Page 13 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 13
LUCRĂRILE CONFERINŢEI ŞTIINŢIFICE
Proletari din'toate tarile, unlfl-vă!
„STRUCTURI SOCIALE Şl RELAŢII SOCIALE
IN CONDIŢIILE CONSTRUIRII SOCIALISMULUI"
In Capitală, au început luni tiv, secretar al C.C. al P.C.R., o vastă şi minuţioasă activita
dimineaţa lucrările Conferin Miron Constantinescu, mem te de cristalizare teoretică a
ţei ştiinţifice cu participare bru supleant al Comitetului strategiei înaintării României
internaţională pe tema: Executiv, secretar al C.C. al pe calea socialismului şi co
„Structuri sociale şi relaţii P.C.R., preşedintele Academiei munismului, de elaborare a
sociale în condiţiile construi de Ştiinţe Sociale şi Politice. unor programe concrete de
rii socialismului", organizată Rostind cuvîntul de deschi acţiune in toate domeniile
de Academia „Ştefan Gheor- dere a conferinţei, tovarăşul importante ale vieţii sociale.
1 ORGAN Al C0MI1 EAN HUNEDOARA AL P G R. Şl AL CON ghiu", în cadrul manifestări Cornel Burtică, în numele In cadrul referatului au
ÏTULUI JUDEŢ
ŞUIULUI POPIILAR JUDEŢEAN
-
Comitetului Central al Parti
%• ' .f' ţ «• re . i . V » ;' - i‘ l J • '. •y‘ lor consacrate celei de-a 25-a fost abordate pe larg proble
aniversări a Republicii. dului Comunist Român, a a- me referitoare la : principale
La lucrările conferinţei, ca dresat un salut călduros oas le schimbări petrecute în
re se desfăşoară în sala Mu peţilor de peste hotare şi a structura de clasă a societă
zeului de istorie a partidului urat succes deplin lucrărilor, ţii româneşti; perfecţionarea
ANUL XXIV Nr. 5 569 MARTI 5 DECEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI comunist, a mişcării revolu acestei importante reuniuni relaţiilor de producţie; aşeza
ştiinţifice, închinată aniver
rea întregului sistem de rela
ţionare şi democratice din
România, iau parte membri sării unui sfert de veac de la ţii sociale pe baza principiilor
ai C.C. al P.C.R., membri ai proclamarea Republicii. eticii şi echităţii socialiste ;
Academiei de Ştiinţe Sociale Apoi, tovarăşul Leonte evoluţia continuă pe linia per
şi Politice, cadre didactice din Răutu a prezentat expunerea fecţionării sistemului demo
OAMENII MUNCII învătămîntul superior şi cer turi sociale şl relaţii sociale cratic de organizare şi condu
referatului introductiv „Struc
cetători ştiinţifici din dome
cere a vieţii de stat şi socia
niul ştiinţelor sociale, acti în societatea socialistă", în le ; procesul ridicării pe o
vişti de partid. Alături de cei care sînt analizate pe larg treaptă nouă, calitativ supe
mm peste 400 de participanţi din amplele mutaţii ce au surve rioară a naţiunii, şi cel al a-
ZINTIMPINA ANIVERSAREA REPUBLICII tara noastră, iau parte nume nit în toate domeniile vieţii firmării unor noi raporturi in
sociale în cei 25 de ani ce au
roşi invitaţi, oameni de ştiin
ţă, cercetători, activişti poli trecut de la preluarea întregi* ternationale; contradicţiile so
cietăţii socialiste şi găsirea
tici din 20 de ţări din Euro puteri politice de către clasa căilor adecvate pentru solu
pa, Africa, Asia şi America muncitoare şi aliaţii ei, sub ţionarea lor, în cît mai bune
Cincinalul înainte de termen Latină. conducerea partidului. condiţii; creşterea rolului
Odată cu Congresul al IX-
La şedinţa de deschidere
au luat parte tovarăşii: Le- lea al P.C.R., continuînd cu conducător al partidului, ca
onte Răutu, membru al Comi Congresul al X-lea şi Confe forţă politică conducătoare a
societăţii.
tetului Executiv al C. C. al rinţa Naţională, a subliniat In continuarea lucrărilor
1947- P.C.R., preşedintele Consiliu vorbitorul, s-a întreprins — conferinţei au avut loc dis
sub îndrumarea şi participa
lui de conducere, rector al A-
cuţii în şedinţă plenară.
cademiei „Ştefan Gheorghiu", rea determinantă a secretaru
asa Lucrările conferinţei conti
Cornel Burtică, membru su lui general al partidului, to nuă.
pleant al Comitetului Execu varăşul Nicolae Ceauşescu, (Agerpres)
Valoarea iniţiativei „Brigada de producţie
Cu planul anual îndeplinit
şi educaţie“ se exprimă în Şapte In unităţile consiliului intercooperatist Deva
I.M. Hunedoara
I0AIE FURAJELE CARE SE MAI GĂSESC IN ClMP
Pasionanta şi rodnica întrecere în care sînt antre- •
Mai mult cărb naţi minerii din Poiana Ruscăi, pentru a întîmpina săr
bătoarea de la 30 Decembrie, se materializează în în
deplinirea cu 40 de zile mai devreme a pianului anual.
Măsurile stabilite pentru fronturile de lucru din subte TREBUIE TRANSPORTATE FĂRĂ MTlRZIERE
ran şi de la suprafaţă în vederea extragerii unei canti
plan, o mai înaltă tăţi sporite de minereu de fier au determinat ca numai
la mina Teliuc să se extragă pină în prezent cu 22 00C
tone peste prevederile anuale. Cel mai substanţial a-
port şi l-au adus minerii sectorului nr. 2 al minei, unde Transportarea şi depozitarea cenii de pe o suprafaţă de partid şi de stat — care poar
iniţiativa „Nici un vagonet de minereu rebutat", lansa furajelor — fînuri şi coceni 10 ha. tă întreaga răspundere pentru
tă de comunistul Constantin Trifan, se materializează — au fost îngreunate din cau In toate cooperativele agri realizarea planului de produc
conştiinţă a oamenilor în fapte deosebite. za condiţiilor atmosferice ne cole de producţie amintite ba ţie în agricultură la toţi indi
lanţa furajeră este deficitară.
favorabile din această toam
catorii — trebuie să manifes
Uzina cocsochimică nă. Totuşi, a pune totul pe Aceasta impune cu atît mai te mai mult interes şi preo
seama acestor condiţii, ar fi mult să fie luate măsuri efi cupare decît pînă acum faţă
a C.S. Hunedoara nedrept. Faptul că în prezent, ciente pentru ca nici un kilo de această problemă deosebit
Laolaltă cu toţi oamenii declanşate în acest an la mai şi au hotărît să aplice această în unităţile ce aparţin consi gram de nutret să nu se piar de importantă, de vitală, pen
muncii din judeţul nostru — multe exploatări miniere din iniţiativă, contribuind astfel la » liului intercooperatist Deva, dă. Toate furajele, pentru a tru creşterea efectivelor de a-
oa dealtfel din întreaga tară Valea Jiului, a căror materia sporirea producţiei de cărbu Antrenat cu fermitate în marea întrecere socialistă se mai găsesc încă pe cîmp putea realiza efectivele de a- nimale şi realizarea producţii
— minerii Văii Jiului se află lizare înseamnă mai mult căr- ne, la întărirea formaţiilor de ce se desfăşoară in cinstea celei de-a 25-a aniversări circa 300 tone de fînuri şi co nimale planificate şi producţii lor planificate în fiecare uni
angajaţi plenar în vasta acţiu bung pentru economia tării, lucru în care sînt cuprinşi, la a proclamării Republicii, colectivul de muncitori, tehni cenii de pe o suprafaţă de le prevăzute în planul pe a- tate în parte atît pentru 1972,
ne de transpunere în viată a înseamnă formarea unor oa creşterea lor ca oameni. cieni şi ingineri al uzinei cocsochimice, a C.S. Hune 150 ha, se datoreşte şi lipsu cest an şi pe 1973, este nece cît şi pentru anul 1973, an ho-
documentelor Conferinţei Na meni înaintaţi, demni de tra Cuvintele tovarăşului Petru doara, şi-a finalizat planul şi angajamentele asumate rilor manifestate de către con sar să fie cît mai urgent tărîtor în realizarea cincinalu
ţionale a parlidului, de redu diţia. mineritului, capabili să- Iacob, preşedintele comitetului pe 1972. ’ ducerile cooperativelor agri-, transportate din • cîmp şi de lui înainte de termen. Ele tre
cere a termenului de finaliza răspundă exigentelor actuale sindicatului pe mina Petrila, Aşa după cum ne-a informat inginerul Adrian Bildea, cole în organizarea muncii, în pozitate. In acest scop trebu buie să treacă fără Intîrziere
re a cincinalului. Dialogul $i viitoare ce se pun în fata sînt confirmate şi completate ajutorul şefului de secţie, colectivul de aici a produs mobilizarea ’ţăranilor coopera ie folosite toate atelajele, a- la luarea de măsuri eficiente,
deschis purtat de tovarăşul industriei carbonifere a tării de tovarăşul ing. Ioan Chere- peste prevederile anuale 1 375 tone gudron, 884 tone tori pentru a folosi toate mij tit cele ale cooperativelor a- măsuri care să se concretize
Nicolae Ceauşescu cu minerii noastre. cheş, secretarul comitetului sulfat de amoniu, 260 tone benzen brut, 160 tone sul- loacele ca întreaga producţie gricole, cît şi cele ale mem- ze în acţiuni temeinice şi bi
din cel mai mare bazin car Despre esenţa şi semnifica de partid pe exploatare: fură de carbon, 360 tone produse benzenice etc. de furaje să fie strînsă şi de brilor cooperatori. A aştepta ne organizate, în transportul
bonifer al tării, măsurile con ţia tuturor acestor iniţiative — Multe brigăzi de la noi Productivitatea muncii planificate a fost depăşită cu pozitată în cele mai bune ca transportul să fie făcut de pe cîmp al tuturor cantită
crete privind îmbunătăţirea am icris în mai multe rînduri. au îmbrăţişat această iniţiati 7,8 la sută şi s-au obţinut economii la preţul de cost condiţii. numai cu remorcile tractate ţilor de fînuri şi coceni. A-
condiţiilor de muncă şi de De astă dată dorim să ne re vă, dar una dintre cele mai în valoare de peste 800 000 lei. Mari cantităţi de furaje ne de tractoare sau autocamioa ceastă acţiune trebuie privită
viată ale acestor oameni ai a- ferim la una singură : „Briga bune, care a obţinut rezultate transportate se află pe ogoa ne j înseamnă a pierde încă cu toată răspunderea şi este
dîncurilor i-au mobilizat mai da de producţie şi educaţie", concludente, este cea condusă O contribuţie de seamă şi-au adus-o comuniştii Vic rele cooperativelor agricole de mult timp preţios, înseamnă necesar ca toti ţăranii coope
energic la realizarea sarcinilor izvorîtă din gîndirea colecti de Eugen Voicu de la sectorul tor Balosin, Radu Alexandru, Liviu Maier, Gheorghe Ju- producţie din satele Cristur, ca nutreţurile să rămînă încă ratori -să acţioneze ca atare.
de plan, la însuşirea şi trans vă creatoare a ortacilor vred IV. Model de hărnicie şi con can, Ioan Crăciun, losif Balint şi losif Diaconescu, care Popeşti, Bîrcea Mică, apar- multă vreme în cîmp şi ca o Asigurarea furajelor, o ştie
punerea în fapte, cu consec nicului şef de brigadă Ioan ştiinciozitate în muncă, alcă s-au situat în fruntea întrecerii. ţinînd de municipiul Deva, mare parte din acestea să se toată lumea şi nu mai e ne
ventă, a politicii partidului în Cojocariu -de la mina Lonea. tuită din oameni cu spirit de VASILE GRIGORAŞ Bejan, aparţinător comunei piardă şi să se deprecieze voie de nici o demonstraţie,
întreaga lor activitate produc Lansată în urmă cu aproape iniţiativă şi autoexigenti, bri corespondent Şoimuş, iar cele mai mari su din punct de vedere calitativ. este una din condiţiile fără
tivă şi în viata socială. In două luni şi încorporînd o se gada lui Voicu şi-a cîştigat prafeţe de teren de pe care Este incontestabil că aşa de care nu se poate vorbi
fiecare exploatare minieră, rie de atributiuni pe care şi de mult stima şi aprecierea Cooperativa meşteşugărească nu s-au transportat cocenii se cum s-au transportat cele pes despre creşterea animalelor,
despre dezvoltarea zootehniei,
munca politică a fost orienta le-au autoimpus autorii ei,, celorlalte brigăzi, a conduce-t găsesc la cooperativele din te 2 300 tone fînuri şi cîteva nu se poate concepe sporirea
satele Banpotoc (40 ha), Hâ-
mii tone de coceni, precum şi
rii exploatării. Sînt oameni
tă, cu competentă şi responsa iniţiativa a „prins" repede la sobri, dîntr-o bucată. La ei în „Streiul" CăSan rău (15 ha), apartinînd de co alte cantităţi de furaje, se pu efectivelor şi a producţiei a-
bilitate, spre sarcinile majore mina Lonea, aşa cum s-a în-- brigadă nu există loc pentru muna Hărău j Deva (20 ha), tea face mai mult în această nimaliere. Anul 1973 pune în
ale procesului de extracţie şi tîmplaţ, tot aici, cu mai mult absente nemotivate, pentru O altă unitate economică - cooperativa meşteşugă Cristur (20 ha), Bîrcea Mică privinţă decît s-a realizat pînă fata tuturor organizaţiilor de
partid, de stat, a conducerilor
In acelaşi timp spre educarea timp în urmă, cu „Dirigentia neînţelegeri sau pentru unii rească „Streiul“ din Călan - raportează îndeplinirea (12 ha), apartinînd de munici acum. Tărăgănarea, lipsa de
iniţiativă .au determinat ca im
salariaţilor spre creşterea ni muncitorească". In scurt timp care vin la mină doar să în planului anual cu o lună mai devreme. Muncind sub piul Deva şi Şoimuş (28 ha) portante cantităţi de furaje N. ZAMFIR
deviza „Mai iute, mai bine, mai eficient", acordînd rol
velului lor de conştiinţă. In ea a fost preluată de mai cerce „marea cu degetul“. prioritar calităţii prestaţiilor de servicii şi bunurilor li La C.A.P. din Hărău şi Ban- să se afle la ora actuală încă
scopul realizării acestor dezi multe briqăzi de la mina Pe- Voicu a deprins meseria de vrate către fondul pieţei, cooperatorii din Călan au rea potoc mai sînt şi de tăiat co pe cîmp. Organele locale de (Continuare in pag. a 3-a)
derate, se folosesc cele mai trila. lizat peste prevederile anuale o producţie suplimentară
miner pe lîngă cunoscutul şef
diverse forme şi metode ale — S-a discutat organizat cu de 200 000 lei, urmînd ca valoarea acesteia să crească
muncii politice, care dau bune şefii de brigadă, aceştia s-au DUMITRU GHEONEA pină în ajunul sărbătorii de la 30 Decembrie la circa
rezultate. Intre acestea se în sfătuit cu ortacii lor, împreu jumătate de milion. Societăţii de
scriu şi valoroasele iniţiative nă şi-au analizat posibilităţile (Continuare in pag. a 2-a)
ştiinţe matematice din R.S.R.
Au depăşit planul Manifestări consacrate sărbătorii de la 30 Decembrie Timp de două zile, la De R.S.R., tovarăşii Dumitru Og- comunicărilor prezentate, cît
va şi-a desfăşurat lucrările
şi angajamentul consfătuirea pe tară a So rezeanu, inspector general şi în discuţii, modalităţi op
în Ministerul Educaţiei şi In-
time de apropiere a elevilor
cietăţii de ştiinţe matemati văţămîntului, Cristian Bărăi- de matematică, prin ‘ stabili
anual la livrarea ce din R.S.R. Organizată în taru, Lucretia Carp, Iumian rea unui raport just între
colaborare cu Ministerul E-
Chelu, inspectori în Ministe
„Republică, măreaţă Concursul coral a constituit susţinut de către elevii liceu Din istoria ducaţiei şi Invăţămîntului şi rul Educaţiei şi Invătămîn- noţiunile teoretice şi practi
ce, importanta ca fiecare e-
un succes deplin al formaţii
legumelor vatră“ lor pioniereşti, remareîndu-se, lui. Hunedoarei cu sprijinul Filialei Deva a tului, C. Ionescu-Ţiu, Grigo- lev să se simtă un descope
matematică,
de
Societăţii
după cum ne informează co Concurs „Cine ştie, consfătuirea cu tema „Pre re Bănescu, Dan Radu, re ritor al noţiunilor predate,
dactori ai gazetelor de ma
SlNT ANDREI. Colectivul respondentul nostru, prof. Ma- Cabinetul de ştiinţe sociale darea geometriei la clasele tematică seriile A şi B, lec să participe activ la desfă
şurarea lecţiei, aceasta rea-
de muncă al întreprinderii Casa de cultură a munici rius Constantinescu, corurile cîstigă“ de la Şcoala generală nr. 5, VI-VIII" a reunit un număr tori, cadre didactice din tară lizîndu-se printr-un apel con
de sere din Sîntandret în- piului Hunedoara a găzduit şcolilor generale nr. 8, 7, 2, din Hunedoara, a găzduit, zi mare de participanţi de şi din judeţ. stant la intuiţie, la concre
ttmpină aniversarea Repu din iniţiativa Consiliului mu clasate pe locul I, ale şcolii In cadrul acţiunilor pionie lele trecute, o întilnire între prestigiu din tară, din judeţ. Referatele prezentate au tizări pe măsura vîrstei.
blicii cu realizări meritorii, nicipal al organizaţiei pionie generale nr. 3, liceului nr. 2, reşti dedicate aniversării Re pionierii unităţii şi Eugen A- Şi-au înscris prezenţa la lu Lecţiile deschise susţinute
acestea concretizîndu-se în rilor concursul coral „Repu clasate pe locul II şi şcolilor publicii, la Şcoala generală vram, secretar al comitetului crările consfătuirii academi urmărit reliefarea conţinutu a doua zt a consfătuirii la
lui şi metodelor folosite în
îndeplinirea şi depăşirea blică, măreaţă vatră" - ac generale nr. 4 şi 9, clasate de la Casa de copii din co municipal de partid. cianul Gheorghe Mihoc, di liceul pedagogic şi la şcoa
planului şi a angajamentu ţiune ce a constituit un imn pe locul III. muna Baia de Criş s-a des In cuvîntul său, invitatul rectorul Centrului de statis predarea geometriei la la generală „Dr. Petru Gro-
clasele VI-VIII, particula
lui anual îmbunătăţit de de slavă dedicat de purtăto făşurat concursul T,Cine ştie, pionierilor a punctat cîteva tică matematică al Acade za“ au constituit un util şi
livrare a legumelor la fon rii cravatei roşii cu tricolor Simpozion cîştigă", pe teme pioniereşti, dintre realizările poporului miei R.S.R., prof. univ. Adolf rităţi ale predării patru valoros schimb de experien
dul de stat. Pînă acum patriei şi partidului, acum, în intitulat „Pionieria - stea că nostru în ultimii 25 de ani, Haimovici, prof. univ. Şte laterelor, corelarea pre ţă, suscitînd vii şi interesan
dării geometriei la aceste
s-au produs şl pre pragul sfertului de veac ce se „Partidului părinte - oma lăuzitoare în universul nostru referindu-se, în special, la îm fan Gheorghită, conf. univ. clase cu învătămîntul geo te dezbateri.
dat suplimentar pentru va împlini de la proclamarea giu munca noastră", s-a in comunist". La buna pregătire plinirile marcate de hărnicia Abraham Hollinger, conf. In ansamblu, consfătuirea
consum aproape 40 tone le Republicii. titulat tema simpozionului ce şi organizare a concursului, o oamenilor muncii din judeţul univ. Constantin Popovici, metric din clasele superioa din 3 şi 4 decembrie s-a în
gume, estimindu-se ca plu Cîntecele „Republică, mă a avut loc la Liceul energe contribuţie importantă au a- şi municipiul Hunedoara. lector dr. Constantin Cră re, specificul construcţiilor scris drept o manifestare de
sul să se ridice, după în reaţă vatră", „Românie, ţara tic din Deva - manifestare dus-o prof. Lia Manolescu, ciun, prof. Constantin Ottes- geometrice în şcoala genera prestigiu în viata cadrelor
cheierea recoltatului, la circa mea de dor", „Ţară, strămo organizată de către Comite comandant - instructor, elevii In continuare, a fost pre cu, secretar general al So lă, observaţii asupra manua didactice din judeţ, mar-
70 tone produse. Astfel, şească glie", „Te cînt, partid!", tul municipal Deva al U.T.C., pionieri Ion Burlacu, Valentin zentat montajul „Republică, cietăţii de ştiinţe matematice cînd paşi însemnaţi în pre
toţi indicatorii de plan, in „Al partidului drag nume", în colaborare cu conducerea Popa, Dumitru Rusu şi Mir- măreaţă vatră", cu concursul din R.S.R., prof. Vasile Islră- lelor de geometrie destinate ocupările destinate deschide
clusiv beneficiul, se vor au fost interpretate de coru şcolii. A urmat '•’apoi un pro cea Popa. Concursul a fost pionierilor Mariana Penciules- tescu, cercetător principal la acestui ciclu de învătămînt. rii cît mai largi a orizontu
rile a opt şcoli generale din gram artistic, dedicat aniver cîştigat de pionierii din deta cu, Anica Dobrotă, Maria Institutul de matematici al
realiza exemplar. Hangeru, Georgeta I. Lucă. S-au conturat, atît în cadrul lui matematic al elevilor.
municipiu şi liceului nr. 2. sării proclamării Republicii, şamentul clasei a Vl-a.
SARBATOAREA toate şcolile, precum şi la - liceali), pentru locomotive Tot de la această uni elevilor, material pe baza şi II, în 6—7 decembrie,
le Diesel electrice, a ab
tate se poate procura ca
şi
părinţii
MAJORATULUI clubul sindicatelor, au fost solvit cursurile organizate fea pentru acasă, cit şi căruia s-au consultat profeso filmul „Lupeni ’29“, serii
organizate seri de dans.
asupra
rii
la Depoul C.F.R. Simeria. filtru, pe loc. le I şi II, iar in 8—10 de
Peste cinci sute de ti PREGĂTESC VIITOAREA Cei 25 de mecanici (fieca metodelor ce trebuie în cembrie, filmul „Tunelul".
neri utecişti din munici re dintre ei se bucură de treprinse pentru educarea
piul Deva au participat RECOLTĂ DE LEGUME obţinerea unor bune cali 100 DE APARTAMENTE tinerilor ce se pregătesc VREMEA
sîmbătă seara, in sala ficative) urmează să se să îmbrăţişeze o meserie.
„Arta“, la festivităţile pri La întreprinderea de se pregătească în continuare, Constructorii din muni Vizita părinţilor — de Pentru 24 ore
lejuite de sărbătoarea ma re din Sintandrei şint fi timp de două luni, la de cipiul Hunedoara au pre menţionat că unii dintre
joratului. Pentru cei care nalizate pregătirile pentru poul din Craiova, după dat la cheie două noi ei au venit din alte ju Vremea se menţine în
au împlinit 18 ani — eve primul ciclu de producţie care vor reveni la Sime blocuri de locuinţe, in ca deţe, de la distanţe mari general frumoasă şi căldu
niment ce coincide în mod al anului viitor. • ria, în vederea autorizării. re s-au mutat încă 100 fa — a fost răsplătită de e- roasă ziua, dar rece noap
fericit cu anul aniversă Ca urmare, în aceste zile milii de siderurgişti. levi printr-un frumos pro tea şi dimineaţa. Cerul va
rii sfertului .de veac al Re se începe plantatul castra O NOUA gram artistic, . pregăti fi variabil. Vintul va sufla
publicii, au venit să le a- veţilor pe cele 2 hectare INTÎLNIRE de el. slab din nord-est. Tempe
dreseze felicitări reprezen planificate, iar pînă lă UNITATE COMERCIALĂ CU PĂRINŢII ratura minimă va oscila
tanţi ai consiliului popu sfirşitul lunii curente se CICLU DE FILME intre minus 2 şi 2 grade,
lar municipal. Comitetului va încheia şi plantatul ro In localul fostei frizerii iar maxima intre 6 şi 10
judeţean Hunedoara al şiilor pe alte 9 hectare. din centrul vechi al ora Mai mult de 200 de pă ROMANEŞTI grade.
U.T.C., .conducători de în şului Brad, s-a deschis rinţi ai elevilor de la şcoa
treprinderi şi instituţii, ieri o nouă unitate comer la profesională şi Liceul La cinematograful „Ar Pentru următoarele
părinţi. O NOUA PROMOŢIE cială. spaţiu complet energetic din Deva au ta" din Deva s-a iniţiat două zile
Intr-un
In încheiere, formaţiile DE MECANICI AJUTORI renovat şi frumos mobi fost invitaţii cadrelor di prezentarea, în perioada
dactice de la această uni
artistice ale tineretului din PE L. D. E. lat, noua unitate este des tate de învăţămînt. In ca 4—10 decembrie a.c., a u- Vreme relativ călduroasă
Revizii şi întreţineri prompte şi de calitate ! Aceasta este de municipiul Deva au oferit tinată desfacerii dulciuri drul întilnirii s-a prezen nui ciclu de filme româ în cursul zilei. Cerul va fi
neşti. In zilele de 4—5 de
viza sub care lucrează echipa de lăcătuşi, condusă de comunistul participanţilor un reuşit O nouă promoţie de me lor şi produselor zaha tat un bogat material le cembrie, se prezintă fil variabil. Din sectorul sud-
Aurel Vlad, de la E. M. Deva. spectacol, după care, în canici ajutori (post 11- roase. gat de viaţa şi activitatea mul „Străinul", seriile I vestic va sufla vînt po
trivit.
Foto: V. ONOIU