o ma pîinea pe care o fac brutarii „Vă scriu din concediu me
noiembrie a.c. Pui, Riu Bărbat şi Băieşti re fluctuaţie de meseriaşi din comună nu îndeplineşte dical. Nu doresc să se întîm-
sau în cadrul cooperativei care pleacă de la cooperati toate condiţiile de calitate. ple nimănui. Dar... In seara
de consum din reşedinţa de va de consum la C.A.P. sau Am analizat cu preşedintele zilei de 17 noiembrie a.c., ve
comună, un număr însemnat invers. Fenomenul acesta nu cooperativei de consum — neam de la serviciu, pe stra
se petrece şi In unităţile
Orarii prelungite de unităţi prestatoare de ser prestatoare de serviciu din care este şi vicepreşedinte da Lenin. din Deva, în sus.
vicii. Pentru nevoile popu
al consiliului popular comu
laţiei în gospodăriile anexe comuna dv. ? nal — cele semnalate şi am La intersecţia cu strada De-
cebal, prin întuneric, am căl
In dorinţa de a realiza şi ale celor 3 C.A.P. s-au în — Da, s-au semnalat şl la constatat că echipa de con cat pe un capac de gură de
depăşi planul de desfacere, fiinţat ateliere de cojocărie, noi asemenea fenomene. Dar trol obştesc a avut dreptate. canal ce nu era la locul lui
salariaţii de la cooperativa de tăbădărie, tîmplărie, zidărie, le-am estompat la timp. Şi Am oprit fabricarea pîinii la şi nici nu i se semnala ab
consum din Haţeg au luat ho- dulgherie şi altele, cu mese să vă spunem cum. De co brutărie, pentru a se repara senţa. Desigur, am ajuns în
tărîrea unanimă ca pînă la riaşi din rîndul membrilor mun acord cu conducerile cuptorul, din vina căruia canal, accidentîndu-mă. Nu
finele acestui an să prelun cooperatori. Salariaţii înca cooperativelor respective — produsele de panificaţie nu vreau să cer ca lucrătorii de
gească cu o oră orarul de draţi în atelierele cooperati după ce mal întîi am anali ieşeau întotdeauna corespun le secţia apă-canal a I.G.C.L.
funcţionare al magazinelor vei de consum sînt, de ase zat în comitetul executiv al Deva să-mi plătească conce
de desfacere cu amănuntul. menea, localnici. Cînd spun consiliului popular comunal zătoare pentru a fi trimise diul medical, deoarece ei au
Astfel, unităţile comerciale acest lucru nu mă refer la activitatea atelierelor presta în consum. Vom lua măsuri luat capacul şi nu l-au mai
din oraş vor funcţiona zilnic operative ori de cîte ori pus la loc, dar nici salutări
începînd de la orele 7 dimi faptul că ei sînt numai din toare de servicii — am că controlul obştesc ne va sesi din concediul medical nu le
neaţa, în loc de ora 8. De a- satul reşedinţă de comună, zut de acord să se stabileas za nereguli. pot trimite. Cu altfel do salu
semenea, lucrătorii cooperati ci şi din localităţile compo că tarife şi cote de retribui tări, Petru Resiga, Vălişoa-
vei au hotărît ca magazinele nente. Mulţi dintre ei au fost re unitare, bineînţeles în li Convorbire consemnată de ra“.
Aspect de pe strada Teilor, din Simeria. să fie deschise şi duminica calificaţi fie la locul de mun- mitele prevăzute de lege, N. PANAITESCU
înainte de masă. O STRADĂ ŞI CASELE EI
STROPITE CU NOROI...
________________________________________________ Noi, locuitorii străzii Tra-
— Dintotdeauna partidul vom mai arăta că de aproape mai pasiunea pentru meseria ian Vuia, din Deva, n-avem
ne-a învăţat să ne pregătim 5 ani, de la 1 ianuarie 1968, aleasă ţi-o poate impune. Este încotrg< şi vă scriem cîteva
o fire echilibrată, mereu ne
Omul - medicul-comunistul ireproşabil şi din punct de este şi directorul Spitalului mulţumită pe deplin de ceea Cinstea dată pe cîţiva bani? mediu! ziarului să invităm pe
rînduti, Vrem ca prin inter
vedere profesional, pentru a
unificat din Petroşani, a ridi
ne putea îndeplini cu înaltă cat o secţie de oftalmologie ce realizează. E tenace şi con strada noastră gospodarii mu
răspundere toate sarcinile la ce obţine rezultate frumoase, secventă. nicipiului. De ce-i vrem oas
locul nostru de muncă. Nu a contribuit şi contribuie la Domnica Pitea lucrează ca peţi ? lată: Fiind una dintre
mai atunci cînd învăţăm con creşterea cadrelor de aici, învăţătoare în oraşul de pe străzile cele mai circulate din
;
Un nume cunoscut de la un plicat metoda cryoextracţiei tinuu, ne însuşim cele mai no împărtăşindu-le din vasta sa malul Cernei de 21 de ani, La restaurantul „Corvinul", sărit ospătară. Şi a deschis un Deva, dar şi plină de băltoa
capăt la altul al Văii Jiului cristalinului la intervenţiile descoperiri ale ştiinţei, facem experienţă. Ca soţ şi părinte iar acum la vîrsta de 46 de din Hunedoara, lucrează şi dulap în care se găsea un ce şi noroi, maşinile de mic
şi chiar mult dincolo de ho pe ochi. noi înşine descoperiri, ne este un om cu o înaltă dem ani se pot spune despre dîn- ospătară Amalia Mariş. „Lu borcan plin cu bani mărunţi. şi mare tonaj, tractoarele cu
tarele ei : doctorul Iosif Eşa- In munca asiduă de-a lun creăm prestigiu în rîndurile nitate şi ţinută morală, cei sa numai lucruri frumoase, e- crează" foarte dibaci. In fo Dar, nu deschide dulapul ori şi fără remorcă, autodube,
nu, directorul Spitalului uni gul a 25 de ahi, plină de ab oamenilor, putem îmbina în doi copii ai săi, un băiat şi moţionante. Nu de alta, dar losul dînsei şi în defavoarea mai puţin autoturismele, care
ficat din Petroşani. negaţie şi dăruire, dusă în deplină armonie munca poli o fată, fiind elevi şi utecişti a fost de fiecare dată aceea clienţilor. Mai precis, uită de de cîte ori trebuie să dea nu se prea încumetă să vină
A venit în Valea Jiului în folosul omului ajuns la sufe tică cu cea profesională — buni. care a înţeles că dacă vrei să foarte multe ori să înapoieze restul I Organele de control pe strada noastră, stropesc
anul 1959, după ce .lucrase 12 rinţă, a făcut peste 11 000 de ne spunea dr. Iosif Eşanu. Iosif Eşanu — un nume cu educi copiii aşa cum trebuie, restul. Despre asemenea... ui n-au avut altă cale decît să casele cu noroi şi pe dreapta
ani la clinica oftalmologică intervenţii pe ochi, din care Desigur, ar trebui multe noscut şi stimat, care îmbină dacă vrei să fii înţeles de ei, tări ne-au sesizat mai mulţi aplice prevederile legii: 250 şi pe stînga, mult mai sus ca
Colţea, din Bucureşti. A fost mai bine de .4 000 în Valea file de hîrtie pentru a întreg' minunat calităţile înalte ale trebuie neapărat să-i iei în consumatori din Hunedoara. lei amendă, achitată pe loc. unele geamuri. Vă închipuiţi
transferat de minister în in Jiului, majoritatea covîrşitoa- omului, medicului şi comunis serios, să te ataşezi sufleteş cum arată... fundaţiile caselor.
teres de serviciu, deoarece pe re bucurîndu-se de reuşită de un tablou complet al acestui tului societăţii noastre socia te de ei. Aşa că organele de control Totodată, şefului restauran Ca buni gospodari, noi cură
atunci în Valea Jiului nu era plină. 11 000 de oameni căro om. Pentru a continua creio liste ! Este o comunista care îşi au descins la „Corvinul". A- tului „Corvinul", Ioan Panti- ţăm zilnic noroiul de pe faţa
nici un medic oftalmolog, nici ra li s-a reaprins' lumina o- narea pe care sm încercat-o, G. IGNAT malia Mariş tocmai servea loiu, i s-a stabilit ca sarcină de. Numai că în cîteva ceasuri
un oculist care să se ocupe chilor — unul dintre cele mai face cu convingere datoria, consumatorii. Servise mulţi, permanentă urmărirea modu e la loc.
de vindecarea bolilor de de preţ daruri ale omului, da care face din profesia de în Am zis să vină ca oaspeţi
ochi ale minerilor. S-a integrat că <nu cel mai de preţ! — din uzat» văţător şi din îndatoririle el dar nu eliberase nici o notă lui In care îşi face datoria pe strada noastră ? Ba nu.
cu trup şi suflet, cu o dă mîinile de aur ale acestui me- o pasiune a vieţii. de plată.» 464 de lei încasaţi, ospătară Amalia Mariş. Bine Haideţi să luăm şi ceva mă
ruire fără margini de noul loc dic-comunist. Mii de oameni fără a fi marcaţi undeva. Cum înţeles, cînd consumatorii vor suri...
de muncă, de mineri, de viaţa peste care deznădejdea că nu Că şi-a luat în serios me înapoia restul ? Dacă vă spu semnala alte abateri de la
lor, luptînd neostenit pentru vor mai vedea lumea coborî- seria de dascăl o spune dis AUTOBUZUL BUCLUCAŞ
redarea luminii cehilor ce se apăsătoare au primit lu tincţia de „învăţător fruntaş", nem că avea în buzunar doar normele de cinste şi corecti
alegerea dînsei ca responsa
lor ajunşi la suferinţă. mină din mîinile acestui om. bilă de cerc la clasa a IV-a, Un leu în monede divizionare, tudine ale dînsei, şi sancţiu „Lazăr Neamţu, Toma Bul-
Concomitent cu această no Dar la aniversarea din a- metodislă voluntară pe lingă vă puteţi da seama. nile vor fi altele. Tot pe mă- bucan, Ioan Ripoşan, Simion
bilă şi necontenită muncă de cest an a împlinirii celor 25 Inspectoratul şcolar judeţean — Ba am bani mărunţi, a sura faptelor.. Han, Ioan Bucur şi mulţi alţi
reaprindere a luminii ochilor, de ani de muncă fără între ca şi membiă a unei comisii a salariaţi ai I.P.S.P., I.T.A., în
doctorul Eşanu a desfăşurat o rupere, muncă dusă începînd Comitetului municipal de par treprinderii de transporturi
vastă muncă de cercetare din. anul Republicii, căreia i-o ETICI tid Hunedoara. auto, Trustului de construcţii
ştiinţifică. Şi-a dat toate exa închină, doctorul Iosif Eşanu care facem naveta de la Geoa-
menele cerute, iar in 1964 îşi a mai alăturat una şi mai — Nu am o biografie spec Unde duce alcoolul? giu, Simeria, Tărtâria, Bâcia
susţine doctoratul cu tema scumpă inimii sale: la 1 mar taculoasă — ne declara Dom şi alte localităţi, ajungem di
„Adaptarea la întuneric a mi tie a.c., a împlinit 30 de -ani nica Pitea. Singurul element mineaţă de dimineaţă cu în-
nerilor", obţinînd cu mult de cînd a fost primit în par considerat spectaculos rărnîne tîrziere la serviciu, din cauza
succes titlul de doctor în tid. La 1 martie 1942, tînărul necesitatea de a-mi trăi viaţa autobuzului de pe linia 5, au
ştiinţe medicale oftalmologice. student în medicină era primit în modul cel mai firesc, cel tobuz ce aparţine de I.G.C.L.
De fapt, teza de doctorat a în rîndurile partidului comu mai chibzuit cu putinţă, de Iată ce a făcut conducătorul După cum este şi firesc, a- Deva. Acest autobuz, mai pre
făcut obiectul unor comuni nist, in condiţii de grea ile a-mi face datoria cu toată auto Siminic Petrescu, de la baterea sa a fost sancţionată cis şoferul său, că roţile ma
cări susţinute la Paris, comu galitate. Pînă la eliberarea pa „Eu trăsese pentru răspunderea ce apasă pe u- autobaza Haţeg, coloana Ba- aşa cum se cuvine de către şinii s-ar învîrti pe orice
nicări ce s-au bucurat, de a- triei şi după aceea, comunis merii unui dascăl. Am senti ru. După ce a consumat o instanţa de judecată : aceasta drum, nu respectă traseul
i-a acordat un an de închi
semenea, de aprecierile spe tului Iosif Eşanu i-au fost în cantitate mare de băuturi al soare, timp în care are posi stabilit de conducerea I.G.C.L.
credinţate sarcini de mare mentul tonic că trăiesc din coolice, s-a prezentat la ser Deva. In loc să vină pînă la
cialiştilor străini, fiind primit esfycarea tinerei generaţii viciu. In starea în care se bilitatea de a medita la cele
răspundere, pe care le-a înde plin pentru educarea tinerei gară, intră pe strada uzinei
membru al Societăţilor france plinit cu abnegaţie şi devota generaţii, cu sîrguinţa şi mîn- afla, bineînţeles, nu i s-a per sâvîrşite. Totodată, păţania electrice. Aşa procedează di
ze şi belgiene de oftalmolo ment neţărmurit. dria omului ce se vede prins mis să urce la volan. Dar, pri lui Siminic Petrescu consti mineaţa, înainte de ora 7,00,
gie. Dealtfel, în cei 25 de ani Faptul că a participat ca cu toate fibrele fiinţei lui în mind mult „curaj" din serioa tuie şi un prilej de reflecta dar şi după-amiazâ, la orele
sa doză de alcool, nu a re
16,00. Din cauza acestui auto
de muncă a susţinut peste 50 delegat la Conferinţele Naţio — Tovarăşa Pilea — ne — deşi are 24 de ani de ac procesul vieţii noi pe care o nunţat la volan, deşi i s-a re pentru şoferii care mai o- buz buclucaş — foarte puţin
bişnuiesc cile „una mică" la
de lucrări ştiinţifice, multe în nale ale partidului din 1967 spunea Ana Cleja, directoa tivitate la catedră, are încă o construim ! ridicat certificatul de înma volan. spus 1 — pierdem zi de zi mi
mare putere de muncă, e de-o
rea şcolii, vorbind despre
Străinătate, fiind printre pri şi 1972 a fost eveniment învăţătoarea Domnica Pitea, perspicacitate şi o tinereţe triculare al maşinii. A luat nute. preţioase. Şi de la locu
mii din ţară — împreună cu de mare cinste nentru comu director adjunct la Şcoala ge deosebită. Dovedeşte exigen IOAN VLAD autobasculanta şi a condus-o NICU SBUCHEA rile de muncă şi de la alte
colectivul său — care au a- nistul Iosif Eşanu. nerală nr. 4 din Hunedoara ţă de comunist, pe care nu corespondent voluntar pînă la... bufet. Haţeg îndeletniciri de după orele de
serviciu...".
J .Curier'