Page 11 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 11
DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 5 568 O DUMINICĂ 3 DECEMBRIE 1972 3
prim bilanţ după citeva luni di reorganizare
După reorganizarea »1 lm- pozitul C.L.F. pleacă pa reţea circuitul normal ce trebuie ile — curăţenie etc. — se o-
mlslonarea activităţii echipe- legume şl zarzavaturi neco- să-l facă zi de zi între furni cupa cu rezolvarea unor EDITORIALE
Îor de control obştesc, la Hu respunzâtoare calitativ, nesor zori, unităţi comerciale şl re probleme personale, asistenta FESIIVM1 FILMULUI Ut MIE
nedoara s-a produs un puter tate i la magazinele Agrocoop tur. de serviciu fiind şl dînsa Biblioteca „Eminescu" a editurii cu acelaşi nume
nic reviriment In această di nu sînt afişate preţurile — La Spitalul unificat din Hu plecată în 6raş, tot cu treburi publică, în acest an comemorativ, volumul „Horea şi
recţie. Numai în ultima vre ne-a spus tovarăşul Matei Fa- nedoara, cu ocazia vizitelor personale. lancu în tradiţiile şl cîntecele populare", culegere de
me peste 105 echipe de con ra. echipele de control obştesc, Echipele de control obştesc Pe plaiurile Hunedoarei, ca hitleriste „Sfînta Tereza şi legende şi cîntece despre cei doi eroi legendari ai
trol obştesc au efectuat con din municipiul Hunedoara au în întreaga ţară, azi are loc diavolii", ecranizarea roma meleagurilor ardelene. Ediţia este prefaţată de cunos
troale eficiente In 382 de uni mai semnalat deficienţe la fa deschiderea sărbătorească a nului călinescian „Enigma O- cutul folclorist Ovidiu Bîrlea.
tăţi comerciale, prestatoare de brica de sifoane a ILL. Hune „Festivalului filmului la sa tiliei“ şi multe alte pelicule ■Ar
servicii, sanitare, de transport Din activitatea echipelor de doara, la fabriga de pîine, la te". Manifestare devenită realizate la un înalt nivel In Editura „Minerva" au apărut, de curînd, cele
în comun, In alte unităţi de alte unităţi, peste tot făcînd tradiţională, de mare ecou în artistic, premiate la diferite două volume de „Poeme alese" ale lui Ilarie Voronca,
servire a populaţiei. control obştesc în Hunedoara propuneri pentru remedierea rîndul populaţiei rurale, ea competiţii internaţionale ale nume reprezentativ în poezia română modernă. Ges
Consiliul municipal al Fron deficienţelor. înscrie In acest an cea de-a celei de-a 7-a arte. tul editorilor e cel al unei aşteptate restituiri pentru
tului Unităţii Socialiste coor ic 16-a ediţie. Organizatorii festivalului publicul larg, araator de poezie bună.
donează şl Îndrumă îndea Un prim bilanţ pozitiv al In judeţul nostru, festiva — Comitetul judeţean pen
proape activitatea echipelor Referltor la unele unităţi de s-a stabilit că nu toţi bolna activităţii echipelor de con lul va cuprinde o reţea de tru cultură şi educaţie so
alimentaţie publică din Hune
de control obştesc, membrii doara, trebuie spus că mai e- vii internat! au papuci, pija trol obştesc. Este necesar ca 168 de localităţi. El va pri cialistă şi întreprinderea ci PENTRU MELOMANI
echipelor sint instruiţi perio xistă cazuri cînd se serveşte male şl prosoape proprii. Per odată cu impulsionarea con lejui o trecere în revistă a nematografică a judeţului
dic asupra sarcinilor ce le cu lipsă la gramaj (barmane- sonalul sanitar care serveşte troalelor, conducerile tuturor Pentru George Enescu for nilor prin înregistrarea rea
revin, ca exponent! ai opiniei le Maria Bogăceanu şi Rodica bolnavilor masa nu are echi întreprinderilor şl instituţiilor noilor creaţii cinematografi Hunedoara — şi-au propus ma rapsodiei era considera lizată de orchestra Teatrului
maselor, comisia care răspun pamentul de protecţie necesar. controlate să aibă o mai ma ce ale studiourilor româneşti să ofere publicului, prin a- tă drept cea mai potrivită de stat de operetă din Bucu
de de activitatea echipelor de Rotaru, de la bufetul nr. 15, La Policlinica C.S. Hunedoa re receptivitate la sesizările şi de peste hotare. Dedicat ceastă tradiţională manifes în prelucrarea cîntecului reşti, cu concursul renumiţi
control obştesc analizează cu Maria lordache, unitatea nr. ra, echipele de control ob făcute de membrii echipelor, celei de-a 25-a aniversări a tare, spectacole de film plă popular, nealterîndu-i aroma, lor cîntăreţi Cieopatra Mc-
regularitate modul cum s-a 9),exemple de nerespectare a ştesc au găsit dezordine (?!). o strădanie permanentă pen Republicii, festivalul va cu cute, educative. In acest scop prospeţimea. lidoneanu şi Ion Dacian.
orarului de lucru (unitatea
desfăşurat munca pe o anu „Gospodina“, şefă de unitate Intr-o zi a vizitei echipelor, tru soluţionarea problemelor prinde numeroase acţiuni de s-au efectuat în perioada „Rapsodiile Române" nr. ★
mită perioadă, indică obiecti Viorica Fechete, Dumitru Măr registrul de certificate medi semnalate. prestigiu. Amintim doar cî- premergătoare acestei mani 1 în La major şi nr. 2 în Re „Canzoni dl Napoli" se
vele ce stau in fata controlu cii, gestionarul restaurantului cale se găsea în... suprave G. IGNAT teva dintre acestea : „Zilele festări pregătirile necesare major, scrise în 1901—1902, intitulează discul realizat de
lui obştesc în etapa următoa „Metalul". gherea femeii de serviciu, ca I. PADUREANU filmului românesc", specta întăresc asemenea păreri. Ludovic Spiess, dedicat fier
re. re în loc să-şi facă atribuţl- corespondent voluntar pentru ca în toate localităţi binţilor canţonete italiene.
Controalele făcute în re cole speciale prilejuite de Prin discul ECD-23 realizat
Numai In ultima vreme ţeaua transportului in comun prezentarea unor filme do le festivalul să se desfăşoa de Orchestra simfonică a Fi Reamintim cîteva titluri ne
membrii echipelor de control au scos în evidentă o serie cumentare despre vizitele to re In condiţiile unei ambi larmonicii „George Enescu" muritoare, interpretate de
obştesc au făcut peste 550 de de nereguli şi deficiente. Au Programul Universităţii serale varăşului Nicolae Ceauşescu, anţe plăcute, care să satis şi cuprlnzînd cele două ca celebrul cîntăret român:
propuneri pe linia îmbunătă tobuzele: 31-HD-l 325, 31-HD- facă pe deplin cerinţele de podopere enesciene, ni se „Luna cúrtese”, „Core in
ţirii activităţii din unităţile 1 961, 31-HD-848, 31-HD-l 613, secretar general al Partidu apropie într-o magistrală in grato", „Santa Lucia", „Ma-
controlate. nu opresc în staţii, personalul de marxism-leninism Deva lui Comunist Român, In tară frumos şi util ale miilor de terpretare această plăcută e- rechiare", „Pecche". Au con
Despre carenţele depistate de bord nu are în totalitate LUNI, 4 DECEMBRIE 1972 : — Etică anul I — în sălile i şi peste hotare, spectacole spectatori de pe meleagurile tapă de creaţie, atît de im tribuit la realizarea discului
cu ocazia acestor controale, ecusoane, autobuzele nu au în — Economie anul I — la şcolii generale „Dr. Pe- j organizate pentru elevi şi hunedorene. portantă pentru evoluţia ul Orchestra de studio şi corul
deci pentru a face un prim dotare materiale pentru pre Cabinetul judeţean de tru Groza" tineret, acţiuni cu filme ar terioară a compozitorului. Radioteleviziunii, dirijate de
bilanţ al activităţii echipelor venirea şl stingerea incendi partid — Ştiinţa conducerii soc'e- j tistice şi documentare gru EMERIC HOROVITZ ★ Carol Litvin.
de control obştesc din muni ilor, truse medicale, mai sînt — Filozofie anul II — in să taţii socialiste anul I — i pate pe tematici, cum ar fi : directorul întreprinderii © mostră a operetei tipice
cipiul Hunedoara, l-am ru încă multe taxatoare care se lile şcolii generale „Dr. la Cabinetul judeţean de j „Frumuseţile şi bogăţiile pa cinematografice a vieneze, „Prinţesa circului"
gat să ne vorbească pe tova comportă necuviincios cu pa Petru Groza" partid triei", filme documentare, judeţului Hunedoara deKâlmân, e oferită meloma- Spectacole
răşul Mihai Cervencovici, res sagerii şi altele. — Construcţie de partid a- — Istorie anul II — in să- i J ştiinţifice, profesionale, pe Azi, la Dev«, Ansamblul
ponsabil cu activitatea echi La adresa unor întreprin nul II — în sălile şcolii Iile şcolii generale „Dr. \ teme agrozootehnice, de va artistic „Doina" al Armatei
pelor de control obştesc din deri, ca I.C.R.A., I.C.V.A. etc„ generale „Dr. Petru Gro Petru Groza" lorificare a bogăţiilor folclo — secţia estradă — pre
partea Consiliului municipal a fost sesizat fenomenul că za". MIERCURI, 6 DECEMBRIE ! rice, etnografice ş.a. zintă spectacolul: „Cine
al Frontului Unităţii Socia nu-şi ridică la timp ambalaje — Istorie anul I — la Ca 1972 : a rîs... un pas-nalnte I".
liste. le, nu respectă graficele de binetul judeţean de par — Economie anul II — la ; In perioada festivalului, Aceeaşi formaţie evoluea
— In reţeaua comercială au colectare a acestor ambalaje tid comitetul municipal de j spectatorii noştri vor putea
v ză mîlne pe scena sălii
’fost sesizate goluri în aprovi de pe reţea. Astfel, în seama — Etică anul II — in sălile partid viziona o serie de creaţii „Steaua roşie" din Brad. Tot
zionarea unor unităţi ţ în cîte- acestor întreprinderi au fost şcolii generale „Dr. Pe — Politica externă a P.C.R. i cinematografice valoroase ca, azi. Ia Uricani şl Lupeni,
va unitâti de alimentaţie pu puse ambalaje, neridicate în tru Groza" şi a statului nostru anul ; de pildă, filmul „Puterea şi ansamblul „Maramureşul"
blică s-a găsit în vînzare be valoare de 135 000 lei — la MARŢI, 5 DECEMBRIE 1972 : I — la Cabinetul jude- j din Baia Mare susţine un
re necorespunzătoare calita restaurantul „Corvinul“ ; 75 000 — Economie anul III — la tean de partid adevărul“, prezentat chiar în spectacol folcloric avind
tiv, care a fost returnatâ fa lei — la „Dimărea"; 85 000 Cabinetul judeţean de — Sociologia religiei anul I ; ziua deschiderii la Pui şi Do- drept cap de afiş pe cunos
bricilor producătoare j unită lei — la „Bucegi"; 78 000 lei partid — la Cabinetul judeţean j bra, filmul „Drum în penum cuţii fraţi Petreuş. Acelaşi
de partid
ţile de la periferia munici — la „Metalul" şi altele. Toa — Construcţie de partid Programul începe la ora bră", un veritabil poem cine spectacol va putea fi vizio
piului nu se aprovizionează te aceste ambalaje fiind, din anul III — la Cabinetul i8,00 pentru toate sec- j nat în 4 decembrie Ia Ghe
cu anumite produse ; din de această cauză, scoase din matografic al celor mai pro lar şl Hunedoara Iar în 5
judeţean de partid ţiile. funde sentimente omeneşti, La cinematograful „Patria“ din Deva rulează lnccpînd de
luni filmul maghiar „Misiunea sublocotenentului Şipoş“. In fo decembrie la Deva şl Sime-
filmul pe tema luptei anti tografie, secvenţă din film. ria.
„Cartea, mijloc important complexă, îndreptată
GHELAR. Activitatea
spre îndeplinirea cinci
in activitatea cultural- nalului înainte de ter
men, concentrează efor
turile pentru o mai
bună valorificare a re
educativă de masă 11 surselor proprii, gene
ralizarea iniţiativelor, a-
tingerea în cel mai scurt BRUTARUL FORESTIERILOR
timp a unei cote înal Telex
Din Iniţiativa Comitetului de Lizeta Lenchiş (biblioteca prezenţi au relevat aspecte te de creştere a efi
judeţean de cultură şi edu comunală Pui); „Propaganda ale muncii proprii, nu oferit cienţei economice. Ase ...De departe simţim în mă cînd am intrat. Nu s-a tacii m-au trimis aici să le
caţie socialistă, la Haţeg, a ateist-ştiintifică" alcătuită de sugestii pentru îmbunătăţirea menea preocupări au aer miros dulce de pîine oprit din muncă pînă a pus fac numai pîine bună. Şi le
avut loc un schimb de expe Veturia Barbu (biblioteca co acţiunilor cu cartea. S-au fă cele 4 brigăzi de tine coaptă. Deschidem uşa bru şi ultima pîine in coş. fac. Intrebaţl-i le place ori
rienţă pe tema „Cartea, mij munală Sîntămăria-Orlea). cut, în acelaşi timp, precizări ret conduse de tinerii tăriei din Anineş, sectorul Auzisem că pîinea făcută nu ?
loc important în activitatea In discuţiile ce au urmat au cu privire la principalele obi comunişti Constantin de exploatare forestieră Gră de brutarul din munţi, de la Brutarul Lazăr Năsui frîn- bucureştean
ţcultural-educativă de masă", fost relevate şi alte aspecte ective ce trebuie urmărite de diştea de Munte. Un om cg brutăria din Anineş, e ves ge o pîine cu mîinile. Toţi
Ta care au participat lucrători privitoare la rolul educaţio către bibliotecar în etapa ac- parul căruntp îmbrăcat în tită pentru gustut şl aroma cei de faţă nu ne putem ab
-
“ai bibliotecilor comunale şi nal, la modul cum biblioteca tuală. Aceştia au datoria să halat alb, plin de făină pe ei. Vin oameni de departe ţine să nu gustăm cu multă
orăşeneşti din zonele Haţeg contribuie la ridicarea nive asigure o mai bună populari Crests obraz, tocmai scotea din să cumpere pîine făcută de lăcomie şi nesaţ. © Medici şi cadre sani
şi Petroşani. lului cultural, dezvoltarea zare a documentelor de par cuptor pîinea coaptă. Scoa- mîinile sale. Nea Lazăr Năsui are re tare din patru continente
Problemele aflate în dezba conştiinţei socialiste, formarea tid şi de stat, a politicii pro i te una cîte una, o ia pe — Eu am învăţat de mic ţeta lui. „Mecanismele" de demonstrează că ştiu să
tere au fost complexe, vizînd unei atitudini cetăţeneşti îna movate de către tara noastră. numărul fiecare în mîini, o şterge să fac pîine. Acasă, cu ma frămîntat sînt mîinile sale. mînuiască cu pricepere nu
diverse laturi ale muncii cu intate. Deosebit de utilă, acum, în pe deasupra cu o perie u- ma, In Maramureş. Apoi Mîini cu care zi de zi numai stetoscopul şi bistu
cartea, modalităţi educaţiona In continuare, au fost orga preajma măreţului eveniment inedS, iar pe partea dinspre vreo douăzeci de ani am scoate din cuptorul său nu riul, ci şi aparatul fotogra
le eficiente în rîndul marii nizate două acţiuni practice : de la 30 Decembrie, este în vatră o bate uşor cu pal lucrat la pădure. Mai fă mai pîine minunată, pe care fic, după cum atestă expo
mase a cetăţenilor de diver un recital de poezie intitulat făţişarea succeselor obţinute brigăzilor ma, ascultînd atent cum su- ceam şi pîine din cînd în o oferă cu dragoste de pă natele prezente în cea de-a
se categorii şi profesii de la „Ţării, inima şi versul", găz pe plan economic şi social- | nă... Face gesturile acestea cînd. Ştiu ce înseamnă să-i rinte oamenilor ce muncesc Xl-a bienală internaţiona
oraşe şi sate. Pentru început duit de cooperativa meşteşu cultural de către ţara noastră, I parcă ar fi un ritual. De aceea dai omului de la pădure o la pădure, în Munţii Orăş- lă de artă fotografică găz
participanţii au urmărit cite gărească „Retezatul" şi un judeţul Hunedoara, prin în de tineret | nici nu ne-a băgat In sea pîine rea ori una bună. Or tiei... duită de sala din strada
va expuneri alcătuite de bi concurs „Cine ştie, cunoaşte" tocmirea unor grafice şi dia- Brezoianu.
bliotecari cu experienţă din pe tema „Societatea socialistă filme. Din nici o acţiune nu
judeţ: „Lectura ţăranilor co multilateral dezvoltată", ce a trebuie să lipsească aspectul © O singură macara pentru
operatori. Modul de popu avut loc la căminul cultural educational, familiarizarea tu Trllan, Teodor Blaga, manipularea transcontaine-
larizare a cărţii agrozootehni din Breton Română cu spri turor cetăţenilor cu normele Gheorghe Calancea şi relor — creaţie a Institutu
ce", susţinută de Minerva jinul tinerilor Octavian Nan- de etică şi echitate socialistă lordache Scînteie, de lui de proiectări căi ferate
Martinescu (biblioteca comu ciu, muncitor la Uzina „Vic cuprinse în programul educa la E.M. Ghelar, care, de — a reuşit să salte dintr-o
nală Unirea); „Educarea tine toria" C'ă Lin. Hortensia Fur- tional al partidului nostru. Ia începutul anului şi dată circa 750 000 lei din
retului prin intermediul acţi dui, socotitoare la C.A.P. Bre pînă în prezent, au dat preţul care se plătea pentru
unilor cu cartea", prezentată tea Română, şi Adrian lari, Prof. VALERIA ŞUVAINĂ peste sarcinile de plan importarea fiecărui utilaj
muncitor la „Marmura" Sime- inspector la Comitetul peste 13 000 tone mine de acest fel şi să-i depună
j................................................... ria. judeţean de cultura reu. Demn de reţinut neatinşi la capitolul econo
La sfîrşi tul acţiunilor cei şi educaţie socialistă este şi faptul că în ca- | mii. De asemenea, o rudă a
Turneul fructuos drul acestor preocupări | sa apropiată — macaraua
s-a născut şi iniţiativa Cinci zile de şcoalil de turn cu autoridicare —, rea
lecţii
tenis
!
al Mureşului Deva tînărului Trifan Con — practice adevărate Barcelona lizată în uzina de repara
pe
„metafle-
ţii, a urcat performanţele
stantin : „Nici o maşi
din
sălii
xul“
în
şi
în Iugoslavia nă de încărcat sub ran Televiziunii Române studioul constructive româneşti la
teoretice
înălţimea de 145 de metri.
damentul prevăzut", ca
—,
re a fost îmbrăţişată de „prelegerile“ lui Năstase
Fruntaşa seriei a VlII-a a întregul colectiv de şl Ţirlac ne-au inundat © Recent, vameşii au
diviziei C, Mureşul Deva, a e- sufletele de satisfacţii.
leetuat recent un turneu in muncă al exploatării Cel clol aşi români, chiar descoperit în valizele lui
Iugoslavia. In primul meci a miniere. dacă nu sint împreună Dumitru Avramii, maestru
intilnit echipa Zak Kikinda, Comitetul organizaţiei la Barcelona, nu sint în arta culinară la labora
clasata pe locul VI în campio despărţiţi. Loviturile de torul „Intercontinental" şl
natul iugoslav al diviziei a U.T.C. de la Exploata maestru ale lui Năstase
treia, pe care a invlns-o cu rea minieră Ghelar, îm sint comentate cu măies ale oamenilor din echipa
scorul de 2—0. golurile fiind preună cu conducerea trie de Ţiriac. La ora sa o cantitate apreciabilă de
inscrise de Ştarc şi Uilecan. exploatării, va căuta să închiderii ediţiei nu cu aur „achiziţionată" din R.F.
In al doilea meci a intilnit e- extindă numărul brigă noaştem rezultatul finalei a Germaniei. Totuşi, pre
de la Barcelona. In ori
chipa asociaţiei sportive din zilor de tineret şi în ce caz, ea a fost jucată ţiosul metal nu a fost con
Grabkova, clasată pe locul II alte sectoare, aceasta de primii doi tenismeni fiscat. In valizele lor se a-
în campionatul ligii a IlI-a, pe ai lumii,,. flau „Marele premiu de
care a învins-o tot cu 2—0 constituind, totodată, o aur", „Bucătarul de aur
prin golurile Înscrise de Pre- formă de educaţie, în Otto“ şi mai multe meda
cup şi Sâlâjan. Cu ocazia a- sensul creşterii respon lii personale de aur pe ca
sabilităţii tinerilor faţă
cestui turneu s-au evidenţiat de realizarea exemplară re le-au cîştigat la cea de-a
Rusu, Baclu, Pop, Puie, Stan- a sarcinilor de produc 13-a olimpiadă gastronomi
ciu, lancu, Sălăjan şl Ştarc. că de la Frankfurt.
ţie.
IOAN JURA NICOLAE STOICA
corespondent voluntar ® Sfaturile medicinei au
ajuns şl pe Strada Lipscani
unde s-a deschis restau
------------ —---------------- rantul dietetic „Mureşul".
In loc de listă de meniuri,
Sint zeci, sute. Unele mai slrada Braniştei. o dilemă: plantind gard viu. Pentru încă ceva ce ţine In ulti- clienţii au la dispoziţie re
mici, altele mai mari, unele pe utia din case scrie „Stra frumuseţea viitoare a ora ma instanţă tot de aspectul Slnteţi aşteptaţi la grădina ţete pentru opt diete ; în
mai frumoase, altele mai pu da Braniştei“, iar pe cea şului ! străzii: faţadele caselor şi loc de ospătari — sfetnici
ţin frumoase. Ele sint pen de vizavi ,,V. Branişte". Ca Cetăţenii străzii Matei balcoanele blocurilor. îngri ai sănătăţii şi siluetei dum
tru oraş în primul rind un re e denumirea reală ? Ce Corvin sint nemulţumiţi că jite şi curate — plac. Bal neavoastră. A început să
se vorbească pînă şi de în
fel de cărţi de vizită. Văzin- să mai zicem de strada IT>- se tărăgănează lucrările de coanele transformate in de zoologică din Hunedoara gheţata dietei iră.
du-le, îl poţi califica : e în ria: cind e „Horia“, cînd pavare şi canalizare începu pozite sau pline cu rufe în
grijit, curat sau... e murdar, ..Horea“ sau „Calea Horea“. te şi strada lor are un as tinse. unele mai colorate ca
® Primul aparat telefo
neîngrijit. E un lucru ce deranjează. pect urit, dar practic parti altele — deranjează ochiul ntr-un cadru deosebit prafaţă de peste 4 ha, pe turi dotale cu sisteme de nic cu circuite imprimate a
Am străbătut, zilele tre privitorului. Cînd am trecut de pitoresc al pădurii care s-au construit o scrie încălzire corespunzătoare. De fost creai la Uzinele „E-
cute, o mare parte din stră prin faţa blocului I de lin Chizid, din apropierea de dotări specifice, menite asemenea, au fost luate mă lectromagnol.ica". Caracteris
zile Devei ca să vedem cum gă gară am fost neplăcut noului oraş muncitoresc, să asigure animalelor condi suri de aprovizionare cu a- tici : simplitate, linie esteti
ţii bune ele întreţinere şi
s-a construit şi amenajat o
arată, fără a avea insă pre surprinşi de faptul că nu interesantă grădină zoologi prezentare. Este vorba în limente şi furaje pentru pe că, siguranţă sporită în
tenţia de a le găsi absolut mai pe una din părţi 11 că ce face parte din ampla special de voliere, cuşti, a- rioada de iarnă. funcţionare In anul viilor,
curate, acum cînd toamna balcoane aveau rufe întinse zonă de agrement a Hune dăposturi şi bazine cu apă, — La realizarea lucrărilor circa 3 000 de abonaţi vor
îşi lasă amprentele pretu la vedere sau preşuri atir- doarei. în funcţie de specie. acestei grădini zoologice au beneficia experimental de
tindeni. * nind peste margini. Puţin participat mii de cetăţeni astfel do receptoare.
hunedoreni. Acum, ia termi
Cu cîteva zile în urmă,
Impresia cu care am ră mai midtă grijă din partea aici s-au terminat lucrările — Pentru că aţi adus vor narea lucrărilor, se poate
locatarilor
pentru
aspectul
mas în urma plimbării“ exterior al casei lor n-ar prevăzute pentru prima eta ba despre specii. Cîţi „pen face un bilanţ mai cuprin © Noile instalaţii de co-
făcute pe străzile Devei e sionari" are la această dată fraj glisant, realizate de u-
strica ! pă, ceea ce înseamnă că din 7.oo-Hunedoara ? zător ?
aceea că intr-adevăr oraşul Am văzut ce înseamnă această dată, parcul zoolo — Cu cele primite recent — Din luna mai a anului zina de reparaţii, pentru
nostru e curat. îngrijit, fru In privinţa curăţeniei cipă prea puţin la lucrări. străzile pentru un oraş şi gic din pădurea Chizid este de la grădina zoologică Bă trecut, cînd au începui lu construcţia coşurilor de
mos. aşa cum de fapt e şi străzilor, puţine de zis. Doar (Iniţial se angajează să e- am notat citeva aspecte în- în întregime la dispoziţia vi neasa, numărul animalelor crările, pe acest şantier au fum, ale căror înălţimi a-
recunoscut. pe ici. pc colo. citeva „pe xecute ei toate lucrările ne zitatorilor. Ca un . element i- participat — cu ore de muncă ting 180 de metri, îşi de
te“ : Pe strada George E- calificate : săpături, încărca tilnite pe unele străzi ale se ridică în prezent la peste
-
Dar ne-am lovit la înce rea pămintului in basculan Devei. Gospodarii munici- nedit, recent, au sosit de la 100, reprezentînd mai mult — peste 20 000 de cetăţeni, monstrează calităţile şi pe
put fără să vrem de denu nescu — grămezi de noroi te). Un sprijin real şi o mo piidui fac totul sau aproape grădina zoologică Băneasa de 30 de specii din 3 conti care au realizat prin muncă unele şantiere din străină
strinse pc margine şi uita
mirea unora. Intrind pe o mai multe animale, printre nente. Aş aminti aici de leii patriotică un volum de lu
te acolo, pe altă stradă — bilizare mai mare din par totul pentru aspectul lui. care: doi urşi, trei cerbi lo- tate. Cu ajutorul lor au
stradă. n-am putut şti pe Braniştei — o cupă mare de tea cetăţenilor străzii ar fi Noi. locuitorii — vechi, de africani. caprele negre din crări în valoare de peste 5
care anume sintem pentru excavator transformată in binevenite. Un lucru vala ani de zile sau mai noi. ti pătari, doi cerbi carpatini şi Camerun, antilope şi dini milioane lei. Evident, la fi fost ridicate coşurile de
un muflen. Ce cuprinde noul
că nu avea nici o plăcuţă coş de gunoi, pe citeva tro bil nu numai pentru strada neri sau bătrîni — trebuie parc zoologic după prima e- Dingo din Australia, cerbi, nalizarea lucrărilor din pri fum tronconice ale unor
cu denumirea ei decit toc tuare — ambalaje clădite Matei Corvin. Peste lot, ce să ne simţim obligaţi să tapă, am aflat de ia tovară urşi, vulpi argintii, porci ma clapă au contribuit între termocentrale din Bratisla
mai în celălalt capăt. A- sau in dezordine. In rest, tăţenii sint primii care tre participăm cu tot ce putem şul Constantin Chiuia, cel mistreţi şi numeroase păsări prinderile din municipiul Hu va, Brno şi Praga, Mar-
mintim doar două astfel de străzi curate, îngrijite. Dc-a buie să se gîndească la pentru a ne face oraşul tot care a proiectat şi a condus de baltă, păuni şi fazani. nedoara, precum şi alto gră borg (R.F.G.) şi cel al
străzi: Tribunul Solomon lungul unor străzi din Goj- strada sau cartierul lor şi mai frumos, mai prosper. lucrările de la zona de agre — Sezonul rece nu este dini zoologice din tară, prin
şi Braniştei. dar poate mai du am intilnit lucrători ai să facă toiul pentru a le şti prea convenabil pentru linii tre care cele din Băneasa, Combinatului chimic din
sînt şi altele. In ce priveşte I.G.C.L. săpind şanţuri şi cit mai frumoase. D. CCJOCARU ment din pădurea Chizid. „pensionari". Ce măsuri s-au Turda, Sibiu, Tg. Mureş, şi Iambol (Bulgaria).
v— Noua grădină zoologică luat pentru protejarea lor ? Braşov.
V a Hunedoarei cuprinde o su — S-au asigurat adăpos MiRCEA NEAGU