Page 10 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 10

BPBBHBBMgMMHWaasglgEHai             iKUÆiiiaMg
                                                                                                                                                                                      DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 568 ® DUMINICĂ 3 DECEMBRIE 1972



                                 OBIECTIVUL PRINCIPAL AL                                                                                                                      . >   i   > X» -J '                                                ţm




             DEZBATERILOR-ÎNDEPLINIREA DE CĂTRE




                 TINERI A SARCINILOR PROFESIONALE



            Zilele  trecute  a  avut  loc  a-   cele  mai  multe  ori  —  au  tlnut   —  Chiar  eu  mă  aflu  în  a-   unui  concurs  pentru  desemna­
          'dunarea  de  dare  de  seamă  şi   însă  să  precizeze  —  deplasări­  ceastă  situaţie  —  a  afirmat   rea  „celui  mai  frumos  şi  mai
          alegeri  a  organizaţiei  U.T.C.   le  după  scule  sau  materiale   Constantin  Moroşan  —  deşi   bine  gospodărit  loc  de  mun­
          de  la  Şantierul  2  Deva  al   constituie  un  pretext  pentru   lucrez  de  cinci  ani  pe  şantier.   că".
                                                                                                                                         .....  • •••'••
          Trustului  judeţean  de  con­  că  un  muncitor  bun  ştie  în­  Aş  fi  vrut  să  învăţ  meseria  de   Pentru  a  creşte  aportul  ti­  M Ai ¿0 -- * M \
          strucţii.  Dezbaterile  s-au  axat   totdeauna  ce-i  trebuie  pentru   fierar-betonist.  M-am  adresat   nerilor  la  realizarea  sarcinilor
          esupra  unei  teme  de  impor­  o  lucrare  fără  a  se  deplasa  de   comitetului  U.T.C.  cu  această   de  plan,  adunarea  de  dare  de
          tanţă  majoră  pentru  organiza­  10 ori la magazie.        rugăminte  dar  nu  mi  s-a  dat   seamă  şi  alegeri  a  evidenţiat                                                          ...E drept că mai sînt unii care tn ’10—20 de ani de
          ţiile  U.T.G.  i  Îndeplinirea  de   Alţi  vorbitori  au  scos  In  e-   nici  un  ajutor.  De  un  an  mi   necesitatea  perfecţionării  pre­                                          meserie  n-au  realizat  mare  lucru.  Şi-au  plimbat  sa­
                                                                                                                                                                                                  marul  de  colo-colo,  nu  le-a  plăcut  să  muncească,  să
          către  tineri  a  sarcinilor  profe­  videnfă  faptul  că  unii  tineri   se  tot  promite  că  se  va  or­  gătirii  politico-ideologice  a  a-                                        ajungă  oameni  demni.  Dar  el  nu-i  dintre  aceia.  El
          sionale.  Nu  intimplâtor  a  fost   nu  manipulează  cu  atenţie   ganiza  un  curs  de  calificare,   cestora,  subliniind  că  cei  doi                                              vine  din  detaşamentul  lui  Mărculescu,  Covaliov,  Bră-
          abordat  cu  prioritate  acest  su­  materialele,  degradîndu-le  sau   însă  acesta  n-a  început  încă.   factori  se  află  într-o  legătură                                         gău,  Neagu,  Tănase,  al  altora  care,  acum  20  de  ani,
          biect  i  în  primele  10  luni  ale   pur  şi  simplu  le  fac  dispărute   Desigur,  nu  cade  în  sarcina   indestructibilă.  Toate  acţiunile                                       işi  înscriau  numele  in  primul  catalog  al  brigadieri­
          anului,  colectivul  şantierului   de pe şantier.           comitetului  U.T.C.  deschiderea   întreprinse  trebuie  să  vizeze   F                                                     lor  Hunedoarei.  Cîţi  dintre  brigadierii  de  ieri  ai  Hu­
          2  —  care  cuprinde  peste  100   —  Era  de  aşteptat  —  a  de­  unor  astfel  de  cursuri,  dar  da­  acest  obiectiv,  chiar  şi  mani­                                            nedoarei  se  află  şi  azi  pe  meterezele  marii  vetre  de
          de  ntecişti  —  a  realizat  doar   clarat  Ilie  Croitoru,  instalator   toria  lui  este  să  insiste  pe  lin­  festările  cultural-dislractive  şi                                 metal  ?  Nu  ştiu  precis.  In  orice  caz  mulţi.  El  este
          78  Ia  sută  din  planul  anual,   la  lotul  23  —  ca  astfel  de  fe­  gă  conducerea  şantierului  ca   sportiv turistice  care,  pe  lin­                                         doar unul dintre ei. Unul foarte bun.
                                                                                                          7
          acumullnd  restanţe  care  cu   nomene  să  primească  replic#  să  fie  organizate,  să-i  depis­  gă  rolul  lor  recreativ-distrac-   Se  spune  că  strungăria  este   —  Păi... cît îl îngrijeşti! Da­  Acestea  le-am  citit  in  privirea  maistrului  Iosif  Bo-
          greu vor putea fi recuperate.                                                             tiv,  trebuie  să  capete  un  pro­  una  din  cele  mai  frumoase   că  strungul  e  curăţat  la  timp,   can,   secretarul   comitetului   de  partid   al   şantierului
           Atit  darea  de  seamă  cit  şi                                                          nunţat  caracter  formativ.  Vor­  meserii.   O   „brăţară"   care   uns, ţine şi-o viaţă I    II  montaj-instalaţii  din  cadrul  T.C.M.M.H.,  cînd  ni  l-a
         .vorbitorii  au  arătat  că  una                                                           bitorii  au  apreciat  că  din   a-   cere  din  partea  purtătorului                         recomandat  pentru  aceste  rînduri  pe  sudorul  Vasile
                                                                                                                          7
         din  cauzele  care  au  determi­  Alegeri în organizaţiile U.T.C.                          cest  punct  de  vedere-  organi­  nu  numai  o  cunoaştere  apro­  La  o  altă  maşină  lucrează   Potcovel.  El  nu  deţine  o  funcţie  înaltă  în  nomencla­
         nat  această  situaţie  este  ne-                                                          zaţia  dispune  de  condiţii  pri­  fundată  a  ei,  ci  multiple  alte   ucenicul  Nicolae  Mitrea.  N-a   tura  şantierului.  Este  însă  unul  dintre  muncitorii  cei
         folosirea  integrală  a  timpului                                                          elnice.  Aproape  toţi  uteciştii   cunoştinţe  din  diverse  dome­  trecut  cu  mult  de  16  ani.  Cu   mai  buni.  N-a  ajuns  nici  maistru,  nici  tehnician,  nici
         de  lucru.  In  perioada  aminti­                                                          locuiesc  în  cămine,  benefici­  nii  tehnice  şi  ştiinţifice.  Ar­  Nicuşor  e  o  poveste...  De  un   inginer.  Şi  nu  pentru  că  n-ar  fi  avut  condiţii.  Dar
         tă,  tinerii  au  făcut  peste  4  000   cuvenită  din  partea  comitetu­  teze  şi  să-i  propună  pe  tinerii   ind  de  serviciile  unui  club  şi   gumentele  în  acest  sens  sînt   an  a  fost  mutat  disciplinar  din   s-a  simţit  întotdeauna  bine  la  temperatura  înaltă  a
          ore  absente  nemotivate  şi  în­  lui  U.T.G.,  Iar  tinerii  indiscl-   cei mai buni.   ale bibliotecii. Există, deci. re­  invincibile,  mai  ales  cînd  ele   altă  secţie  în  echipa  lui  Du­  arcului  voltaic  —  chiar  dacă  condiţiile  atmosferice
          voiri,  ceea  ce  a  diminuat  sim­  plinati  să  fie  traşi  la  răspun­  Criticile  au  fost  făcute  în   ale  posibilităţi  pentru  iniţie­  vin din partea... strungarilor!  ma.  In  acest  răstimp,  Mitrea   i-au  fost  adesea  vitrege  —,  i-a  plăcut  să  privească
          ţitor  indicele  de  utilizare  a   dere  pe  linie  de  organizaţie.   spirit  constructiv,  fiind  înso­  rea  unor  activităţi  interesante        a  devenit  un  băiat  remarcabil,   prin  geamul  mat  al  măştii  de  sudură  cum  metalul
          fondului  de  timp  (pe  şantier   Nu  s-a  Intîmplat  însă  aşa.   ţite  de  recomandări  concrete,   care  să  satisfacă  pe  deplin   ...Secţia  producţie  industria­  şi-a  luat  treaba  în  serios.  Să   se  topeşte  şi  se  recompune,  dînd  unitate,  tărie  şi  e-
          el este de numai 94 la sută).  Membrii  vechiului  comitet  au   de  propuneri  şi  sugestii  inte­  gusturile  şi  exigenţele  tineri-   lă  a  Trustului  de  construcţii   fii  strungar  nu-i  lucru  de  glu­  leganţă   valorilor   industriale.   Munca   aceasta   perse­
                                                                                                                                  şi  montaje  metalurgice  Hune­
                                                                                                                                                                mă  !  La  o  probă  de  lucru,  Mi­
           —  Intreprinzlnd  un  raid   dat  dovadă  de  pasivitate,  de   resante,  menite  să  contribuie   ior.                doara,  atelierul  de  întreţinere   trea  împreună  cu  colegul  său   verentă, pasionantă, i-a oferit atîtea bucurii incit a
          prin  cămipelo  tinerilor  —  a   toleranţă.  Nici  birourile  orga­  la  îmbunătăţirea  activităţii  de   La  adunarea  de  dare  de  sea­  şi  reparaţii.  Aliniate  lîngă   de  secţie,  Ionel  Vasiloni,  au
          arătat  In  cuvîntul  său  Aurel   nizaţiilor  de  bază  U.T.G.  nu   viitor.  Alăturîndu-se  celorlal­  mă  şi  alegeri  a  organizaţiei   peretele  cu  ferestre  largi,  cî-   fost printre cei mai buni.
          Mănescu,  şeful  serviciului  or­  s-au  dovedit  mai  ferme  în  #-   te  prevederi  ale  programului   U.T.C.  au  participat  ca  invi­  teva  strunguri  funcţionează  în
          ganizarea  muncii,  invitat  la   ceastă  privinţă.  Cu  totul  spo­  de  activităţi,  ele  jalonează  cu   taţi  un  mare  număr  de  comu­  plin.  Strungarii  manipulează   In  atelier  —  desigur,  din   LA TEMPERATURA
          adunare  —  ani  descoperit  cu   radic  #u  fost  puşi  în  dezba­  claritate  direcţiile  în  care  tre­  nişti  şi  cadre  tehnico-ingine-         întîrhplare  —  strungarii  sînt
          surprindere  că  Ia  orele  8  di­  terea  adunărilor  generale  ti­  buie  să  acţioneze  noul  comi­  reşti:   secretarul comitetului  cu  atenţie  manete  şi  roţi  lus­  aşezaţi  după  vîrstă.  Dacă  ar
          mineaţa,  In  timp  ce  pe  şantier   nerii  care  absentează  de  la   tet.  Pentru  ca  tinerii  să  poată   de  partid,  şeful  şantierului,   truite.   Cuţitele   muşcă   din   exista  un  „podium  al  hărni­  ARCULUI VULTAIC
          activitatea  era  în  toi,  în  dor­  program,  care  execută  lucrări   desfăşura  o  activitate  exem­  şefi  de  loturi,  secretarii  orga­  metal.  In  afara  sunetelor  pe   ciei",  toţi  ar  trebui  să  urce
          mitoare  se  aflau  peste  40  de   de  calitate  necorespunzătoare,   plară  în  producţie  s-a  hotărît   nizaţiilor  de  bază  pe  loturi,   care  le  provoacă  acest  „ron­  pe el.
                                                                                                                                  ţăit"  şi  căderile  spiralelor  de
          tineri.  Situaţia  se  repetă  a-   fac  risipă  ori  sustrag  materia­  amenajarea,  la  fiecare  punct   maiştri.  Aceştia  au  apreciat             —  Pe  ultjma  lună  —  ne-a
          proape  zilnic.  Foarte  putini   le.  S^a  aşteptat  ca  împotriva   de  lucru,  a  unui  panou  pe  ca­  spiritul  constructiv  în  care   şpan,  în  atelier  domneşte  li­  spus   comunistul   Duma   —   vrut  să  rămînă  el  însuşi,  să  se  mindrească  cu  bră­
                                                                                                                                  niştea.  Ne  apropiem  de  un
          dintre  cei  care  întîrzle  mai   acestora  să  se  ia  măsuri  ad­  re  să  se  înscrie  termenul  de   s-au  desfăşurat  dezbaterile,  a-          ne-am  depăşit  planul  cu  1,321a   ţara lui de aur — meseria de sudor.
          merg  la  lucru,  profitînd  de   ministrative  deşi  firesc  era   dare  In  folosinţă  a  obiectivu­  titudinea  critică  şi  autocriti­  strungar  mai  vîrstnic.  Este   sută.  Toţi  oamenii  muncesc   Comunistul Vasile Potcovei se destăinuie:
                                                                                                                                  şeful
                                                                                                                                                   comunistul
                                                                                                                                         echipei,
          bunăvoinţa  maiştrilor,  care  nu   ca  întîi  să  fie  traşi  la  răs­  lui  şi  angajamentul  colectivu­  că  a  vorbitorilor,  interesul  pe       cu  abnegaţie,  acordă  atenţie     —  Ca  pe  atîţia  alţi  copii  de  vîrsta  mea,  mai  mari
         fac cu regularitate pontajele.  pundere  de  către  organizaţia   lui  ;  organizarea  unor  întîl-   care  tinerii  îl  acordă  desfăşu­  Gheorghe Duma.  nu  numai  cantităţii,  dar  şi   sau  poate  mai  mici,  acum  vreo  20  şi  ceva  de  ani
           Referindu-se  la  un  alt  mod   U.T.C.                    niri  ale  tinerilor  muncitori  cu   rării  normale  a  producţiei,  en­  —  Lucrez  în  cadrul  acestei   calităţii...  Mai  ales  că  acum   m-a   minat   de   acasă   sărăcia.   Am   apucat   drumul
          de  a  pierde  timpul  —  plim­  Critici  la  fel  de  «spr«  au   cadre  din  conducerea  şantie­  tuziasmul  şi  dăruirea  cu  care   secţii  din  anul  1953  —  ne   lucrăm  şi  o  serie  de  piese  care   Bucureştiului,  cum  făceau  mulţi.  Am  lucrat  greu.  La
          bările  dintr-un  loc  într-altul   fost   adresate   comitetului   rului  şi  a  trustului  pentru   toţi  cei  prezenţi  s-au  angajat   spune Duma.  necesită o precizie deosebită.   un  patron,  la  altul...  Pînă  cînd  ne-a  chemat  partidul
         •—,  uteciştii  Gheorghe  Acatri-*   U.T.G.  pentru  că  nu  a  mani­  discutarea  cifrelor  de  plan  pe   să  pună  umărul  la  redresarea   —  Tot ca strungar ?  Părăsim  atelierul  şi  în  fa­  la  muncă  ordonată,  cinstită,  demnă.  S-a  făcut  să  vin
          nei  şi  Gheorghe  Dobrescu  au   festat  suficientă  preocupare   1973  şi.  a  măsurilor  tehnico-   activităţii.  Acest  fapt  l-a  de­  — Tot!    ţa  unor  conducte  întîlnim  un   la  Hunedoara  şi  nu  în  altă  parte.  Am  îndrăgit  sudu­
         relevat  că  uneori  aceasta  se   pentru  îmbogăţirea  cunoştin­  organizatorice  ce  se  vor  lua  ;   terminat  pe  Nicolae  Marcu,   —  De  ce  Iubiţi  aşa  mult   muncitor.  Comunistul  Gheor­  ra,  m-am  calificat,  am  muncit  cu  plăcere  şi  am  ră­
         datoreşte  organizării  necores­  ţelor  profesionale  ale  uteciş-   iniţierea  unei  consfătuiri  în­  secretarul  comitetului  de  par­             ghe  Raşca,  instalator,  de  mulţi   mas  aici.  Trebuia  să  construim  un  oraş  nou,  să-i
          punzătoare  a  producţiei.  Ma­  tilor.  La  ora  actuală  şantierul   tre  cei  mai  tineri  muncitori  şi   tid  pe  şantier,  să  spună,  cu   strungăria  ?  Ce  are  ea  deose­  ani  salariat  al  trustului.  Deşi,   împlinim   industria.   Am   început   să   înălţăm   furnale,
                                                                                                                                  bit de alte meserii ?
          gazia  cu  scule  şl  materiale  —   duce  lipsă  de  muncitori  cali­  elevii  din  ultimul  an  ai  şco­  vădită  satisfacţie:  „Avem  o            deocamdată,  e  singurul  insta­  cuptoare,  linii  de  laminoare,  blocuri  de  locuinţe.  îmi
          au  specificat  el  —  se  află  la   ficaţi.  In  acelaşi  tirap  însă  —   lii  profesionale:  Îndrumarea   forţă  pe  care  ne  putem  bizui   Are  multe  1  E  o  meserie   lator  pe  toată  secţia,  reuşeş­  răsună  şi  acum  în  urechi  ritmul  acela  sacadai  de
          mare  distantă  de  locurile  de   paradoxal  —  există  tineri  care   tinerilor   necalificati   înspre   întotdeauna!  Trebuie  însă  să   frumoasă,  îmi  e  drag  s-o  prac­  te  să  întreţină  în  bune’  condi-   hei-rup,  ecoul  cîntecelor  acelea  calde  de  brigadieri.
          muncă.  Pentru  orice  fleac,   lucrează  pe  şantier  de  ani  de                        o  folosim  în  mod  corespunză­  tic.  Am  fost  îndrăgostit  de  ea   ţiuni  toate  instalaţiile  —  de   Eram  minări  să  ne  numim  brigadieri.  Eram  minări
          muncitorul  este  nevoit  să  se   zile  dar  nu  li  s-a  oferit  încă   meseriile  de  instalatori,  izola­  tor”.    de  prima  dată  şi  aşa  am  ră­  apă,  aer^  gaz,  încălzire  etc.   de  misiunea  noastră.  După  cum  mîndru  sînt  şi  azi
          deplaseze rut« d« metri. De  posibilitatea să se califice.  tori  şi  electricieni  ;  iniţierea     AL. SANDULESCU     mas.                          Este  unul  din  brigadierii  pre­  de  ceea  ce  am  realizat  c  o  meserie  frumoasă  —  ale
                                                                                                                                   —  Dacă  ati  avea  din  nou   zenţi  în  1952  pe  şantierele   cărei  trepte  spre  cunoaştere  le-am  suit  mereu,  cu
                                                                                                                                  16  ani,  ce  ati  vrea  să  deve­  Hunedoarei.  Din  pură  curiozi­  hotărire  şi  pasiune  —>  un  cămin  fericit,  un  aparta­
                                                                                                                                 niţi?                          tate,  îi  punem  aceleaşi  între­  ment modern, doi copii ascultători, adică fericirea.
                                                                                                                                                                                                    După  patru  ani  de  la  venirea  pe  şantier  a  fost  pri­
                                                                                                                                   —  Strungar I                bări ca ?î strungarilor.          mit  în  rindul  comuniştilor,  i  s-au  încredinţat  sar­
                                                                                                                                   La  următorul  strung  lucrea­
                                                                                                                                                                 —  Mie  ca  instalator  îmi  re­
             Metodă eficientă                  la pupitrul de comandă -                                                           ză  tînărul  Llviu  Marina,  năs­  vine  în  mod  deosebit  sarcina   cini  de  răspundere  pe  linie  de  partid  şi  U.T.C.,  pe
             BARZA.  Amenajarea  ros-      ss                                                                                     cut  la  30  noiembrie  1947.  Cu   de  a  lupta  împotriva  risipei   care le-a înfăptuit cu conştiinciozitate.
                                                                                                                                                                                                    La temperatura arcului voltaic, comunistul Vasile
           togoalelor  cu  piatră  rezul­                                                                                         alte  cuvinte,  face  parte  din   de  gaz,  abur,  apă,  de  energie,   Potcovel îşi descoperă azi amprentele muncii pe
           tată  din  sterilul  filoanelor                                                                                       ceea  ce  numim  „generaţia  Re­  în  general.  De  pildă,  dacă  se   multe din obiectivele industriale ale Hunedoarei:
           este  o  metodă  care  şi-a  do­      conştiinţa                                                              s       publicii".                    pierde  abur,  nu  se  usucă  la   C.T.E. 2, furnalul 5, fabrica de aglomerare, noile li'-'-
           vedit  pe  deplin  eficienţa                                                                                            —  Meseria  de  strungar,  pe   timp   panourile   prefabricate   nii de laminoare, fabrica de oxigen, suflanta C.T.E.-
           într-o  practică  destul  de                                                                                          care  o  practic  în  această  sec­  din  poligon  şi  se  risipeşte  şl   3, furnalul 9. Şi nimeni n-a avut vreodată cuvinte
           îndelungată. Folosind aceas­                                                                                          ţie  de  5  ani,  îmi  dă  deosebite   munca  altor  sectoare  de  acti­  de reproş la adresa lucrărilor executate de el.
           tă  metodă,  sectorul  Brădlşor                                                                                       satisfacţii.  Pot  lucra  la  strung   vitate ale secţiei.         Inutil  să  mai  spunem  că  sudura  este  o  meserie
           al  I.M.  Barza  a  realizat  nu   (Urmare din pag. 1)      Ioan  Hula,  operatorii  de  la   ţiile   date   de   tovarăşul   felurite  piese  pentru  dotarea                         frumoasă  dar  grea.  Inutil  să  mai  amintim  ce  calita­
           numai  o  importantă  creşte­                               camera  de  comandă  bloc,    Nicolae  Ceauşescu  la  recen­  secţiei.  Acum,  de  pildă,  file­  Ne  oprim  aici  cu  investiga­  te  trebuie  să  întrunească  lucrările  de  sudură  la  fur­
           re  de  productivitate,  ci  şi   Un  fapt  notabil:  in  acest   Emil  Ene,  Szep  Ştefan  şi   ta  plenară  a  C.C.  al  P.C.R.,   tez  suporţi  pentru  termome­  ţiile,  dar  nu  putem  încheia   nale,  la  cuptoare,  unde  înalta  temperatură  şi  presiu­
           un  volum  însemnat  de  eco­  an,  la  termocentrala  Mintia   Stelian  Ene,  alţi  muncitori   oamenii  din  această  secţie   trele  ce  se  vor  monta  pe  con­  fără  să  spunem  că  strungarul,   ne  îşi  certifică  cu  maximă  exactitate  dacă  ai  lucrat
           nomii  la  preţul  de  cost   nu  s-a  înregistrat  nici  o  a-   ai secţiei.             obţin  zi  de  zi  succese  în   ducta  de  abur  care  usucă   instalatorul  şi  sudorul,  alături   bine  sau  rău.  Dar  sudorul  de  înaltă  calificare  Vasile
           prin  diminuarea  consumului   varie  din  vina  .  personalului                          muncă,  dovedind  că  şi  aici   plăcile  prefabricate  din  be­  de  atîţia  şl  atîţia  alţii,  au  cele   Potcovel n-a avut surprize neplăcute.
           lemnului de mină.             —  ceea  ce  dovedeşte,  nu  în   ® Inteligenţa tehnică     conştiinţa  socialistă  este  bi­  ton.                   mai frumoase meserii I
                                         ultimă   instanţă,   creşterea                              ne  dirijată.  Astfel,  din  Ini­                                                                                                 a. DINU
                                         nivelului  de  pregătire  al  sa­  în acţiune               ţiativa  şi  sub  conducerea   —  Cît „trăieşte" un strung ?         MARIN NEGOIJA
                                         lariaţilor,  gradul  lor  ridicat                           maistrului  principal  Gheor­
                                    1                                    —  Pînă  nu  da  mult  —  ne   ghe  Huh  a  fost  construită
          Importante economii            de  conştiinţă.  Pentru  mai   spunea   tovarăşul   inginer   o  sondă  cu  apă  pentru  de-
                                         buna  gospodărire  a  instala­
                                                                                                     colmatarea
                                                                                                                            de
                                                                                                                buncărelor
              de combustibil             ţiei  de  ulei,  aferentă  turbi­  Mircea  Bădărău,  director  al  *   cărbune.  Prin  acest  proce­
                                                                       termocentralei  Mintia  —  re­
                                         nelor  cu  aburi,  uleiul  se  fo­
                                         loseşte  mai  judicios;  de  cu-   paraţiile  planificate  cu  des­  deu  de  decolmatare  a  bun­
             PETROŞANI.  Colectivul                                    chidere  de  turbină  şi  echi­  cărelor   de   cărbune   se
           autobazei  din  Petroşani  a-   rînd  s-a  trecut  la  experi­  librarea  rotoarelor  genera­  asigură  o  mai  mare  si­
           cordă  o  mare  atenţie  gos­  mentarea  uleiului'de  turbi­  toarelor  le  efectua  între­  guranţă   în   exploatarea
           podăririi  judicioase  a  com­  nă  aditivat  care  prezintă  ca­  prinderea   energoraparaţii   morilor,   continuitate   în
           bustibililor.  Ca  urmare  a  a-   lităţi  superioare.  In  întreaga   din  Bucureşti.  Cîtiva  dintre   funcţionarea  cazanelor,  mă­
           cestui  fapt  pe  primele  10   activitate,  salariaţii  secţiei   cei  mai  buni  meseriaşi  de   rirea  capacităţii  de  depozi­
           luni  ale  anului  s-ău  econo­  termomecanice  îşi  onorează   la  Uzina  zonală  de  reparaţii   tare  a  cărbunelui  în  buhcă-
           mist peste 230 000 litri ben­  chemarea  la  întrecere  către   Mintia  s-au  strîns  la  sfat,   rele de alimentare.
           zină.                         colegii  lor  din  celelalte  sec­  s-au  consultat  cu  matură   —  La  nivelul  întreprinde­
             De  asemenea,  a  crescut   ţii.  La  pupitrul  de  comandă   responsabilitate  muncitoreas­  rii  no-astre,  atît  în  munca
           considerabil  cota  benefici­  se  află  doar  conştiinţa  so­  că  şi  au  hotărît  ca  de  acum   politică,  dar  şi  în  activitatea
           ilor  suplimentare.  Angaja­  cialistă  !  Iar  printre  cei  care   să  execute  ei  asemenea  re­  de  producţie  s-au  obţinut  în
                                         o  dirijează  cu  pricepere  şi
           mentul  colectivului  este  ca                              paraţii.  Ştiau  că  în  felul  a-   acest  an  succese  frumoase,
           pînă  la  finele  anului  acestea   responsabilitate  se  numără   cesta  vor  economisi  timp,   aprecia  tovarăşul  Gheorghe   Constructorii   din   fotografie   sînt   doar   o   parte   din   harnicii   m   uncitori   care   formează   brigada   de   fierari-betonişti   condusă   de
                                         maiştrii  principali  de.  ex­
           să ajungă Ia 150 000 lei.                                   bani,  muncă,  erau  conştienţi   Dumitrache,  secretarul  co­  comunistul   Vasile   Pascu.   Această   brigadă   s-a   remarcat   In   construcţia   noului   colos   siderurgic   hunedorean,   fiind   prezentă   la   furnalul
                                         ploatare Mircea Fîrtat şi
                                                                       de  valoarea  lor,  erau  încre­  mitetului  de  partid  pe  C.E.T.   propriu-zis, la estacada buncăre lor, la epurarea brută şl epura rea fină, la tumul de răcire... Nu numai zona de acţiune   a fost
                                                                       zători  în  reuşită.  Primul  a-   Mintia.  Iniţiativa  „La  pupi­  mare, dar şl munca fiecărui con structor in parte, pentru Înălţa rea furnalului nr. 9 care azi pro duce din plin fontă.
                                                                       gregat  „atacat"  de  meşterii   trul  de  comandă  —  conştiin­
                                                                       de  la  U.Z.R.  Mintia,  fără  a-   ţa  socialistă"  a  găsit  teren
                                                                       sistenţă  din  afară,  a  fost   fertil  în  toate  secţiile,  a  fost
                                                                       turbogeneratorul  nr.  3.  S-a   îmbrăţişată  de  toate  colecti­                                                                                                            T“
                                                                       lucrat  cu  cea  mai  mare  a-   vele  de  muncă.  Documente­
                                                                       tenţie. Rezultatul a fost foar­  le  Conferinţei  Naţionale  a
                                                                       te  bun.  Au  urmat  la  rînd   partidului,  indicaţiile  deose­
                                                                       turbina  nr.  4  şi  cele  două   bit  de  preţioase  pe  care  ni     Oamenii                                       virtuti ai munţilor
                                                                       generatoare  (echilibrarea  ro­  le-a  dat  tovarăşul  Nicolae
                                                                       toarelor).  Inteligenţa  tehni­  Ceauşescu  chiar  la  noi  în
                                                                       că,  munca  pasionată,  dorinţa   întreprindere,  ca  şi  reco­
                                                                       în  izbindă  ale  şefului  de  e-   mandările  pe  care  le-a  făcut
                                                                       chipă  Petru  Popa,  maistru­  secretarul  nostru  general  la   O   ploaie  rece  de  toam­  poi  iar  o  sloboade  vîrtos  la   derea   oamenilor   cînd   eşti   două  luni  mai  devreme  fa­
                                                                       lui  Tiberiu  Haiec,  tehnicia­  recenta  plenară  a  C.  C.  al   nă,   deasă   şi   sîciie-   drum.  Pe  măsură  ce  pă­  cinstit  şi  drept  cu  fiecare,   ţă   de   termenele   stabilite.
                                                                       nului  Iosif  Mate  şi  ingine­  P.C.R.,  ne  sînt  jaloane  sigu­  toare  cernea  de  zile   trundem   în   inima   munţilor,   le   spui  adevărul  curat  în   Aceasta  a  făcut  să  putem
                                                                       rului  Ioan  Trînc,  şeful  sec­  re  în  muncă,  ne  orientea­  în  şir  peste  Munţii  Orăş-   perdelele  de  nori  sînt  tot   faţă  şi  primeşti  acest  ade­  ataca  din  timp  alte  lucrări,
                                                                       ţiei  reparaţii  turbine,  n-au   ză  efectiv  şi  eficient  spre   tiei.  Covorul  de  nea,  ce  a   mai  coborîte,  învăluind  pă­  văr  cu  inima  deschisă,  sin­  pentru   crearea   de   stocuri
                                                                       dat greş.                     progresul   şi   prosperitatea   încercat   sfios   să   albească   durea de pe creste.  cer...                       pentru   primul   trimestru   al
                                                                         Un  succes  deosebit  s-a   patriei.  Sîntem  conştienţi  de   coamele   munţilor   cu   cîteva   La  Anineş  oprim.  Nici  ţi­  e   aici   din   creierul   anului  viitor  —  ne  spune
                                                                       obţinut  şi  la  secţia  combus­  sarcinile  noastre,  de  menirea   nopţi  în  urmă,  aproape  nu   penie  de  om  prin  apropie­  D  munţilor   porneşte   zil­  inginerul Gavrilescu.
                                                                       tibil.  Hotărîti  să  materialize­  noastră  socială,  de  aceea   se  mai  vedea.  Ici,  colo,  in   re.  In  sus,  spre  parchetul  de   nic  la  vale  masă  lem­  ameni   ca   maistrul
                                                                       ze  prevederile  Conferinţei   vom  menţine  mereu  în  prim-   cite  o  văgăună,  abia  mai  ză­  la   Tîmpu,   îl   întîlnim   pe   noasă.  250—300  metri  cubi   O  Vasile   Dînşoreanu,
                                                                       Naţionale  a  partidului,  să   plan  „La  pupitrul  de  coman­  rim  urmele  primei  zăpezi  a   inginerul   Silviu   Gavrilescu,   pe  zi.  Pînă  la  locurile  de   şefii   de   brigadă
                                                                       transpună în practică indica­  dă — conştiinţa socialistă".  anului.   Urcăm   spre   secto­  şeful  sectorului  de  exploa­  încărcare  lemnul  se  apropie   Ion   Pahonţu   şi   Gheor­
                                                                                                                                   rul  de  exploatare  a  lemnu­  tare   de   la   Grădiştea   de   de  la  alţi  zeci  de  kilometri.   ghe  Voican,  maistrul  Mihăi-
                                                                                                                                   lui  de  la  Grădiştea  de  Mun­  Munte.  Se  întoarce  de  la  un   In  condiţii  grele.  Pe  vreme   lă  Herban,  secretarul  orga­
                                                                                                                                   te  şi  ne  pare  rău,  in  sinea   parchet,   dintre   oameni.   Se   urîtă,  prin  noroaie,  altă  da­  nizaţiei   de   partid,   tăietorii
                                                                                                                                   noastră,  că  am  ales  o  ase­  cluce  la  alt  parchet,  între   tă   prin   nămeţi   şi   geruri   Ion   Baidoc,   Ion   Popescu,
                                                                           Cel mai de frunte gospodari                             menea  zi.  Cine  iese  la  lu­  alţi   oameni.   Cizmele-i   din   năpraznice.  Dar  cei  62  de   Gheorghe   Davidoiu,   funicu-
                                                                                                                                   cru,  în  pădure,  pe  o  vre­  picioare  sînt  pline  de  noroi,   comunişti   ce   muncesc   aici   laristul   Gheorghe   Rîstei,
                                                                            La  sfîrşitul  anului  de  muncă  patriotică  1971—1972,   me. ca asta ?            şuba  din  spate  grea  de  a-   mobilizează   întregul   colec­  bolinderistul   Gherasim   Dîn­
                                                                          pe  baza  rezultatelor  concrete  obţinute  în  vasta  activi­  La  halta  de  la  Valea  Rea,   tita  apă.  Şi  plouă  într-una.   tiv  la  îndeplinirea  exempla­  şoreanu   sînt   cîţiva   dintre
                                                                          tate  edilitar-gospodărească,  de  înfrumuseţare  continuă   şoferul   drezinei,   un   tînăr   Mărunt  şi  îndesat.  Dar  oa-   ră  a  sarcinilor  de  fiecare   cei   mai   destoinici   bărbaţi
                                                                          a  satelor  şl  comunelor  judeţului  nostru,  au  fost  sta­  înalt   şi   uscăţiv,   frinează.   menii-s  sus,  la  pădure.  Mun­  zi.  Cîteva  cifre  întăresc  a-   ai   colectivului   din   munţi,
                                                                          bilite  comunele  fruntaşe,  cel  mal  de  frunte  gospodari   De  la  Costeşti  pînă  aici  n-a   cesc !...       firmaţia   noastră.   La   deru-   oameni  care  nu  dau  nici­
                                                                          din judeţ.                                               scos  o  vorbă,  n-a  privit  în   —  Ce  să  aşteptăm  de-a-   laj  fag  s-au  realizat,  pe  10   odată   înapoi,   care   răzbat
                                                                            Locul  întîi  şl  un  premiu  !n  valoare  de  70  000  lei  a   dreapta   ori   in   stînga.   A   cum  ?  Vara  ?  —  ne  priveş­  luni,  4  300  metri  cubi;  la   întotdeauna   tn   încleştarea
                                                                          fost  obţinut  de  comuna  Baia  de  Criş  ;  locul  doi  şl   fluierat   tôt   timpul   şi   s-a   te  mirat  inginerul.  Aşa-i  la   gater  răşinoase  —  502  mc,   cu pădurea munţilor.
                                                                          premiul  de  50  000  lei  a  fost  atribuit  comunei  Pui,  iar   uitat numai înainte.  pădure,   în   munte.   Ploaie,   faţă   de   planul   anual   de   —  Ne-am  dat  seama  că
                                                                          locul III şi premiul de 35 000 lei comunei Ghelar.         Un  lucrător  de  la  calea   zăpadă,   frig,   viscol.   Dar   100  mc;  la  gater  diverse  —   vremea  asta  vitregă  nu  vă
                                                                                                                                   ferată   forestieră,   cu   stegu-   munca-i   muncă,   datoria   617  mc,  faţă  de  planul  de   împiedică  să  vă  faceţi  cu
                                                                                                                                   leţul  galben  ridicat,  ne  dă   noastră-i datorie!      400  mc,  la  derulaj  diverse   cinste  datoria,  că  forestie­
                                                                                                                                   liber spre Anineş.             Omul  acesta,  inginerul,  e   planul  de  50  mc  a  fost  în­  rii   din   colectivul   dumnea­
                                                                          N O TA                                                     —  Trenurile  cu  lemn  au   încă  un  flăcăiandru.  A  ter­  deplinit  la   din   luna   fag  aprilie   voastră   sînt   nişte   oameni
                                                                                                                                                                                             a.c;
                                                                                                                                                                                                       celuloză
                                                                                                                                                                                                                    —
                                                                                                                                                                                                                           minunaţi,  plini  de  abnega­
                                                                                                                                   trecut.   Aveţi   liber.   Drum   minat  facultatea  la  Braşov,
                                                                                                                                   bun  !  —  ne  urează  dinsul,   acum  doi  ani.  Şi  de  doi   2  950  mc,  faţă  de  planul  de   ţie   şi   devotament.   Spune-
                                                                                       Salvafi băncile!                            întocmai  ca  la  calea  fera­  mii  e  aici.  La  scurtă  vreme   2  850  mc  —;  la  lobde  in­  ţi-ne,  tovarăşe  inginer  Ga­
                                                                                                                                                                                                                           vrilescu,  ce  greutate  învin­
                                                                                                                                                                                                                     a
                                                                                                                                                                                                       planul
                                                                                                                                                                                             dustriale,
                                                                                                                                                                                                              anual
                                                                                                                                   tă.
                                                                                                                                                                a  fost  numit  şef  de  sector.
                                                                                                                                     Aproape  că  nu-ţi  vine  să   Colectivul   de   forestieri   l-a   fost  de  900  mc,  iar  realiza­  geţi dv. mai greu ?
                                                                            Edilii  oraşului  Brad  s-au  gindit,  cu  bună  intenţie,  să   crezi  :  Pe  vremea  asta,  „tre­  adoptat  repede  la  sinul  său.   rea  pş  10  luni  este  de  3  000   —  O  dată  la  o  săptămî-
                                                                          aşeze  bănci  în  diferite  locuri  de  recreere  şi  odihnă.   nurile  cu  lemn  au  trecut".   înainte   de   orice,   inginerul   mc.         nă.  două.  cobor  acasă,  la
                                                                                                                                                                                                                           familie.  Cel  mai  greu  îmi
           I                                                              Dar,  după  cum  se  poate  constata  la  vechea  autogara   Aşa  cum  trec  în  oricare  zi.   colectivul  acesta  unit  şi  pu­  ză  în  ele  destoinicia  colec­  vine   cînd   trebuie   să   plec
                                                                                                                                                                                                       acestea
                                                                                                                                                                                                               înglobea­
                                                                                                                                                                                               Cifrele
                                                                                                                                                                           vorbeşte
                                                                                                                                                                Gavrilescu
                                                                                                                                                                                    despre
                                                                          şi  în  parcul  copiilor,  acestea  au  fost  pur  şi  simplu
                                                                                                                                   Cu  punctualitate  şi  regula­
                                                                                                                                                                                             tivului  de  forestieri  de  la
                                                                                                                                                                                                                           înapoi  la  pădure.  Mă  des­
                                                                          distruse.  De  ce  ?  Din  simplul  motiv  că  respectivii  au­
                                                                          tori,  după  cum  se  vede  treaba,  au  avut  nevoie  de   ritate,   coborînd   lemn   din   ternic, harnic şi destoinic :  Grădiştea  de  Munte,  colec­  part  greu  de  feciorul  meu.
                                                                                                                                   munte...
                                                                                                                                                                  —  Toţi  sînt  oameni  de  is­
                                                                          scîndură,  că  din  picioare  (făcute  din  beton)  a  rămas                                                       tiv  condus  de  tînărul  ingi­
              Jn  secţia  unde  se  produc  oxi  zi  de  fier,  de  ia  Uzina  chimică                                                 rezina   urcă.   înghite   pravă.  Mă  bizui  pe  ei  şi  ei                       Vrea  să  vină  şi  el  cu  mi­
            Orăştic,   operatorul   Petru   Tume   re   este   un   exemplu   de   conduită   doar flerul.                          D   kilometri   prin   ploaie.   pe  mine.  Ne  sfătuim  întot­  ner Silviu Gavrilescu.
            — aşa cum o cere calitatea sa de tînăr U.T.C.-ist.              Rămîne  ca  cel  în  drept  să-i  depisteze  pe  vinovaţi,   Şoferul  cel  tînăr  flu­  deauna  la  bine  şi  la  necaz.   —  Am  brigăzi  care  şţ-au   ne. Dar încă nu se poate...
                                                                          nu  de  alta,  dar  „acţiunea"  în  ultimul  timp  a  primit
                                                 Foto ! V, ONOIU                                                                   ieră. La curbe frinează, a-  Numai  atunci  clşligi  încre­  lichidat   parchetele   şi   cu  GH. I. NEGREA
                                                                          proporţii.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15