Page 100 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 100
mtnszsssmr. ~ CTISSfcrtls'SS&Zg
mmrnrnm
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 592 ® DUMINICĂ 31 DECEMBRIE 1972
Solemnitatea inminării medaliei Tradiţionala urare de Anul nou
„25 de ani de la proclamarea
adresată de pionieri organelor
Republicii“ şi a
judeţene de partid şi de stat
şi medalii
(Urmară din pag. 1) Ordinul „Steaua Republicii blicii Socialiste România an In prag de an nou, pionieri „Pluguşorul" pionieresc par Ţară, pasăre măiastră
Socialiste România clasa a fost înminate de tovarăşul şl şcolari deveni au venit cu curge întreg judeţul, consem- La această-aniversare
siliul municipal al sindicatelor V-a" a fost inminat tovarăşi Ioacliim Moga. Inimile pline de bucuria co nînd realizările oamenilor De la mia şl pîn-la mare
Hunedoara, Constantin I. Fie- lor : Florea F. Bereş, director In numele celor distinşi au pilăriei fericite să ureze — muncii, urări de izbînzi vii Iţi dăm inima drept floare
raru, maistru miner la E. M. la întreprinderea electrocen- luat cuvîntul tovarăşii: Ioan după datină — conducătorilor toare :
Teliuc, Lazăr Gh. Fllip, acti trale Mintia, Mihai G. Caza- I. Onuţ, Valerian V. Marti organelor judeţene de partid Să nu al 6eamăn sub soare
vist al Comitetului municipal cincu, inginer-şef la C.A.P. neac, Elisabeta M. Bozeşan, şi de stat sănătate şi ferici „Mai întîi pe Jiu, la vale, Faceţi să răsune-n văi
Hunedoara al P.C.R., Carol M. Dobra, Valerinn V. Martineac, şi Iosif I. Cotoţ, care au mul re, să-şi exprime prin versu Umpleţi munţii de urale Clinchete de zurgălăi
Jurjiu, maistru principal la şef de secţie la Combinatul ţumit pentru distincţiile pri rile avîntate ale „Pluguşoru- Că ne-ntîmpină minerii
turnătoria II Călan, Lazăr A. siderurgic Hunedoara, Con mite şi s-au angajat să mun lui" pionieresc sentimentele Cu lămpaşele puzderii Hal, pocniţi din bici, flăcăii"
Laza, maistru electromecanic stantin D. Purcilean, secretar de dragoste şl recunoştinţă Să urăm pe galerie
la E.M. Certej, Loghin I. Mi- al Comitetului judeţean Hu cească fără preget pentru e- Partidului Comunist Român. Muncă-n vers de bucurie. In numele Comitetului ju
dificarea socialismului in pa
hut, conducător auto la Con nedoara al U.T.C., Nicolae N. Ieri dimineaţa, la Comitetul An cu şuturi productive deţean de partid, tovarăşul
siliul popular judeţean, Teo Tîrcob, redactor principal la tria noastră. judeţean de partid, clinchete Şi succese mai masive. Ioachim Moga a mulţumit căl
dor I. Mitran, parchetar la ziarul „Drumul socialismului", In Încheierea solemnităţii a le clopoţeilor şi pocnetele de Mal ales că doar mai ieri duros pionierilor pentru ură
T.C.M.M. Hunedoara, Alexan Ioan I. Trifu, secretarul comi luat cuvîntul tovarăşul Ioachim bici se îngemănau cu sunetul Jos în Vale, la mineri rile adresate partidului, popo
dru C. Mureşan, secretar al siei organizatorice a U.J.C.A.P., Moga, care a subliniat semni tradiţional al buhaiului. Micii Poposit-a pentru sfat rului, patriei noastre socialis
Comitetului executiv al Con Vasile V. Siminie, director la ficaţia deosebită a momentu urători, băieţi şi fete, cu o- Brav român şi om de stat te şi le-a urat să înveţe bine
siliului popular comunal Be- S.M.A. Baia de Criş, Ovidiu lui acordării distincţiilor, i-a brajii îmbujoraţi, au fost în- Cel ce dăruieşte ţării şi să devină oameni de nă
riu, Elena Şt. Ostafie, tehni Ioan I. Vlad, director la Re felicitat pe cei cărora li s-au tîmpinaţi cu căldură şi dra Şapte inimi vîlvătaie — dejde ai ţării, constructori în
cian la Combinatul siderurgic gionala căi ferate Deva. conferit ordine şi medalii, u- goste părintească de tovarăşii Ceauşescu Nicolae!... flăcăraţi ai comunismului.
Hunedoara, Grigore S. Petro- Ordinul „Tudor Vladimires- rîndu-le noi şi importante Ioachim Moga, prim-secretar ...Făurarii de oţele Apoi, aşa după cum cere
ianu, conducător auto la Co <ru clasa a V-a" -s-a acordat succese In activitatea pe ca al Comitetului judeţean de Stau de veghe lîngă ele datina străbună, colindătorilor
mitetul judeţean Hunedoara tovarăşilor: Dumitru V. Bog re o desfăşoară In cadrul co partid, preşedintele Comitetu Ascultînd, privind ca-n soare le-au fost oferite bomboane,
al P.C.R., Maria G. Praştianu, dan, director al Direcţiei co lectivelor din care fac parte, lui executiv al Consiliului Vînzolirea din cuptoare
şlefuitor la întreprinderea merciale judeţene, Petru P. pentru a contribui cu întrea popular judeţean, Aurel Bul Pîn-la cer urcă furnalul mere, nuci.
„Marmura" Simeria, Vaslle I. Lădariu, inspector şef Ia In ga lor putere şi capacitate de gărea, David Lazăr, Ştefan Să scurteze cincinalul!... Pionierii au exprimat, prin
Sărac, conducător auto la Co spectoratul comercial de stat, muncă ' la înfăptuirea politicii tradiţionala urare de Anul
mitetul municipal Hunedoara Gavrilă V. Sîngeorzan, ofiţer partidului nostru, la propăşi Almăşan, secretari ai Comite ...Hergheliile luminii nou, glndurile lor cele mai
al P.C.R., Victor V. Timiş, la Inspectoratul judeţean al rea patriei noastre socialiste tului judeţean de partid, Să necheze sus pe linii bune, simţămintele lor cele
maistru modelor la turnătoria Ministerului de Interne. pe noi culmi ale civilizaţiei şl Gheorghe Călinescu, Nicolae Galopînd iarnă şi vară mai alese pentru partid şi
I Călan, Alexandru A. Timar, Medalia „Tudor Vladimires- progresului. Andronache, Emil Pleşa, mem Spre cetăţile din ţară conducerea sa în frunte cu to
conducător auto la Consiliul fcu clasa a Il-a" a fost ★ bri ai biroului Comitetului ju varăşul Nicolae Ceauşescu,
popular judeţean, Zoriţa-Olivia conferită tovarăşului Corneliu deţean de partid, Ştefan Cor- Să răsune cu putere pentru poporul român harnic şl
S. Zontea, stenodactilografă la A. Călăraşiu, secretar al Co Tot Ieri, prin decrete ale nea, şef de sector. Chiot pentru şantiere!...“ talentat, încrederea în viitorul
Comitetul judeţean Hunedoa mitetului judeţean Hunedoara Consiliului de Stat s-au con Copiii, îmbrăcaţi în frumosul de aur al patriei socialiste,
ra al P.C.R. al U.T.C., iar medalia „Meri ferit, cu prilejul marii sărbă port popular, specific judeţu Urarea se încheie cu un
tori a poporului nostru, în ca
Ordinul „Meritul Sanitar tul cultural clasa a II-a“ tova drul unor solemnităţi ce au lui Hunedoara îşi încep ura cald omagiu adus aniversării pentru făurirea căruia f~~'i-
clasa a III-*“ s-a acordat to răşului Sînzian Traian T. Tă- avut loc în municipii, oraşe rea : a 25 de ani de la proclamarea raţia de mîine îşi va- a
varăşului Alexandru V. Popa, măşan, activist la Consiliul şi comune ale judeţului, 5 220 Anul 1972 a mal Înscris In urbanistica reşedinţei d« judeţ o Republicii : contribuţia de hărnicie şi in ®
Judeţean Hunedoara al sindi de medalii „25 de ani de la perld arhitecturală. In centrul oraşului, proiectanţii şi constructo teligenţă, continuînd cu înal
medio specialist, directorul „Aho, aho, iubiţi tovarăşi,
catelor. proclamarea Republicii" şi 61 rii au dat viaţă unul complex hotelier, care se încadrează ar tă responsabilitate patriotică
Policlinicii municipiului Deva, înaltele distincţii ale Repu de alte medalii. monios in geometria şi estetica aşezării de la poalele cetăţii De La un an venirâm iarăşi „Pentru aniversarea ţării
va. Hotelul „Sarmis“ e cea mai recentă şi prestigioasă realizare
arhitecturală a oraşului. Foto: V. ONOIU Să vestim cu bucurie Să răsune-n largul zării opera constructorilor de as
Cum a fost şl ce-o să fie...“. Veselă urarea noastră tăzi.
(Urmare din pag. 1) nu numai de aici. Lucrările de realizarea cincinalului în pa — In urma vizitei tovarăşu
Judeţul Hunedoara în perspectiva — O preocupare continuă a extindere au început de două tru ani şi jumătate — şi vrem lui Nicolae Ceauşescu în Va
lea Jiului au fost luate, după
ca în anul viitor să onorăm o
săptămîni, se vor accelera din
cum se ştie, o serie de măsurt
colectivelor de muncă din ca primele zile ale anului viitor, parte apreciabilă din el. Ne privind îmbunătăţirea condiţi
stă în putere acest lucru pen
îmbucurător este şl faptul că
Centralei
minereurilor
drul
UNANIM IN ORIZONTURILE neferoase Deva o constituie prototipul primului cadru pă- tru care am luat încă din a- minerilor, ale tuturor acelora
ilor de muncă şi de viaţă ale
cest an o serie de măsuri.
şitor pentru susţinerea stra
în viitor îmbunătăţirea între
care trăiesc şi muncesc în a-
gii activităţi economice — ielor groase în abatajele fron Astfel, am extins — vom ex cest mare bazin 'carbonifer al
tinde în continuare — acţiu
tale este reuşit, urrnînd ca în
sublinia tovarăşul Râul Cos-
LUMINOASE DE MÎINEMI tea, director tehnic cu cerce cepem producţia în serie a nea de autoutilare şl autodo- Dumitru Ţurnă, directorul gru
ţării — a apreciat tovarăşul
1973, din primele luni, să în
tare, vom folosi mai bine ca
tarea şi dezvoltarea. Eforturi
pului nr. 1 de şantiere ai
de
producţie
pacităţile
şi
acestor utilaje atît de nece
, Iplil *!
le noastre au fost orientate
în primul rînd pe linia valo sare în minele din Valea Jiu spaţiile industriale, prin mon T.C. Deva. Pentru asigurarea
rificării superioare a tuturor lui. Sarcinile de plan pentru tarea în spaţiile existente — unui număr mai mare de lo
rasurselor de substanţă mi anul în care intrăm sînt mari, în mod deosebit la sculărie şl cuinţe populaţiei de aici, gru
nerală utilă puse de curînd dar noi le-am analizat cu simţ în hala de mase plastice — a pul nostru de şantiere are în
De pe temelia marilor în tatea duc o bătălie eroică, va producţiilor în sectorul vege se de seamă în creşterea pro anul viitor sarcini sporite cu
făptuiri aduse prinos Republi însemna pdntru ţară un uriaş tal şi zootehnic, unitatea în ducţiei, nu putem spune că în evidenţă. Sînt în curs de de răspundere, le-am eşalonat unor maşini şi utilaje moder 45 la sută faţă de anul pe ca-
definitivare lucrările premer
cii la aniversarea sfertului de salt înainte pe drumul creşte cheie anul cu un bilanţ rod s-a atins limita superioară a proporţional pe trimestre şi ne, prin care vor creşte în re-1 Încheiem, urrnînd să con
veac de glorioasă existenţă, rii economice, al prosperităţii nic, veniturile planificate fiind posibilităţilor. Rezerve impor gătoare începerii exploatării struim mai mult de 1 400 de
naţiunea noastră socialistă şi civilizaţiei socialiste. depăşite cu peste 25 la sută, tante există atît în privinţa şi punerii în valoare a unor apartamente. Noi am luat toa
ţinteşte îndrăzneţ şi optimist, Păşind în noul an, la ora ceea ce a permis ca cîştigu- sporirii randamentului la hec noi zăcăminte, se desfăşoară te măsurile de pregătire îneît
cu gîndul şi cu fapta, spre o- cînd se făuresc noi gînduri rile cooperatorilor, care sînt tar, cît şi pe cap de animal. lucrări de cercetare pentru să pornim din prima lună, cu
Ne-am orientat spre genera RilMiCSÎATi»
conturarea altor zone minera
rizonturile luminoase arătate şi idealuri, oameni ai muncii retribuiţi în acord global, să Fiind hotărîţi să valorificăm lizate. toate forţele, spre realizarea
de partid. Anul 75, finalul a- din judeţ ne-au împărtăşit do se situeze la niveluri supe eficient întreg potenţialul uni acestor sarcini deloa uşoare,
cestul cincinal, pentru a că rinţele şi hotărîrile lor vii rioare. tăţii, ne stă în centrul atenţiei dar totuşi posibil de înfăp
rui înfăptuire clasa muncitoa toare, crezurile lor în orizon Rezultatele dobîndite nu pregătirea recoltei anului 1973 lizarea, acolo unde zăcăminte tuit. Paralel cu bătălia pentru
re, ţărănimea şi intelectuali turile vieţii noastre de mîine sînt un dar de la natură. In şi asigurarea unor condiţii co le permit, a metodei de ex încheierea cu succes a acti
i t respunzătoare de hrănire şl ploatare în subetaje, care per vităţii pe acest an (am dat 22
ele este cuprinsă munca har superioare de minereu cu o C A L I T A T E ,
mite obţinerea unor producţii
de apartamente peste cifra de
Siderurgiştii slnt ferm nicilor ţărani cooperatori, răs îngrijire a animalelor, astfel plan), ne-am preocupat în
îneît Ia fondul de stat să pu
punderea cu care fiecare par
ticipă la consolidarea econo tem livra o cantitate de lapte productivitate de peste 11 to ritm susţinut de asigurarea
ne pe post. Legat de aceasta,
mică a unităţii şi la propăşi mal mare cu peste 60 la sută va începe Ia Atelierele cen condiţiilor pentru bunul merş
hotărîţi să îndeplinească rea localităţii noastre. O ima faţă de realizările înregistrate trale Crişcior construcţia în E F I C I E N T A al muncii în anul în care in
în acest an.
trăm. Pot afirma, fără teama
gine reală asupra puterii eco
Stă în posibilitatea noastră,
nomice a C.A.P. se poate for a lucrătorilor din agricultură serie a perforatorului pentru că greşesc, că în anul 1972
găuri lungi, numai in 1973
cincinalul înainte de termen ma dacă se ţine seama că va ca sarcinile pe care Congresul ursnînd să fie confecţionate la noi s-a lucrat bine, atît
cantitativ cît şi calitativ şl că
loarea avuţiei obşteşti la suta
100 de bucăţi.
de hectare este de peste al X-Iea şi Conferinţa Naţio în noul an vom lucra mai bi
730 000 lei, aceasta constituind nală ale partidului le-au tra In domeniul preparării, ne. Faptul că productivitatea
Aceasta este trăsătura do rea substanţială a cheltuieli sat acestei ramuri de produc ne-am gîndit la unele proce luni, pe secţii, pe sortimente, mod simţitor productivitatea muncii pe şantiere a atins
minantă a gindurilor de An lor la mia de lei producţie tgmelia sigură a ridicării bu ţie de bază a economiei na dee care vizează sporirea fi astfel îneît ele să fie realiza muncii şi calitatea produselor. un procent nemaiîntîlnit — de
nou ale celor ce lucrează în marfă, prin utilizarea mai bu năstării cooperatorilor. ţionale, să fie îndeplinite e- neţii de măcinare la unele te ritmic, din primele zile ale Printr-o mai bună corelare a 25 la sută — fără a dispune
combinatul nostru — ne-a de nă a fondurilor de producţie Deşi s-au înregistrat succe xemplar. sorturi de minereu, creşterea anului de mijloc al cincina activităţii de import-export, de o dotare tehnică deosebi
clarat tovarăşul Remus Păţan, să obţinem un volum mult mai extracţiei de metal şi' redu lului. Ne preocupă introduce noi am montat deja în acest tă, cred că este revelator pen
director financiar-contabil al mare de beneficii. Intr-un cu- cerea pierderilor de substan rea unor tehnologii noi de fa an unele maşini care erau tru ceea ce am afirmat. Din
Combinatului siderurgic Hu vînt, dacă ar fi să concluzio Viitorul oraşului este în ţă utilă în steril. Multe din a- bricaţie şi' uşurarea muncii prevăzute pentru 1973, iar la planul pe 1973, noi avem de
nedoara. Ne călăuzesc spre a- nez. ansamblul sarcinilor care ceste măsuri sînt aplicate, manuale în unele secţii, creş anul vom monta altele din ja atacate 641 de apartamente,
ceastă angajare unanimă ho le avem de înfăptuit pînă în altele vor intra în circuitul terea coeficientului de utili planul pe 1974. De asemenea, în diferite stadii de execuţie,
tărîrile Conferinţei Naţionale 75, cred că cea mai bună ca producţiei din primele zile zare a maşinilor-unelte şi fo acordăm deosebită atenţie re şi sîntem hotărîţi să luăm un
a partidului privind creşterea racterizare este cea a tovară munca si dăruirea noastră ale anului 1973. losirea integrală a timpului ducerii consumurilor specifice, avans considerabil din prima
accelerată a economiei româ şului Nicolae Ceauşescu: — In anul 1972 am făcut de lucru, generalizarea schim economiilor de materii prime lună, din primul trimestru. In
neşti, ne îndeamnă să rostim „Ne-am glndit să dăm sarcini Aşa s-a pronunţat — limpe vard larg, în lungime de pe treabă bună — remarca tova bului II şi extinderea schim şi materiale, asigurării prin continuare, pregătim noi fron
din nou acest angajament sporite siderurgiştilor hunedo- de şi ferm — artificierul Con ste doi kilometri. răşul ing. Gheorghe Olariu, bului III, pregătirea cadre eforturi proprii de piese de turi de lucru, ne preocupăm
preţioasele indicaţii pe care renî, avînd în vedere tradiţia stantin Rusu, deputat în Con directorul Uzinei de utilaj mi lor prin şcoala uzinală, prin schimb pentru reducerea stag de aprovizionarea cu materia
Acestea sînt cîteva din nou
secretarul general al par şi experienţa lor ; sîntem con siliul popular al oraşului Vul tăţile despre care se discută nier Petroşani —, dar acest celelalte forme ale ridicării nărilor şi a importurilor, diver le şi de buna lor gospodări
tidului, tovarăşul Nicolae vinşi — a spus secretarul ge can. El poate vorbi mult de în sesiunile consiliului nostru lucru nu ne duce ia automul- profesionale. Toate ne vor sificării producţiei. Realizări re, de stabilizarea forţei de
Ceauşescu, ni le-a dat cu pri neral al partidului — că veţi spre viitorul acestei „păsări popular. La realizarea lor, ţumire. Avem posibilităţi u- conduce, sîntem siguri, la ob le din această lună au atins muncă. Sigur că am luat şi
lejul vizitei de lucru făcute realiza în bune condiţii aces Phoenix" a Văii Jiului, care vor participa, aşa cum fac în mane şi materiale pentru mal ţinerea unor rezultate bune în deja nivelul sarcinilor de a- alte măsuri, subliniate la
la Hunedoara. te sarcini de creştere a pro e Vulcanul, pentru că, după toate ocaziile, cetăţenii oraşu mult şi mai bine. Aceasta es noul an, din primele luni, din nul viitor, ceea ce ne permi plenara C.C. al P.C.R. din
Cînd ne-am angajat pe a- ducţiei de oţel şi laminate". cîte ni se spune, a pus şi pu lui — care sînt harnici, după te, ca să zic aşa, deviza sub primele zile. te să anticipăm că încă din 20—21 noiembrie a.c., şi avem
primele zile ale Iui 1973 sar
— Şi colectivul uzinei noas
cest drum, întregul nostru co Doresc să fac precizarea că ne umărul cu nădejde la edi cum s-a văzut. care vom lucra în anul viitor. tre îşi orientează preocupări cinile vor fi înfăptuite ritmic, certitudinea că vom începe
lectiv a fost conştient de în organizaţiile noastre de partid, ficarea lui. Am înţeles cu toţii, în cali De fapt şl sarcinile sînt mai le spre producţia anului vii de calitate şi eficienţă spori bine anul al treilea al cinci
datoririle mari şi de răspun conducerea combinatului, mun Ca să vorbesc despre viito tatea noastră de cetăţeni ai o- mari, în concordanţă cu exi tă. Am luat toate măsurile: nalului, că îl vom continua,
dere pe care ni, le asumăm în citorii şi specialiştii noştri au rul oraşului nostru trebuie să raşului, că în cincinalul ac genţele mineritului, ale între tor, pe care o dorim mai ne-am asigurat baza de mate de asemenea bine, că vom
faţa partidului. Numai simplul trecut la aplicarea unui com vorbesc mai întîi despre tre tual se pun bazele unei so gii noastre economii. In 1973, substanţială decît aceea din rii prime, am perfectat toate
1972, încheiată totuşi cu re
fapt că, în comparaţie cu pre plex de măsuri pentru a tra cutul şi prezentul lui. A re cietăţi viitoare, mai puterni uzina noastră îşi va extinde zultate destul de bune — s-a contractele cu beneficiarii in răspunde pe deplin imperati
vederile iniţiale, va trebui să duce în viaţă indicaţiile se născut. cum se spune, din ce ce, mai dezvoltată. Oraşul dimensiunile, urrnînd să devi exprimat tovarăşul ing. Gheor terni şl externi, am coman vului major de ritmicitate -
realizăm pînă în 1975 cu pe cretarului general al partidu nuşă. Renaşterea a început la nostru care a renăscut şi s-a nă un puternic producător de dat toate uilajele de care a- calitate — eficienţă ce se
ste o jumătate de milion de lui. In combinat se desfăşoa scurt timp după proclamarea dezvoltat la nivelul de azi în maşini şl utilaje necesare mi ghe Vaier, directorul Uzinei vem nevoie, ne pregătim cu pune în faţa întregii noastre
tone de oţel mai mult, clarifi ră cu bune rezultate un pro Republicii. Astăzi, Vulcanul e anii Republicii trebuie să ţi chimice Orăştie. Noi avem de grijă forţa de muncă.
că dimensiunile şi complexita gram de creştere a gradului un oraş cu bulevarde largi, gu nă pasul cu această dezvol neritului din Valea Jiului şi îndeplinit un angajament — economii.
tea sarcinilor ce ne revin. ŞI de utilizare a capacităţilor mai mult de trei sferturi din tare.
aceasta este departe de a fi productive, de promovare a populaţia lui locuind în blocuri
totul. Sîntem deosebit de mo noi tehnologii moderne şi per construite în anii de Republi
bilizaţi în acţiunea de diver fecţionarea celor existente, a- că, în locul micuţelor şi să r
sificare sortimentală a pro similarea de noi mărci de oţe răcăcioaselor case tip colo
ducţiei de oţel şi laminate, de luri speciale, reducerea con nie; un oraş în care ocupaţia R E P U B L I C A
creştere a ponderii metalului sumurilor specifice şi buna principală a oamenilor e mi Spectacol de datini
cu performante calitative su gospodărire a mijloacelor ma neritul. Pe lîngă bătrîna ex Republica îşi sărbăto nilor pentru construcţie, a-
perioare, astfel ca pînă la fi teriale şi financiare, realiza ploatare minieră Vulcan s-a reşte nunta de argint. nunţată de operele arhitec
nele cincinalului să aducem o rea în bune condiţiuni a pla născut una nouă, Paroşenl. Pe Nuntă la care ţara s-a tonice ale vechimii, abia se
contribuţie sporită la perfec nului de investiţii, sporirea şi lîngă profesia ,de miner s-a folclorice în centrul unit cu poporul într-o redescoperă. Căci Republi
ţionarea construcţiei de ma diversificarea producţiei pro născut, tot la Paroşenl, una veşnicie de noi rînduieli. ca a cerut reconstrucţie şi
şini în ţara noastră. Avem, prii de utilaje şi piese de nouă, cea de energetici an ; un Ţară liberă, popor liber. construcţie. A lumii noi,
de asemenea, sarcini foarte schimb. oraş care la întrecerea între Luptat-au pentru această socialiste. In tot ce facem
mobilizatoare pe linia ridicării Faptul că anul 1972 l-am oraşele cu populaţie asemănă deplină împlinire a unui şi gîndim.
eficienţei economice. Trebuie încheiat cu realizări frumoase toare, a luat locul I pe judeţ oraşului Deva neam demn, viteaz, curajos Belşugul şi bunăstarea au
să reducem considerabil con ne dă garanţia că siderurgiştii la gospodărire şi înfrumuse şi harnic, de la Decebal în stat, de atunci, tot timpul
sumurile specifice de cocs, noştri îşi vor respecta cu ţare. coace, toţi bărbaţii ce din în atenţia poporului ţării
metal, refractare, combusti cinste cuvîntul dat în faţa Viitorul oraşului nu poate Cu tot frigul pătrunzător, lor didactice, oamenilor mun : vărată paradă a portului şi daci se trag. Reuşit-a doar noi. Partidul şi statul au
bili, energie, iar prin reduce conducerii partidului. fi întrevăzut altfel decît în grupuri compacte de pionieri cii din judeţ sănătate şi feri talentului colindătorilor. cel mai bărbat dintre băr vegheat tot timpul la împli
strînsă legătură cu dezvolta şi şcolari, îmbrăcaţi în pito cire în noul an, noi şi remar In ritmul sprinten al dube baţi — Partidul. nirea acestor idealuri ale
rea lui industrială. Anii urmă reşti costume populare, au cabile succese în activitatea lor, au urcat upoi pe scenă Este marele merit al par poporului milenar.
Creşte avuţia obştească, na continuarea modernizării defilat ieri seara prin centrul de zi cu zi. Urarea de „La cei mai mici dubaşi din Al- tidului de a fi descoperit atunci putem să spunem
tori ai cincinalului vor însem
La un sfert de veac de
arma şi ştiinţa cu care să
extracţiei de cărbune, desco oraşului Deva, în sunete de mulţi ani" a fost adresată ca maş-Sălişte, continuatori ai re unească lupta cu interesul ce-am făcut, ce mai avem
un omagiu pionieresc Româ
numitei formaţii de mare pres
zurgălăi, pocnete de bici şi
creşte bunăstarea perirea de noi rezerve care Larma veselă iscată de colin niei socialiste, sărbătoririi a tigiu artistic. clasei muncitoare. Unire de făcut, ce, mai ales, vrem
mugetul tradiţionalului buhai.
să facem.
să determine extinderea aces
din care s-a născut Repu
25 de ani de la proclamarea
Cei care au încheiat spec
teia. Fabrica de stîlpi hidrau dători a atras un mare nu Republicii, Partidului Comu tacolul au fost căluşarii din blica muncitorilor şi ţăra înaintăm cu paşi mart
lici pentru susţinere în sub măr de privitori - unii luînd nist Român pentru grija pă Romoşel. Cei unsprezece „fe nilor. pe drumul ce ni l-am cro
teran, industrie nouă a ora contact pentru prima oară cu rintească cu care sînt încon ciori", în costumele specifice Pentru totdeauna, de a- it, dar vrem ca drumul să-!
şului, se va extinde şi ea acestui dans-ritual şi-au pre tunci, din iarna bărbaţilor facem mai scurt.
inedite obiceiuri de iarnă din juraţi copiii ţării, condiţiile
pînă la o capacitate aproape ţinutul Hunedoarei. minunate de viaţă şi învăţă zentat „ponturile" cu dezin lui '47, în ţara aceasta cîn- Cincinalul înainte de ter
Astfel socotesc eu bun şi 3-4 ani în urmă, ajungînd să dublă faţă de cea de acum. Pe scena montată în Piaţa tură ce le sînt puse la dispo voltura unor obişnuiţi ai sce tată de un popor la fel de men ni-e ţel pe care ne-am
adevărat viitorul nostru — producem cîte 3 000—4 200 kg Pentru ca viaţa oamenilor Victoriei, au urcat rind pe ziţie. nelor, semn că arta căluşeri- priceput la muncă, la cînt angajat că-l vom atinge.
şi joc şi viers, la fel de
s-a exprimat Ananie Gheara, grîu, porumb sau orz la hec oraşului să fie cît mai bună. rînd cei mai tineri purtători Ansamblul, de obiceiuri fol lor hunedoreni se află în demn în faţa necazului şi Ni-e cuget nou, al conştiin
ajutor de şef de fermă la tar, aceasta ilustrează cel mai în anii viitori ai cincinalului ai obiceiurilor străbune, cei clorice de iarnă al elevilor şi mîini sigure. bucuriei, de atunci ne-am ţei că aşa ne stă bine. Să
C.A.P. Lăpuşnic. Primii doi convingător posibilităţile ce se va rezolva pentru mult care au datoria să păstreze pionierilor de la Şcoala gene Spectacolul de obiceiuri şi clădit un cuget nou : Noi ne depăşim tot timpul.
ani ai actualului cincinal au ce le avem în privinţa folo timp problema alimentării lui şi să continue creaţia folclo colinde de iarnă prezentat de muncim, pentru noi mun Aşa ne-am angajat, aşa
adus cooperatorilor din satul sirii pămîntului cu randament cu apă, canalizarea lui. Anual rică a locuitorilor acestor me rală din Romos s-a prezentat pionierii hunedoreni a consti cim, rodul muncii e al nos vom face! Sîntem oameni
nostru satisfacţia de a se pu tot mai ridicat. Paşi însem se vor construi pînă la sfîrşi- leaguri. în fapt de seară cu un noian tuit, dincolo de frumuseţea sa. tru. între oameni. Ne mîndrim
că înaintăm cu o viteză
tea mîndri cu succesele obţi naţi s-au făcut şi în dezvol tul cincinalului circa 400 de Pluguşorul tradiţional, rostit de obiceiuri locale. „Colin o dedicaţie sinceră a celor Un suflu tînăr străbate maj mare de 4 ori decît
nute în privinţa sporirii avu tarea sectorului zootehnic, la apartamente pentru oamenii de un cor format din peste 30 da Soarelui", „Aoli-mări". mai tineri locuitori ai jude ţara. II respiră tot natul, cu
ţiei obşteşti, a producţiei agri efective avînd realizată o în Vulcanului. Pentru copil se de pionieri, a urat tuturor ce „Colinda junelui" ş.a. au ţului la bucuria tuturor acum, pieptul plin, zvîcnit spre media mondială de dezvol
tare. Cum am fi ajuns aici
cole şi a propriilor venituri. cărcătură de 86 bovine, din va construi o creşă nouă, se la nunta de argint a ţării şi soare, spre lumină. Se
Dacă nivelul recoltelor medii va extinde atelierul şcoală. lor de faţă, părinţilor, cadre transformat scena într-o ade în pragul unui an nou. cheamă libertatea de a trăi fără a fi cetăţeni demni ai
Republicii ? !
de porumb şi grîu s-a dublat care 46 vaci şl juninci la suta Centrul oraşului, de pe acum şi construi. Vocaţia româ N. STANCIU
faţă de ceea ce obţinea cu de hectare. Datorită creşterii frumos, va arăta ca un bule