Page 101 - Drumul_socialismului_1972_12

În Soc de

(Urmare din pag. 1) Să se prindă-n sărbătoare. Douăzeci şi cinci de pluguri
Hora îşi încinge zborul, Douăzeci şi cinci de brazde
Totu-i aurit cu soare Pe nuntaşi ¡-aduce dorul, Pe la tot atîtea gazde
Această pagină specială are marele a- stataţi că desenele slnt mai debile declt Ca la marea-i sărbătoare, Azi nunteşte tot poporul, Tot pe drum cu perspective
antaj de a fi scutită de comparaţii de- textul şi viceversa. Luminată şi curată Hai şi noi cu piuguşoru! ! Pe la noi obiective,
Nunta-i de argint s-arată.
\rece vede lumina tiparului prima oară Aşadar, aceasta este prima pagină umo­ Ziua lină Care vine, De la planşe şi jaloane,
Pe la mii şi milioane
acest an. Dacă glumele slnt vechi, vina ristică, apărută în ultimul an. După lectu­ li închină Mâi, flăcăi, Care şi-au sporit elanul
oartă umoriştii clasici din secolele ră, e posibil ca unii dintre cititori să sus­ Cupa plină După mine ?
îl XX care au colaborat cu noi. In ţină că prima pagină n-a apărut încă. De lumină Hăi ! Hăi ! Hăi I La întrecere cu planul,
’ea rlnd, este compusă din texte şi Posibil, dar reclamaţii ulterioare nu s# Bărbăţia-I poartă steagul, Ceata-i harnică, sprinţară, Mai înalt să crească lanul,
Mai bogat să-ncheie anul.
deci vă rămlne satisfacţia să con­ iau In consideraţie. I s-a dus faima prin ţară
Fericirea-i trece pragul, Că străbate Chiuiţi perechi,
Făt-Frumos, poporul, mire, Şi răzbate Flăcăi,
Să trălască-n fericire I Drumuri late Pentru anii vechi I
Peste munţi,
Unui director de cămin cul­ Strigaţi, flăcăi, Mult umblate Hăi ! Hăi !
In sectorul sfarmă-stincă
tural Hăi ! Hăi ! Hăl ! Hăi I Şi cărări nepreumblato. Trageţi brazda mai adincă
Ca la nunţi !
Şi se caţără pe munte,
% V A Ş E — Căminul nostru cultural Ia priviţi, prin timp, departe, Trece ape fără punte Semănaţi bogate zone
înseninează multe frunţi,
Cu urări în mii de tone,
Cind cu mersul, cînd cu zborul
Ţara-i scrisă ca o carte
Duminica, în special,
După cum o duce dorul,
Lingă vetre-nvilvorate
Că iarna se fac multe nunţi.
iHTlMPLĂRI Cu minuni adevărate, Cînd văzduhul străbăfîndu-l Trageţi brazdele curate
Trup din trupul ei durate.
După cum o poartă gîndul.
Prin lumină strecurate
Unui responsabil de bufet Toate-s vii, toate-s măiestre Uite-acum e tocmai clipa După sunet şi carate
— Clienţii tot mereu mă In nemuritoarea zestre. S>'. ne încercăm aripa Semănaţi fapte-ndrăzneţe
jzentat Ia Multe din capsulele autosi- ceartă, Multe-s izvodite-n trudă Dovedind că ăsta este Şi mulţi ani de tinereţe.
e pe foanelor au defecte sau sint in­ Să le servesc şi ţuică fiartă. APROAPE ADEVĂRATE De demult, în vremea crudă Adevărul din poveste. Pe cîmpie, pe coclauri
Clopoteie-n ele sună
suficient umplute De ce s-o fierb ? Nici nu se A primejdii şi furtună. Cite stele Trageţi pluguşor de aur,
cade. Multe-s îngropate-n piatră Logoslele, Peste tară să adie
■ . ut, Cind te chinuie din greu, Doar are 40 de grade... Sub tăceri scrumlte-n vatră Topite-n retorte grele Unduiri de rapsodie
Semănaţi peste ninsoare
© Ieri, s-a deschis la Mu­ © In urma săpăturilor ar­ Facem clopoţei din ele
Setea, de revelion, Unui cîntăreţ de local Că de veacuri strigă huma Plugul, clin vorbele mele ! Griul semnelor de soare.
zeul de arheologie din De­ heologice dtn strada Emi- După florile de-acuma,
o I Iar capsula dă rateu, — Adineauri, pus pe şoadă, va mormîntul regelui dac, nescu, efectuate de un grup Stelele nu mint, Pdndem plesnele furtunii Bucuriile cu naiul
Să nu-ţi vină cu sifon ? ! Mi-a spus Sandu de la tobă : Duras. In mormînt, regele de arheologi, a fost scos la Flăcăi, Şi le împletim în funii Să ne înflorească plaiul,
Mierle-n fluiere să zboare,
Si le-om pune
,.Dacă vrei o voce caldă. dormea liniştit, cu un surîs iveală un mormînt datînd din Nunta-I de argint ! Să răsune Ciodrliile spre soare
Unui tinăr pletos Poţi cînta lipit de sobă!“ pe buze; iar lîngă el se a- perioada mijlocie a neoliti­ Hăl ! Hăi ! Pici de-nrdiă tensiune Ţara, cerul să-ş! măsoare
flau volumele de versuri ale cului. Cînd a văzut lumina Vis albastru, Voroneţu! Cu o mină de jeratic Lăudată de izvoare,
Tinere, să iei aminte, Unui ospătar unor poeţi super-moderni. zilei, mortul a întrebat: Timpului nu-i ştie preţul, Prindem viscolul sălbatic Inălbită de mioare,
„sTcfă a; Că acesta-i adevărul: — Termometrul cu mercur, Prezenţa acestor volume în — R. I. Veacu mai scrie Printre zveltele cupole Si-I vom răsuci de coarne De cireşi în sărbătoare,
ir cu pile , iele Unde creşte prea mult părul, Nu vă spun un lucru fad, sicriul marelui dispărut ar poezii ? Urcă zborul lui Manole Brazde drepte să răstoarne. De belşugul de ninsoare
r
croieşte-n viaţă... drum ! dovedi că Duras n-a murit Nu se surpă, nu mai cade, Cu copitele să are, Semănat cu Pluguşoare I
Nu rămlne loc de minte ! E ca vinul nostru. Jur. de moarte naturală... © La întîlnirea de 20 de
Amîndoi n-au nici un grad. ani după absolvirea liceului, Cresc columne şi arcade Cu spinarea să ne care Semănaţi ecou
Unui fotbalist petrecăreţ în timpul banchetului, cari­ Şi cresc visuri împlinite Iar cu coastele să grape, Flăcăi,
GIUSEPPE NAVARRA V. D. POPA .© In trenul Bucureşti — caturistul V. Peniţă se în- In Coloane infinite. Peste munţi şi peste ape, Pentru Anul nou 1
Deva, s-a strecurat un hoţ
N-are rost a divaga; care a furat un geamantan. tîlneşte cu fostul său pro­ Intr-a spaţiului fereastră Să se-nbufne ca buhaiul Hăi I Hăi I
S-o lăsăm, mai bine, moartă... fesor de matematică. Cîntă pasărea măiastră Bucurîna'u-ne alaiul, Hai feciori că se-nserează,
Cum să tragă bine-n poartă, î Cînd a deschis geamantanul, — N-am să uit niciodată Iar spre veşnicie, teafăr Mugete prelungi să scoată Stelele pe cer brăzdează,
hoţul a găsit în el poeziile
Cind el trage la măsea ? ! toate scălâmbăielile alea pe Trece marele luceafăr Să vuiască noaptea toată. Anul vechi se depărtează,
Perle din romanele de aventuri poetului N. Poetu. In fata a- care le desenai pe caietul Cea plăviţă Chiuiţi cu spor, Anul nou se-nfăţişează I
: cestui ghinion, hoţul s-a si­ Mioriţă
Unui barman care „botează" nucis aruncîndu-se între ro­ de matematică. Ia spune-mi, Flăcăi, Să-l vestim din poartă-n poartă
© Contesa privi prin fereastră. Nu era nici lumină, acum cu ce te ocupi ? Cu grai dulce de domniţă Ca la piugusor I < Că frumoase straie poartă
băuturile i ţile vagoanelor.
nici întuneric. Era joi... Din cea mai aleasă viţă, Hăi ! Hăi I Să-I poftim din casă-n casă
Dintr-un interviu cu
Că-i de prune, poate da; @ Orologiul bătu 12 noaptea şi imediat se crăpă de @ Poetul I. Secetă a pri­ scriitorul R. Păcuraru. Năzdrăvana mea mioară Dragii mei îmi pare bine Lînqă-a inimii crăiasă,
Urcă plaiul şi-l coboară,
Că umblaţi pe-un gind cu mine
Să le facem loc la mese
Să le contrazic nu pot. : ziuă... mit recent vizita unui tînăr — Ce defecte aveţi? Pe baci nimeni nu-l omoară, Dacă ăsta vi-e cuvintul, Unde-s cupele mai dese
Insă, spune şi mata. i © Mortul zăcea în nesimţire pe asfaltul străzii... care voia să-l consulte cu — Nu beau, nu dansez, El Intr-adevăr se-nsoară Să ne-mprospâtăm avîntul I Cîntecele mai alese
privire la ultimele sale poe­
Ce e : ţuică sau compot ? i @ Victima se răcea văzînd cu ochii... me, cam 20 în total. Tînărul, nu urmăresc meciurile, nu Cu crăiasa din poveste Tari ca gerul, iuţi ca vîntui. In cinstea mîndrei mirese;
înjur, nu pierd nopţile şi
Hai să răsturnăm pămintul !
Care ţara noastră este
Pentru ea şi pentru mire :
© Deşi haina era călduroasă, noaptea era rece... pentru a cîştiga bunăvoinţa mai ales nu beau ; nu mă Vine lună, vine soare, Să pornim spre noi belşuguri La mulţi ani cu fericire I
poetului, aduse prevăzător şi
© Victima se mai însenină, pentru că numai rana de gîndesc decît la munca mea.
| la cap era mortală, celelalte erau fără importanţă şi nu citeva sticle cu vin de Alba. — Va să zică nici un de­
Greşeli de tipar I prezentau pericol... Cum începea lectura unui fect.
I poem, deschidea o sticlă. — Ba am unul • din cînd — N-ai voie, Gicuh.,
Cind ajunse la ultimul, Sece­ în cînd, puţintel mai mint. Pentru oamenii nai nari ] să tragi pisica de coa­
@ Astă seară, la casa de j tă îl opri : dă !
cultură va avea loc un j — Măi! Foarte intere­ © Vînzătoarea de la li­ — Eu n-o trag. Ţin
concert sifonic. CORESPONDENTE sant!... Vin mai ai? brărie : — Ospătar ! peştele pe care mi l-ai dat nu era rac ? numai şi ea trage I...
— Cartea pe care o cău­ — Nu, dar de ce-ntrebaţi ?
© Din partea colegilor s-a j Ion A. — Deva. Ne între­ Dorel E. — Simeria. Va — Doar o sticlă, maestre. — Fiindcă-! simt că vino înapoi...
depus pe mormîntul lui o ; baţi să vă lămurim într-o aflaţi în faţa alegerii profe­ — Ad-b încoace! Scoate-i tat! este epuizată. — Gicule, ai schim­
Un librar aflat în conce­
cocoană. bat apa de la peştişori ?
chestiune pedagogică : de ce siunii şi ne cereţi părerea dopul şi mai lasă poemele diu : — Ai primit scrisoarea mea ? — Nu, mămica, nu e
® Tinăra Ionescu a fă- i elevii dvsrdintr-a-ntîia se dau vdAcă_.e_ rentabil să mă fac alea că-mi strică toată dis­ — Nu-i nimic, dati-mi-o şi — Aia prin care-mi ceri datoria? nevoie fiindcă n-au
cut un bas greşit. înapoi ,cu teamă din faţa ur­ medic "dermatolog"........ poziţia. aşa I — Da. băut-o încă pe cea de
sului împăiat din laborator. De ce nu ? Bolnavii nu — N-am primit-o !... ieri...
@ Proprietăreasa a che- ; Păi, oricine s-ar speria. Da­ mor niciodată, nu se vindecă
mat un homar să-i cureţe i că ursul nu e bine împăiat? niciodată şi nici noaptea nu — Cîţi ani are vaca dumitale ? — Mămico, de ce se
Adina V. — Hunedoara. vă cheamă. — Doi ani. vinează lupii ?
Ziceţi că soţul e cu 18 ani Un microbist. Cererea dv., — După ce-o cunoşti ? — Fiindcă ucid mieii
mai in vîrstă decît dv., e grav adresată Federaţiei de fotbal, — După coarne. j şi oile.
bolnav, şi ne întrebaţi dacă ca echipa Mureşul să pri­ — Aşa e, frate, are două!
există vreo speranţă. mească dreptul de a juca, în
Mde !... Totul depinde de ce deplasare, în 15 oameni, iar — Cum a ieşit vînatul ?
• Actorul V. Bufetaru, ve­ speraţi dumneavoastră... gazdele în 5, a fost respinsă. — Bine. Am împuşcat ceva, dar trebuie să-mi cum­
nind bine dispus din turneu,
a spart un geam la tren. păr alt cîine. Coltul
Controlorul : Maestre ! Tre­ — De ce ?
buie să plătiţi imediat I Sti­ Pe unde scurte — Nu-ţi spusei c-am împuşcat ceva ?
cla vă costă 32 de lei I copiilor
Actorul : 32 ?! Dar ce,
era.... înfundată ?!? La magazin — Sîntem veri buni cu so­
— Paltonul acesta este din ţia fratelui taxai arei.
• Intr-un compartiment de lînă ? — Atunci, se schimbă po­ — Atunci de ce nu se
tren unde se aflau ciţiva ac­ — Nu I Nasturii sînt de vestea... Microbistul cinefil vinează şi... măcelarii ?
tori intră o călătoare cam material plastic. Totul este nou
grăsuţă. — Ce noutăţi aveţi în vitri­ Musafirul: Mă con­
— Ei, oare nu se găseşte Sinceritate ne, tovarăşe gestionar ? Acum. de pe locul trei, şi an urcat „Muntele". „în­ duci pînă la autobuz,
nici un bărbat care să-mi o- Din bucătărie se aude un — Orarul magazinului. Func­ cînd „Cineva acolo sus mă toarcerea Sfîntului Luc'a" la Gicule ?
fere un loc ? zgomot de pahare sparte. ţionează non-stop de la 8,00 iubeşte", „Băieţii buni, bă­ coi „!2 oameni furioşi" a Gicu : Nu se poate !
— Ce faci acolo, Gigei ? Musafirul; De ce ?
Nimic, mămică! Am termi­ la 20,00. ieţii răi“ de la Jiul „Pri­ refăcut „Viata de familie" — Pentru că tata a
nat... Reclamă vesc înapoi cu mînie" la şi nu le mai cîntă nimeni
La un magazin de textile „Drumul în penumbră" prin acum „Baladă pentru cei spus că îndată ce pleci
Altă poveste dumneata ne aşezăm la
cumpărătorii erau invitaţi să care au rătăcit cu ani în căzuţi". „Bărbaţii cumseca­ masă...
In autobuz se urcă prin fa­
Din culise ţă trei călători pe care şo­ cumpere noile produse: urmă. „Un candidat la pre­ de“ au învăţat să nu tragă — Ţi-e necaz că tata
şuturi „Dincolo de brazi" şi
— Carolina — neşifonabilă !
ferul îi întreabă :
şedinţie“ a săvârşit „Ase­
— Nu scoateţi bilete? Doar — Cleopatra — dublă lată! diul“ şi acum petrece în luptă pentru „Marele pre­ nu ţi-a cumpărat bi­
— Nicoleta — rezistentă la
miu". De se vor feri cu gri­
nu faceţi parte din conduce­ spălat. „Cartierul veseliei" visînd cicleta pe care ţi-a pro­
re. MIRCEA NEAGU jă de „Mania grandorii", la mis-o acum 14 zile ?
la „Marea speranţă albă". vară îi vom vedea în vîr- — Asta nu, dar mi-e
Aşadar, „Provincialii", după ful „Colinei“. Altfel, va în­ necaz că am fost
Se ridică imediat actorul
V. Bufetaru, subţirel de felul ani de „Nevăzut, necunos­ cepe „Marea hoinăreală" şi cuminte in tot timpul
lui, care îi spune : REVELION ÎN FAMILIE cut", au regăsit „Creierul" apar „Regrete Urzii"... ăsta !
- Ingăduiţi-mi, tovarăşă, să
aduc şi eu modesta mea con­ — Poftiţi, poarta e
tribuţie... Ora 22 — Ce, că era să-l dea jos din deschisă.
tren cu el. — Dar dinele nu
• V. Bufetaru fu zărit de — Săracu’ de el. Ştia el că o muşcă ?
— Nici nu era să venim...
un prieten ieşind dintr-o far­ — Se putea una ca asta ? Ar să-l mîncăm noi. — Asta vrem să ve­
macie. Intrigat, prietenul îl ii fost ofensă pe faţă ! — Ce să vă dau ? Pieptul, pi­ dem şi noi; abia de
întreabă : — Să ştiţi că nu stăm mult. cioarele ? ieri l-a cumpărat tata...
Sisica e singură acasă cu lam­ — Orice...
- Cum te simţi ? pa aprinsă.
— Să fl venit şi dînsa. — Ce fac fraţii du­
- Bine, dar de ce mă-n- — E prea mică. La anu\ Ora 2
trebi ? — Toată lumea la masă ! mitale în orele libere ?
- Păi te-am văzut ieşind — Phii, ce varză bună 1 — Unul se duce la
din farmacie. Am crezut că Ora 23 — Luaţi şi n-o mai lăudaţi. vinat şi altul pictează.
—
Dragă, serveşte varză... mai
eşti bolnav. vreţi varză ? Cine nu mai are Dar nici unul nu nime­
- Şi dacă ai să mă vezi — Teribile potroace ! Nici la varză ? reşte...
ieşind dintr-un cimitir ai să birt nu le face aşa bune. — Eu mai vreau niţică varză.
— Zici aşa, că eşti galanton.
crezi că-s mort ?
Mai luaţi o farfurie. — Dă varza Iul domnu’, dra­
— Nu-i mai da lui Năică. Ii gă; dar dumneata n-ai luat de­
• Aflat în excursie în Ita­ face rău ; suferă de abdomen. loc varză ? Sfatul medicului
lia, V. Bufetaru dă să vizi­ — Rămlne şi e păcat... — Mersi, eu am varză.
teze Veneţia, dar pleacă ime­ — Bine, dar numai una. — Varza nu face rău. După relatările oficiale, s-au menele bolii se observă la lupă revelion...
diat şi telegrafiază prieteni­ Ora 24 — Eu spun drept : mai vreau semnalat în ultimul timp Icroscop. Boala urmează a-
lor săi : niţică varză I numeroase cazuri de boala ceeaşi evoluţie ca şi aceea „...Şi cum iţi spuneam,
„Părăsit locul. Oraşul com­ somnului. Un medic specia­ a peştelui somn. începe
— Stingeţi lumina ! dragă, nu că-mi place să
plet inundat". — Ura ! La mulţi ani !... Ora 8 list ne-a dat următoarele printr-un pul de somn. umblu cu vorbe, dar le-a
— Şi dumneata, asemenea. precizări :
• Actorul V. Bufetaru la — Cind o fl mai rău, ca acu — Mersi. Bine am petrecut. ieşit rentabil revelionul ăsta
să ne fie. — Ce, că n-aţi mincat nimic. Boala somnului sau ence­ din cită mincare le-a ră­
încorpora re. — Nu şoptiţi că v-aud.. Ia mi­ — Vai de mine I Sint plin. falita, este o boală care se
- La ce armă preferi ? na de-acolo I — Veniţi la dejun, vă aştep­ propagă prin peşte. Astfel, mas. Mie mi-e chiar indife­
- Marină. — Lumina ! tăm cu masa. Dar ce căutaţi ? boala somnului provine de rent, însă dacă era cu con­
- Ştii să înoţi ? — Tli I... Ce curcan frumos ! — Nu vă supăraţi... la peştele numit somn, iar Slafyri persfru tribuţie, corect ar fi fost
— Vaslle mi l-a adus.
- ...vapoare n-aveţi ?!? — Bravo, vecine I ştii să faci — Aha... La dreapta şi-n fund encefalita de l chelal. Ger- să dea fiecăruia partea lui
la pachet. In sfirşit... Alo ?
şi d-astea î la stingă... a autamobiiîşfi N-ai văzut ce se mai fan­
dosea Popeasca ? Cred că
e prima oară că aveau mu­
S. Onetistu — Hunedoara. încercaţi în altă parte ? Sînt Maşina se poate pune în safiri. Să nu zic că scau­
Reproducem frumoasa dv. scri­ POŞTA LITERARĂ atîtea gazete cotidiene şi chiar mişcare pe timp de iarnă nele erau împrumutate, dar
soare. „Către Ritmuri hunedo- reviste literare care ar publi­ in două feluri; cu manivela de rochie sînt sigură că a
rene. Dragii mei tovarăşi de ca bucuros şi proza şi versu­ şi în mod automat. împrumutat-o de la coope­
condei. Pagina voastră litera­ rile dv. 1. CU MANIVELA : a- rativa care închiriază rochii
ră, deşi apare regulat, este T. Piron — Ilia. La poezia F. Decebal — Orăştie. In S. Argintarii — Brad. Din­ pucaţl manivela cu mîna pentru mirese. Mie nu-mi
singura afirmaţie literară se­ „Cum de mai trăiesc ?“ vă ce priveşte ideea din „Autum­ dreaptă şl învîrtiţi-o pînă place să umblu cu vorbe,
rioasă din ţară. Eu, fiu cre­ răspundem cinstit : fiindcă aţi nale", ol, ideea aceasta a tre cele' 10 892 poezii pe care simţiţi nevoia de a vă dez­ dar cred c-ai observai că şi
dincios al judeţului, vă trimit trimis-o prin poştă şi nu aţi fost scrisă tot în versuri, sub ni le-aţi expediat în deceniul brăca. Mai învîrtiţi-o de cuţitele erau împrumutate
un ciclu de sonete solicitate adus-o personal. alt titlu însă de doamna Noe, acesta o publicăm pe cea inti­ cîteva ori pînă ce soţia dv. şi în afară de asia rochia
de revistele noastre şi din P. A. Croatu — Hunedoa­ citită soţului ei, aşa ca să-l tulată „Melancolie" : „In mie­ coboară din maşin'ă şi, pu-
nici nu-i venea bine, că-i
străinătate". ra. „Vîrstele mele" nu o pu­ mai distreze într-o zi tristă zul nopţii la bufet/ Cînta or­ nînd umărul la roată, o grăsană. Eu chiar mă întreb,
chestra Dubi-du/ O ascultam
Vă mulţumim pentru apre­ tem publica din motive înte­ de ploaie, pe cînd se urcau cu analfabet/ Şi eu/ Şi tu/ Şi-a- urneşte din loc. cu toate că nu-mi pasă,
cierile juste la adresa noas­ meiate. Oscar Wilde ne învă­ corabia pe muntele Ararat, şi tunci cu glasul ofensat/ Ai 2. CU PORNIRE AUTO­ cum poale să se îngraşe in
tră. Cil priveşte sonetele, nu ţa că „o femeie care-şi măr­ părerea bătrînului a fost că început să ciripeşti/ Cu o- MATĂ : aşezaţi-vă la volan felul ăsta ? Nu-mi pasă, să
încape îndoială că-s frumoase, turiseşte vîrsta este în stare poezia n-ar fi tocmai rea, dar chii-n ţap m-ai întrebat/ O şi potriviţi cheia de con­ fiu sinceră, totuşi am ur­
dar de ce sînt aşa de scurte ? să spună orice"... ideea e din cale-afară de tact. După aceea, coborîţi, mărit-o cum a topit unspre­
veche... mai/ iubeşti ?/ In zorii zilei
T. A. Gureş — Petroşani. E. Secolu — Deva. Poezia apucaţi cu mina dreaptă zece sarmale. Alo ? Sigur,
Ce părere avem despre poe­ pe care dv. o credeţi atit de I. Brăniteştt — Geoagiu. Ne la bufet/ Cînta orchestra manivela şi procedaţi ca la dragă, n-ai văzut cu cit
zia dv. ? potrivită pentru Anul nou s-a pare rău dar nici de data asta Dubi-du/ Dar ■ u cu gîndul la nr. 1. fond de ten s-a boit ?...".
Care poezie ? constatat că nu e poezie... nu vă putem ferici. De ce nu cotlet/ Ţi-am spus/ Că nu"/.