Page 14 - Drumul_socialismului_1972_12

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 569 • MARTI 5 DECEMBRIE 1972

CREŞTEREA EFICIENTEI CERE „SĂ PUI OAMENII MUNCII HUREDORERI

MÎNA“ LA MODUL CONCRET, COMPETENT ÎNTlMPINĂ ANIVERSAREA REPUBLICII

T
©rgaintzatia comunală de ductivităţii muncii — spunea suitori şi economiile de pe­ dat cu bune rezultate" —spu­ * '■ * ii* * a i * f
r
partid Băiţa, cei 670 de co­ în cuvîntul său tovarăşul Vic­ ste 1 380 000 lei realizate la nea comunistul Ioan Miheţ. Cincinalul înainte de termen !
munişti ce-şi desfăşoară acti­ tor Laslău, şeful exploatării preţul de cost vorbesc despre Dar modul cum s-a aplicat a-
vitatea tn unităţile economi­ de calcar. Mă refer ia utili­ eforturile şl strădaniile colec­ cordul global în sectorul zoo­ .......................
ce, In instituţiile de pe raza zarea timpului de lucru şi a tivului nostru de muncă. Dar tehnic atestă rezervele de ca­
comunei sînt confruntaţi zil­ capacităţilor de producţie. Pe şi pe noi ne-au tras înapoi re încă mai dispun coopera­ Î947-1972 4
nic cu o gamă variată de pro­ bună dreptate s-a arătat in absentele de la lucru. Pe de torii în această direcţie.
bleme. Faptul că pe raza co­ darea de seamă că asupra ac­ altă parte, nu reuşim, întot­ Bogate în propuneri, discu­
munei Îşi desfăşoară activita­ tivităţii noastre au grevat ce­ deauna, să asigurăm condiţii ţiile purtate în conferinţa or­
tea Exploatarea de calcar le 750 de om-zile lipsă de la corespunzătoare de microcli­ ganizaţiei comunale de partid
Crăciunleşti, sectoare de ex­ lucru în acest an — din care mat din cauza lipsei de ven­ de către comuniştii Ioan Eneş- i mult cărbune peste plan Banda de aglomerare nr. 3
plorări miniere, secţia de mo­ 0 mare parte nemotivate — tilatoare. Deşi le-am solicitat cău, Nicolae Popa, Petru Ia-
zaic Crăeiimeşti, C.A.P. Săliş- ca şi opririle accidentale da­ în repetate rînduri de la cob, Eleonora Şerban, Nicolae
te, o întinsă reţea comercia­ torate defecţiunilor tehnice şl I.P.E.G. Deva, ele nu ne-au Hogman, Paul Ţucă, Ioan
lă a cooperaţiei de consum, staţionarea mijloacelor de fost asigurate. Nu putem, de Stanca, Ion Ion, Ioan Lazăr şt (Urmare din pag. 1) sigure stocul necesar de ma­ de la C.S. Hunedoara -
un Însemnat număr de şcoli transport auto şi C.F.R. Am asemenea, asigura aerul com­ ceilalţi vorbitori au relevat teriale. Pentru reducerea for-
şi aşezăminte culturale, răs- înregistrat, de fapt, peste primat necesar utilajelor din necesitatea ca organizaţiile de de brigadă Szabo Carol — azi • tel de muncă auxiliare au
pîndite In toate satele, pune 1 000 ore stagnări în proce­ subteran. Intervenţiile noas­ partid, comitetul comunal să pensionar. A avut ce Învăţa montat un cărucior basculant
tre la întreprinderea de refe-
în fata celtor 19 organizaţii depună o muncă susţinută de la el. Şi ceea ce a învăţat cu care transportă materialul în probe finale
de partid o 'Complexitate de pentru continuarea lucrărilor transmite cu generozitate or­ lemnos; oamenii care făceau
probleme, dintre care, desi­ de corecţie, lărgire şi decol- tacilor. Lună de lună ei îşi acest lucru fiind încadraţi în
gur, predominante sînt cele Conferinţa organizaţiei matare a albiilor pîraielor de realizează şi depăşesc sarcini­ munci productive. Ca dovadă In marele combinat siderur­ Lucrare de mari dimensiuni
economice. Aţceasta explică şi pe raza comunei, ca şi a ce­ le de producţie. a respectării riguroase a dis­ gic activitatea se desfăşoară şi de maximă importanţă pen­
atenţia deosebită de care s-au comunale de partid Băiţa lor de întreţinere a drumuri­ In sala de apel a minei, pe ciplinei de producţie, a N.T.S., intens. Oteiari, furnalişti, la- tru alimentarea cu aglomerat
bucurat în oaidrul conferinţei lor comunale, a lucrărilor e- panoul cu rezultatele întrece­ nu au înregistrat accidente minatori, cocsari, însufleţiţi de a furnalului nr. 9 care, în pa­
comunale de partid probleme­ dilitar-gospodăreşti, să desfă­ rii socialiste, numele lui Eu­ sau defecţiuni grave în pro­ îndemnurile şt indicaţiile tova­ ranteză fie spus, funcţionează
le economice,, modul in care sul de producţie. Consider că şoare o susţinută activitate gen Voicu figurează la loc de cesul de extracţie. Sînt băieţi răşului Nicolae Ceauşescu la ireproşabil, banda de aglome­
organizaţiile de partid -au organizînd mai bine munca le electrice Deva în vederea politică de masă a cărei efi­ frunte. Brigada Iui a dat pes­ buni din toate punctele de ve­ recenta plenară a C.C. al rare nr, 3 a mobilizat un a-
condus .această activitate. Re- asigurării alimentării cu ener­ cienţă să se concretizeze în te plan în luna noiembrie a- dere. P.C.R., hotărîti să lntimpine preciabil număr de forţe din
ievind făpltul că tn atenţia co­ şi- acordind atenţia cuvenită gie nu s-au bucurat de aten­ creşterea contribuţiei cetăţe­ proape 500 tone de cărbune. Intr-una din zile, brigadie­ cu rezultate bune a 25-a ani­ cadrul T.C.M.M.H., care şi-au
mitetului comunal, a organi­ bunei întreţineri a mijloace­ ţia cuvenită". Dar, aşa acum nilor la fondul centralizat al Aplioînd iniţiativa „Brigada de rul Eugen Voicu a venit la versare a proclamării Repu­ dăruit toată priceperea şi dă­
statului prin sistemul de con­
lor tehnice, cum sublinia to­
au subliniat participanţii la
zaţiilor de' partid a stat în­ varăşul Nicolae Ceauşescu la discuţii, nu este suficient să tractări şi achiziţii, în apro­ producţie şi educaţie“, briga­ conducerea sectorului şi a ce­ blicii, se află într-o permanen­ ruirea la finalizarea acestui
deplinirea sapcinilor de pro­ recenta plenară a C. C. al sesizezi existenta unor ne- vizionarea corespunzătoare a da lui Eugen Voicu se afirmă rut permisiunea să lucreze tă şi pasionantă dispută cu obiectiv siderurgic. Notăm cî-
ducţie şi a angajamentelor a- P.C.R., vom putea pune in va­ ajunsurj, ci trebuie să te populaţiei, în îmbunătăţirea nu doar ca un colectiv bun în mai mult în schimbul III. El timpul pentru a da tării mai teva nume de şefi de echipă
sumate în intpecete, darea de loare capacitatea tehnică de zbaţi pentru înlăturarea lor. condiţiilor de muncă şi de abataj, la lucru, dar şi la ca­ şi-a motivat astfel dorinţa : mult metal, de mai bună ca­ care, împreună cu oamenii
■seamă şi participanţii la dis­ care dispunem. In cazul de faţă, organizaţia trai. pitolul educaţiei. Nipi unul nu „In felul acesta pot să-mi co­ litate. Alături de siderurgiştj din subordine, înfruntă vitre­
cuţii au subliniat că rezulta­ de partid trebuia să ceară di­ admite celuilalt vreo abatere ordonez mai bine toate cele lucrează, cu acelaşi elan şi . giile vremii, dînd strălucire şi
tele bune înregistrate — toa­ Creşterea vitezelor de a- rectorului I.P.E.G. sprijin în Exprimînd răspunsul comu­ disciplinară. La o recentă a-. patru schimburi, să le cunosc abnegaţie, constructorii; aceşti consistenţă muncii lor: Mir-
te unităţile şî-au depăşit şi în vansare în lucrările miniere rezolvarea problemelor de ae- niştilor din unităţile economi­ dunăre de partid, un membru activitatea, să iau măsuri, să meseriaşi vrednici şi pricepuţi cea Căciulubă, Romeo Andri-
ce, instituţiile şi satele din
acest an sarcinile de plan şi de explorare a stat în aten­ raj pentru a se asigura con­ comuna Băita la sarcinile tra­ al brigăzii a întîrziat. Comu­ le ajut. Cum? La intrarea mea care sporesc cu fiecare an di­ şan, Iuliu Clep, Vasile Florea,
angajamentele — nu expri­ ţia şefului sectorului de ex­ diţii optime de lucru în sub­ niştii l-au sancţionat aspru: în şut discut cu cei din schim­ mensiunile Hunedoarei socia­ Radu Enciu, Gheorghe Deb-
mă posibilităţile reale exis­ plorări miniere, comunistul teran. sate de recenta plenară a nu l-au primit la adunare. Ori bul II j cu schimbul III lucrez ner, Ion Şchiopu.
C.C. al P.C.R., conferinţa or­
tente. Neajunsuri s-au mani­ Nicodim Stoia, care s-a oprit Referindu-se la activitatea ganizaţiei comunale de partid dacă vreunul mai comite anu­ efectiv; schimbul IV îl prind liste. — Am întîmpinat multe
festat în organizarea produc­ în cuvintul său asupra unor sectorului zootehnic de la a hotărît ca activitatea poli­ mite greşeli, ortacii îl cheamă oînd eu ies ; iar la schimbul 1 I-am aflat deunăzi pe con­ greutăţi la această lucrare —
ţiei şi a muncii, în folosirea neajunsuri care grevează a- C.A.P. Sălişte, medicul veteri­ tică şi 'organizatorică desfăşu­ la ordine, discută principial, îl vin, ziua, cînd termină pro­ structori în plină activitate, în ne -jspune şeful de echipă Ion
capacităţilor de producţie, a supra muncii minerilor. „Am nar Claudiu Bulz cerea, în a- rată de organele şi organiza­ ajută tovărăşeşle. Astfel, oa­ gramul“, multe din secţiile C.S.H. I-am Arteanu, preşedintele comite­
timpului de lucrp. putea realiza mai mult, viteze ceeaşi ordine de idei, condu­ ţiile de partid să fie subordo­ menii se înţeleg bine, se aju­ Iată cum înţelege comunis­ văzut pe cei de la banda nr. tului de sindicat pe şantieru’
— Dispunem încă de reale mai mari de Înaintare. Cei cerii C.A.P. să ia măsuri pen­ tă reciproc, obţin rezultate tul Eugen Voicu, şeful unei 3 de aglomerare (de la aglo-
posibilităţi de creştere a pro­ 216 metri fizici de galerii şi tru permanentizarea lucrători­ nată realizării ritmice şi de frumoase şl oîştigurl — de a- foarte bane brigăzi de produc­ meratorul II). Echipe de la montaj II din cadrul T.C.M.M.H.
— însă oamenii, în frunte
calitate a sarcinilor de plan
şantierele montaj II, construc­
lor. Dar dne „să pună mîna" pe anul 1973. Prin folosirea semenea. ţie şi educaţie de la mina Pe­ ţii II şl electrotehnic dau aici s-au aflat mereu comuniştii,
la modul concret, dacă nu co­ deplină a capacităţilor de pro­ — Notabilă este şl preocu­ trila, să lucreze cu ortacii. De bătălia pentru finalizarea a- s-au străduit, şi-au pus în va­
muniştii de la C.A.P. Sălişte î ducţie, a forţei de muncă şi parea lor pentru folosirea e- aceea, rezultatele lor sînt cestei lucrări atit de impor­ loare talentul şi abnegaţia, au
Ei sînt în măsură să cântă­ timpului de lucru, reducerea fectivă a timpului de lucru, concludente, fireşti. Apre­ tante, dar caTe le-a pus atitea colaborat fructuos între ei, au
rească cu competentă măsu­ cheltuielilor, exploatarea de pentru reducerea consumurilor ciem că, printre atîtea for­ probleme. Zgomotul surd al învins pe rînd greutăţile şi
rile ce se impun pentru ca calcar va realiza peste sarci­ de materiale, pentru promova­ me şl metode ale muncii poli­ metalelor se însoţeşte cu rit­ au suit cu paşi hotărîti spre
fluctuaţia din sectorul zooteh­ nile anului viitor 50 000 tone rea noului în fluxul de extrac­ tice ce se desfăşoară la E.M. mul sacadat al stropilor reci cota finală a obiectivului. In
nic — cu toate consecinţele calcar siderurgic şi economii ţie — a ţinut să adauge tova­ Petrila, vizînd eficienta eco­ de ploaie care bat fără conte­ scurt timp ne vom strînge
— să fie înlăturată. S-ar crea la preţul de cost în valoare răşul Ing. Dumitru Opriş, di­ nomică şi etica socialistă, ini­ nire peste macarale şi aparate
astfel una din condiţiile de de 400 000 lei; la sectoarele rectorul E.M.. Petrila. Numai sculele şi vom pleca în altă
(De la postul de corespondenţi din comuna Baru) bază ale sporirii producţiei şi de explorări miniere se vor prin buna folosire a armături­ ţiativa „Brigada de producţie de sudură, peste oameni. _ Se parte. Ne aşteaptă destule al­
eficienţei acestui sector. Evi­ realiza în anii 1973—1974 pe­ lor metalice au obţinut econo­ şl educaţie" are un rol im­ lucrează greu, dar nimeni nu te lucrări. Abia cînd vom şti
dă înapoi. Lucrarea trebuie
că banda merge ireproşabil —
Produse peste plan dent, rezultatele obţinute atît ste prevederi 150 ml galerii mii de peste 100 000 lei. In portant, valoarea ei fiind ex­ terminată cit mai repede. şi avem această certitudine —
în sectorul vegetal cît şi în
şi economii în valoare de
primată în mai mult cărbune
zootehnie sînt bune. „Aplica­ 500 000 lei. minutele de răgaz nu stau la peste plan, fiind reflectată în — In aceste zile cînd efor­ ne vom bucura din plin de
Colectivul d® muncă din mii la preţul de cost în va­ rea acordului global s-a sol­ C. DRAGOŞ şuete ci se îngrijesc să-şi a- conştiinţa oamenilor. turile întregului popor sînt munca noastră.
cadrul fabricii .noastre obţi­ loare de 351 000 lei. Dintre concentrate pentru Încheierea Constructorii de la banda
ne pe zf ce trece noi şl im­ echipele de muncitori care cu succes a celui de al doilea de aglomerare nr. 3 fac ulti­
portante succese In întrece­ şi-au adus un aport deose­ an al cincinalului calităţii ŞÎ mele eforturi pentru finaliza­
re. Indicatorii -de plan pe bit la obţinerea acestor re­ eficientei economice — ne In­ rea lucrării. Nu peste mult
cele 11 luni a!le anului auzultate merită a fi menţio­ formează tovarăşul Alexandru timp, furnalele secţiei a Il-a
fost îndepliniţi în mod e- nate cele conduse de Ilie Lungu, şeful lotului de aici — vor fi hrănite cu aglomerat
xemiplar. In perioada res­ Grozav, Petru Bolea, Vaier se efectuează racordarea insta­ produs pe această bandă.
pectivă s-au realizat în plus Costea, Constantin Căragiu laţiilor de apă, abur, gaz, se fac
116 tone de cărămizi refrac­ şi Viorel Popa. rodajele Ia rece pe subansam- In palmaresul colectivului
tare, 16 tone masă refracta­ ble. Peste clteva zile se va T.C.M.M.H. se va adăuga un
ră şi 35 tone plăci termoizo- VALENTIN JITEA nou succes, pe care-1 vor în­
lante. Productivitatea muncii efectua rodajul complet al flu­ china apropiatului jubileu al
a crescut cu 1 833 lei pe sa­ ....... inginer-şef xului nr. 1, urmlnd să se în­ proclamării Republicii.
lariat şl s-au obţinut econo­ la fabrica „Refractara" carce instalaţia cp ‘aglomerat
şi să pornească în %afcitiă.V G. DINU
Formaţiile arfisfice în acţiune
Gel« două brigăzi artisti­ Plopi, din judeţul Hunedoa­
ce de pe raza comunei noas­ ra, se pregăteşte intens pen­
tre au pus recent In scenă tru a participa la un nou Utilaje agricole reparate
cîte un nou spectacol pe concurs.
care-1 vor prezenta în satele Formaţia de muzică popu­
comunei, precum şl în alte lară a început repetiţiile cu DEVA. Paralel cu efectua­ lor de mecanizare s-au re­
localităţi. Astfel, brigada ar- instrumente noi. Membrii rea lucrărilor agricole în parat şi revizuit, între alte­
tist’că de agitaţie de la Ba­ formaţiei de muzică popu­ cîmp, colectivul de muncă le, 15 grape cu discuri, 10
ru a pregătit spectacolul in­ lară şi-au propus să pregă­ -al S.M.A. Deva a organizat
titulat „Reportaj la Baru", tească un repertoriu bogat, temeinic şi activitatea de maşini de semănat cereale,
iar brigada de la Livadia pe care să-l prezinte în fata reparare şi verificare a trac­ 4 grape rotative, 3 maşini
spectacolul „Soarele Româ­ cetăţenilor din comună în toarelor şi maşinilor agrico­ de combatere a dăunători­
niei". Formaţia de căluşari seara de revelion.
care a luat menţiune la ul­ TANASE MEDARU v S ■ ✓ y v le. Ca urmare, la atelierul lor, 6 combine pentru păioa-
V
timul festival „Căluşerul“, directorul WMêi unită(li şi în cadrul secţii­ se, 15 remorci etc.
■. <
ce s-a desfăşurat în satul eâminului cultural
Ie ultimii ani, fluxul tehnologia la laminorul de sîrmă, din
Dig de protecţie cadrul CJI. Hunedoara, s-a modernizat continuu, permlţlud rea­
lizarea unei producţii de bună calitate. Iată un aspect interior,
Pe malurile rîulul ce stră­ crare, care valorează apro­ parţial, de la laminorul de sîrmă. In calea omului boln
bate satul reşedinţă de co­ ximativ 50 000 lei, s-a făcut Colectivul de muncă de aici depune strădanii susţinute pentru
mună, Baru, s-a terminat re­ de către cetăţenii comunei a intămplna aniversarea Republicii cu noi şl Importante suoccse
cent de construit un zid de prin muncă vohmtar-patrio- in Îndeplinirea şl depăşirea planului şl a angajamentului anual,
piatră protejat cu plasă de tică. asumat In Întrecere. In acest scop, maximă atenţie se acordă fo­
sîrmă, lung de peste 150 ml MARIOARA STOICA losirii agregatelor la Întreaga capacitate, olt şl utilizării depline un obstacol neprevăzut
şi înalt de 1,4 m. Demn de funcţionară la consiliul a fondului de timp.
relevat este că întreaga lu­ popular comunal Foto: V. ONOIU
Anii din urmă au creat la de zi pierdută pînă ce, în sfir- gară: „Şi din cauza noastră şi alţii. La cabinetele de In­
Hunedoara o impresionantă şit, specialistul consultă copi­ se aglomerează cabinetele din terne, psihiatrie, neurologie
bază materială de ocrotire a lul. Parcă ceva nu-i în ordi­ policlinică. Noi, medicii de şi altele nu se respectă ore­
sănătăţii. Spitalul nou, înzes­ ne. Asta Ia copii. Să vedem circumscripţii, nu sîntem puşi le de program, bolnavii sînt
trat cu cea mai modernă şi la oamenii mari, care pot aici numai să scriem bilete de purtaţi pe drumuri, amînati
complexă aparatură, cu cadre răbda mai mult. trimitere la specialişti, ci să zile în şir.
Primarul şi-a notat problemele. Dar cînd le va rezolva? de înaltă pregătire, se numă­ La toate uşile cabinetelor investigăm, să tratăm bolna­
ră printre cele mai mari şi medicale din policlinică aş­ vii. Numai în cazurile care nu — Ii sancţionăm, le alra-
mai bine dotate din ţară. Ca­ teaptă oameni mulţi. Surori şi le putem rezolva trebuie să gen atenţia, discutăm cu ei.
Treizeci şi şase de cadre strictă specialitate —, ci ne Ne Îndoim insă că primarul rului să predea lecţii la şcoa­ binetele din policlinică pot a- medici intră şi ies, pleacă şi trimitem oamenii la policli­ Unii pur şi simplu nu vor să
didactice adunate in băncile vom referi la acele „bariere" nu cunoştea situaţia. Cu atît lă, dar el este dator să vadă sigura zilnic consultaţii şi tra­ se întorc. Oamenii aşteaptă nică". înţeleagă — încheia dr. Cro­
cos.
unei clase de la Şcoala gene­ care supără, dezamăgesc, care mai mult cu cît Rezoluţia dacă învăţătorul şi profesorul tamente pentru un mare nu­ docili. Intrăm în vorbă cu Dr. Constantin Dogarn, şe­
rală din Lunca Cernii de Jos produc perturbaţii In viata Conferinţei pe ţară a secreta­ respectă programul şcolar, da­ măr de pacienţi, în secţiile cîtiva dintre ei. ful secţiei laborator: „La noi
dădeau impresia unei clase de şcolară. rilor comitetelor de partid şi că învăţămîntul se desfăşoară spitalului sînt asigurate con­
adolescenţi în pragul absolvi­ „La magazinele din comuna a preşedinţilor consiliilor în orele şi condiţiile stabilite, diţii dintre cele mai favora­
rii. Toţi tineri, vechimea la noastră nu se găsesc rechizite populare comunale, de acum dacă s-au creat condiţii de bile pentru refacerea sănătă­ Iată, deci, un fenomen greu
catedră putînd fl numărată şcolare. Dacă se arde un bec un an, este clară : „Pornind muncă şi viaţă cadrelor didac­ ţii celor internaţi. Dealtfel, Raid-anchetă întreprins Ia solicitarea colectivului de închipuit. Mai ales că se
ţie degetele uriei singure miini. la şcoală, trebuie să ne de­ de la faptul că şcoala repre­ tice. „Este necesar — spunea mulţi dintre medicii mai vîrst- de muncă de la laminorul de 800 mm din petrece într-o unitate de o-
In acest caz, evident, nu poa­ plasăm pînă la Hunedoara zintă factorul principal de in­ secretarul general al partidu­ nici, oare au lucrat la Hune­ C. S. Hunedoara crotire a sănătăţii de talia
te fi vorba de cine ştie ce ex­ pentru a-1 procura"; „Aprovi­ struire şi educare a tineretu­ lui nostru, tovarăşul NICOLAE doara, în vechiul spital, re­ spitalului din Hunedoara. Mai
perienţă pedagogică, de rezul­ zionarea cu alimente este de­ lui, conferinţa consideră că CEAUŞESCU, în cuvîntarea sa cunosc sincer; nu îşi închi­ există încă medici care nu
tate spectaculoase în domeniul la prima Conferinţă pe ţară a puiau că vor ajunge să aibă numai că nu respectă omul
bolnav, şi nu-1 tratează, dar
instructiv-educativ. In schimb, secretarilor comitetelor de asemenea condiţii de muncă I Ion Ion, oţelar la O.S.M, 2 : se fac zilnic sute de analize sînt un obstacol în calea în­
de entuziasm, de dorinţă de Cum trăiesc şi muncesc partid şi a preşedinţilor con­ Apare cu atît mai nefiresc „Patru zile n-am putut ajun­ de toate felurile. Inceplnd cu sănătoşirii lui, îl jignesc, îl
afirmare la catedră, de pasiu­ siliilor populare comunale — fenomenul care se manifestă ge la doctorul de la secţia cele mai simple şi terminînd amină, nu-I bagă în seamă,
v
ne pentru educaţia celor mai să fie desfăşurată o asemenea cu destulă frecventă la Hu­ noastră. Nu l-am găsit. Cînd cu cele complicate. Cu o vre­
tineri „pădurerii" poate fi vor­ cadrele didactice din Lunca Cernii muncă incit toţi specialiştii nedoara : pacienţii ajung u- n-am mai putut suporta boala, me în urmă, oamenii erau nu iau în consideraţie sufe­
rinţa lui.^ Nu-şi închipuie că
ba din plin I de la sate să se stabilească, neori greu la medic, în calea m-am dus la circumscripţia de purtaţi pe drumuri şi la noi. nerespectînd pe cel ajuns Ia
Inspectoratul Judeţean şcolar să trăiască, să muncească în lor se ivesc obstacole şl, ceea la C.F.U. Nu era nici un pa­ Adică azi venea la laborator suferinţă, nu se respectă pe
a organizat la Lunca Cernii ficitară. Or fi bune ele con­ organele comunale de partid mijlocul ţărănimii". Or, prin ce e paradoxal, obstacolele cient. Am intrat. Doctoriţa cu proba, mîine venea să va­ ei, nu-şi îndeplinesc menirea
de Jos o adunare a tuturor servele, dar...;“ „Nici cu lemne­ şi de stat trebuie să acţioneze „tratamentul" aplicat şcolii şi sînt cîteodată tocmai medicii I şi sora beau cafele în cabinetul dă dacă e gata, poimîine du­ acestei profesii nobile ?
cadrelor didactice din raza co­ le pentru încălzitul claselor mai hotărît şi mai operativ slujitorilor ei de către Consi­ Noi am încercat să anali­ de consultaţii. N-au vrut să pă rez.ultat... In ultimele luni Este o situaţie de netole­
munei pentru a le aduce la nu stăm prea bine"; „Nu se pentru realizarea integrală a liul popular comunal Lunca zăm faptele, să vedem cauze­ mă primească nicicum. Să mă am luat măsura ca rezultate­ rat, o gravă abatere de la
cunoştinţă concluziile unei găsesc şi nu avem de unde măsurilor stabilite de condu­ Cernii este greu de precizat le acestui fenomen. Desigur, scoată afară, nu alta. N-a­ le analizelor să se dea în a-
brigăzi de inspectori şcolari, să procurăm cărţile necesare cerea partidului în vederea rine dintre cadrele didactice cu ajutorul pacienţilor şi me­ veam nevoie de consultaţie. ceeaşi zi, ca bolnavul să se deptologia profesională, de la
etica noastră socialistă. Cum
ce efectuase, cu puţin timp lecturii elevilor"; „Hărţile perfecţionării învăţămîntului va fi tentat să se stabilească dicilor. Pentru început... Doar de un bilet de trimitere poată prezenta cu toate ana­ despre starea disciplinară a
înainte, un amplu control de geografice din dotare sînt de cultură generală, profesio­ aici... DAM CUVINTUL la policlinică. Nu voia deloc. lizele făcute la medicul de unor lucrători ai spitalului
specialitate. vechi, perimate, de pe vremea nal şi tehnic, întăririi legătu­ Spuneam că Miron Neidoni, Am spus că nu ies pînă nu specialitate. Azi aduce proba, am mai scris — şi î indisci­
îmi dă biletul de trimitere, că
n
„In urma controlului, a a- regiunilor, şi nu avem de un­ rii sale cu producţia, cu via­ primarul, şi-a notat „proble­ PACIENŢILOR nu mai pot. Cu mare greu­ azi primeşte rezultatul de la plină îşi au rădăcinile multe
sistentelor la lecţii, s-a con­ de să le procurăm pe cele ţa, îmbunătăţirii muncii de e- mele de iarnă“ ale şcolii. In O mamă tînără, cu un băie­ tate mi-a dat biletul acesta. fişier. Mai avem de lucru cu nereguli — socotim că este
statat că organizarea, planifi­ mai recente"; „De ce se tără­ ducare comunistă, revoluţio­ ceea ce ne priveşte, sîntem Aici stau de la ora 8,00. Me­ unele asistente care întîrzie imperios necesară intervenţia
carea şi conducerea procesu­ gănează acordarea unui spa­ nară a elevilor. In acest scop optimişti şi nutrim speranţa ţaş de 4 ani de mînă, coboa­ dicul trebuia să vină la 11,00. de la serviciu". comitetului de partid din spî-*
lui de învăţămînt de pe raza ţiu necesar atelierelor-şcoală ? este necesar să se ia toate că primarul nu-şi va rătăci ră scările policlinicii. O o- Uitati-vă, e 11,30 şi încă n-a Stăm de vorbă şl cn dr. tal, a tuturor medicilor-comu-
prim.
comunei se desfăşoară nor­ Totodată, ni s-a promis repa­ măsurile în vederea încheierii carnetul de notiţe, ci va pro­ — Cum te cheamă ? — îl venit medicul, aici la cabine­ Leonid Crocos, directorul ad­ mşti. O analiză temeinică, la
mal“ — a fost concluzia ra­ rarea gardului împrejmuitor acţiunii de generalizare a în­ ceda în cel mai scurt timp la tul de psihiatrie". junct al spitalului.
portului asupra activităţii ca­ al şcolii din Lunca Cernii de văţămîntului de 10 ani, con­ rezolvarea situaţiei. Ar fi în întrebăm pe băiat. Marin Găină, otelar: „Zile concret, a abaterilor, o opinie
drelor didactice din această Sus de către consiliul popular struirii şi amenajării ateliere­ avantajul procesului de învă­ — Mihoreanu Marian. în şir m-am dus bolnav la — Anul acesta au fost date de mare amploare împotriva
comună de munte de la înce­ comunal, dar..."; „Consiliul lor şi laboratoarelor în toate ţămînt, ar uşura munca celor — Şi ce te doare pe tine ? serviciu, din cauză că n-am aproape 300 de sancţiuni unor celor ce nu înţeleg să-şi fa­
putul npului an de învăţămînt popular comunal nu ne decon­ şcolile, asigurării de loturi a- 36. cadre didactice pe care — Ochii. găsit medicul de circumscrip­ medici, asistente, surori. Pen­ că datoria de adevăraţi apă-
(De subliniat preocupările, în­ tează cheltuielile de deplasa­ gricole pentru lucrările practi­ le-am văzut adunate în bănci­ — Are ceva la ochi. Luni ţie să-mi dea bilet de trimi­ tru întîrzieri de la program, rători ai sănătăţii oamenilor
cercările de modernizare a re, atunci cînd sîntem convo­ ce ale elevilor, aplicării hotă- le unei clase dintr-o localitate am fost cu el la circă. Mi-a tere. Iar la policlinică nu te atitudine urîtă fată de bol­ pot înlătura aceste obstacole
din calea pacientului spre
navi, părăsirea serviciului, ne-
procesului de învăţămînt la caţi la şedinţe sau consfătuiri" ; rîrilor adoptate de conducerea unde sfîrşitul lui noiembrie dat bilet de trimitere la poli­ primeşte nimeni fără bilet. In îndeplinirea obligaţiilor. Este medic!
Lunca Cernii. De exemplu, Majoritatea problemelor, du­ partidului pentru îmbunătăţi­ clinică. Am venit. Dar luni loc să ne întrebe ce avem, să
limba franceză se face pe ba­ pă cum se vede, vizează rea predării ştiinţelor sociale nu te îmbie deloc la prome­ nu l-au consultat. Mi-au spus ne pună termometrul, prima de-a dreptul ruşinos pentru GH. I. NEGREA
ză de discuri!...). Şi un fapt şcoala, desfăşurarea în cele şi a activităţii politico-educa- nadă sub clar de lună, unde să vin pcimîine (miercuri — întrebare este: „Ai bilet de noi cînd trebuie să spunem «
semnificativ: directorul coor­ mai bune condiţii a pro­ tive în şcoli“ în satele Ciumiţa, Gura Bor­ n.n.). Am venit azi, de dimi­ trimitere?". Nu ai, îţi întoar­ că mai avem medici care nu
donator, profesorul Adrian Pă­ cesului de învăţămînt. Ele sînt Privitor la condiţiile de trai dului, Lunca Cernii de Sus, neaţă. Acum l-au văzut şi ce spatele. Aşa pierdem zile vin la timp la serviciu, plea­ Nota redacţiei; Rugăm cetă­
dure, este în al doilea an de binecunoscute de către con­ ale cadrelor didactice, oare Meria, Negoiu e frig şi zloată, mi-au dat o retetă — ne spu­ în şir pînă ajungem la doc­ că mai repede şi lasă bolna­ ţenii din municipiul Hunedoa­
învăţămînt... siliul popular comunal. La a- primarul Miron Neidoni nu ne mămica lui Marian. tor". vii pe la uşi, jignesc bolna­ ra să vină în continuare în
vii, n-au o atitudine demnă
sprijinul nostru, scriindu-ne
Referitor la dezbaterile care dunarea aceasta a participat cunoştea amănuntul cp, de dar unde ceea ce dă căldură Deci, luni la circă, apoi un fată de ei — ne spunea dr. despre asemenea fenomene/
au urmat, nu vom intra în a- pildă, doi profesori plătesc locurilor este hărnicia şi entu­ drum la policlinică pentru a CE SPUN MEDICII ? Crocos. In primul rînd aşteptăm noi
mănunte din domeniul peda­ şi primarul comunei, tovară­ împreună pentru o cameră în ziasmul acestor învăţători şi afla că trebuie să vii la me­
Asemenea medici am aflat
gogiei, al metodicii predării di­ şul Miron Neidoni, care şi-a sat suma de 600 lei... ? Desi­ profesori. dicul specialist abia miercuri. Dr. Mar ia Toma, de la cir­ că sînt Cornelia Repede, Nis- veşti de la salariaţii lamino­
feritelor obiecte — elemente de notat conştiincios cele auzite. gur, nimeni nu-1 cere prima­ C. DROZD Şi miercuri, o altă jumătate cumscripţia de copii de lingă tor Nicoară, Alexandru Gzira rului de 800 mm, care ne-au
sugerat ancheta de fată.