Page 18 - Drumul_socialismului_1972_12

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 570 @ MIERCURI 6 DECEMBRIE 1972
RföSB&X££BnaßX>£H55BS£nfiBläfcH)K

Critica dreaptă-oricît de Atelierul şcolar şi uzina—

aspră ar fi-corectează răul, factori de h m în instruirea

stimulează progresul tehnico-productivă a elevilor

Vădit afectaţi de faptul cS, trologie zăboveau ore tn şir de birourile organizaţiilor de Amploarea şf rapiditatea ficare, de cunoştinţe profe­
Ia finele concursului gazetelor prin cafenele; muncitorii Do- bază din secţii, de unii con­ progresului tehnic ce are loc sionale, adaptarea mai rapidă
de perete şi satirice din anul rel Vasiu şi Avei Popa exce­ ducători ai proceselor de pro­ în ţara noastră, cît şl per­ cu stilul de muncă din uzină.
N-au întîrziat nici iniţiativele
trecut, activitatea gazetelor lau în rebutarea unor piese; ducţie. spectivele accentuării lui, în­
satirice nu fusese cotată drept maistrul Ioan Gherman avea seamnă pentru noi, maiştrii, în sensul unei mai bune pre­
corespunzătoare, membrii co­ comportări neprincipiale cu Fireşte, fără îndrumarea profesorii şi inginerii din şco­ gătiri practice a elevilor. Ast­
mitetului de partid de la unii subalterni; nerăbdători permanentă, competentă a co­ In ultimii ani, capacităţile de producţie ale Fabricii „Vidra" din Orăştie au fost supuse unui lile profesionale, o orientare fel, in condiţiile muncii în
U.M.M.R. Simeria şi-au rea- că Ii aşteaptă peştele în Strei, mitetului de partid pe uzină, amplu proces de dezvoltare — frăţie fondului do investiţii alo cat. Noile spaţii productive asi­ nouă, în funcţie de realităţile brigadă sau pe bază de bon
nalizat stilul şl metodele de Dumitru Ionescu şi Alexandru a secretarului acestuia — Flo­ gură producerea zilnică a unui impresionant număr de articole de blănărie — attt de apreciate concrete existente, în forma­ de lucru, elevul îşi formează
Foto: V. ONOIU
de populaţia ţării şi do numeroşi beneficiari externi.
într-un interval de timp scurt
muncă şt eu trecut mai hotă- Weiss de la serviciul adminis­ rian Urican, gazeta satirică de rea şi pregătirea noii genera­ o concepţie clară despre me­
ţii, care să răspundă exigen­
la U.M.M.R. Simeria nu putea
rltl la îmbunătăţirea agitaţiei trativ au plecat din timpul face aceşti paşi înainte pe ţelor ce se impun atunci cînd seria aleasă. In acelaşi timp,
vizuale, în speţă a agitaţiei programului la undiţă; din care îi consemnăm cu satis­ aceasta va lucra efectiv în el se obişnuieşte cu munca în
scrise — gazetele de perete cînd în cînd, muncitorul Ion facţie. Cei care apar la gaze­ 0 cerinţă imperioasă in faţa crescătorilor ele animale procesul de producţie. comun, ceea ce duce, după
şi satirice. Creşterile calitative tă sînt chemaţi şi la comitetul In anul şcolar trecut ca şl părerea noastră, la creşterea
în această direcţie s-au acu­ de partid, se stă de vorbă cu în prima parte a actualului gradului de responsabilitate
mulat cu fiecare lună şi sînt ei pe îndelete, se analizează an, In instituţia noastră am ce şi-o asumă în procesul de
azi evidente, cu influenţă în Oazefele satirice cauzele care au generat res­ acordat o atenţie deosebită producţie, înţelege că efortu­
activitatea productivă a uzi­ pectivele teme de caricaturi, Sporirea numărului ie mim instruirii practice, pentru via­ rile sale profesionale se in­
nei, în combaterea unor stări sînt ajutaţi să se îndrepte, să ţă a elevului tegrează în e-
de lucruri negative,'în creşte­ în concurs elimine lipsurile care le mai ucenic în ateli­ fortul colectiv
rea nivelului de conştiinţă al umbresc activitatea. Bineînţe­ erele şcoală şi al secţiei sau
salariaţilor. les însă că există încă ioc sectoarele pro­ atelierului din
— Am fost supăraţi de a- pentru mai bine, astfel ca ga­ şi a producţiei acestora ductive ale u- cadrul uzinei,
precierile negative făcute 'la Munteanu IV lipsea zile în şir zeta satirică „In obiectivul re­ zinei. Aceasta practic şantierului ş.a.
adresa activităţii gazetei noas­ de la lucru, voiajtnd fără rost flectorului" de la U.M.M.R. Si­ se desfăşoară în Am căutat în
tre satirice, dar anul acesta prin ţară. Fiecare a apărut „In meria să aspire, aşa cum pre­ mod diferenţiat. acelaşi timp să
mergem sigur la un loc frun­ obiectivul reflectorului", într-o tindea tovarăşul Florian Uri­ Jalonînd cu clarilale obiec­ sută din producţia tolală a deri în bilanţul unităţilor, Iar Astfel, elevii realizăm o con­
taş pe judeţ — declara tova­ lumină nefavorabilă, evident, can, la un loc fruntaş pe ju­ tivele ce stau în fata agri­ sectorului zootehnic. în ce priveşte contribuţia la anului I, cu­ cordantă între
răşul Florian Urican, secreta­ dar care a avut puterea să le deţ. Poate n-ar fi lipsite de culturii, Congresul al X-lea şi Avînd în vedere însuşirile fondul central al statului au prinşi în şapte gradul do cu­
rul comitetului de partid pe corecteze atitudinile, să-i rea­ interes şi utilitate schimburi Conferinţa Naţională a parti­ productive ale celor două ra­ tras în urmă şi realizările ce­ clase îşi des­ noştinţe teo­
uzină. Ne-am revizuit sub­ ducă pe calea cea bună. de experienţă, în domeniul dului au reliefat necesitatea se, cît şl necesitatea îmbună­ lorlalte unităţi. făşoară practica în atelierele retice şi activitatea practică
stanţial activitatea. Vă puteţi Un fapt semnificativ, care activităţii gazetelor satirice, la acordării unei alentii deose­ tăţirii aprovizionării populaţiei Se poate arăta, de aseme­ şcolii pentru meseriile de prin repartizarea unor lucrări
convinge. atestă forţa de acţiune a ga­ T.C.M.M.H., E.M. Petrila, E.M. bite ridicării ponderii secto­ cu produse lactate, precum şt nea, că în acest an la specia strungari, lăcătuşi, turnători, ale căror operaţii şi faze de
Intr-adevăr, gazeta satirică zetei satirice: fiind criticat Lupeni, C.S.H., I.M. Barza, în rului zootehnic în ansamblul faptul că la sporirea cantită­ ovine au scăzut substanţial şi modelori în lemn pentru tur­ execuţie să corespundă cuan­
„In obiectivul reflectorului" pentru unele abateri de la dis- alte unităţi economice din ju­ producţiei agricole. In acest ţii de lapte marfă stau o serie ■mortalităţile atît la ovine a- nătorie. Cei din anii II şi III, tumului de cunoştinţe atins,
de la U.M.M.R. Simeria des­ ciplina muncii, frezorul Gheor­ deţ unde aceste forme ale a- sens au fost luate măsuri lio- de factori ca : mărirea pro­ dulte cît şi la tineret, pierde­ ce se pregătesc să devină iar profesorul de tehnologia
făşoară o activitate susţinută, ghe Matiş a rupt caricatura de gitatiei vizuale sînt bine pre­ tărîte, an de an investiţii centului de oi fătate, îngriji­ rile fiind mai mici faţă de a- strungari şi turnători, lucrea­ meseriei să fie unul din facto­
critică cu principialitate şl in­ la gazetă; dar, dindu-şi sea­ zentate, au o frumoasă tradi­ însemnate fiind orientate în rea, furajarea şi adăpostirea nul trecut cu 5 980 capete la ză direct în secţiile şi ateli­ rii de conducere ai secţiei
transigenţă o serie de nere­ ma de consecinţe, a mers la ţie. In orice caz, Ia U.M.M.R. vederea sporirii şeptelului, în cele măi bune condiţii pe acelaşi efectiv rulat. Totodată, erele uzinei „Victoria", unde productive.
guli, militează pentru îmbu­ colegiu de redacţie şi a su­ Simeria trebuie perseverat pe îmbunătăţirii Tui calitative, a- perioada de iarnă, s-au luat o numărul de miei obţinuţi în le sînt asigurate locuri de Un barometru al muncii
nătăţirea activităţii economice gerat membrilor acestuia să-I această linie bună pe care se sigurării resurselor furajere şi serie de măsuri menite să a- anul 1972 este cu peste 1UO00 muncă compacte, cum ar li noastre, şt în primul rînd
şi educarea oamenilor, pentru facă o nouă caricatură pentru află gazeta satirică „In obiec­ a adăposturilor necesare. sigure îndeplinirea indicatori­ capete mai mare decît cel cele de la turnătoriile I şi II, pătrunderii tainelor meseriilor
realizarea sarcinilor de plan. atitudinea sa nepermisă. tivul reflectorului". Iar gazeta Judeţul Hurîedoara, ca­ lor de plan la speria de ovi­ obţinut în anul 1971. Există atelierul mecanic şi secţia de de către elevi, îl constituie
Lenea şi chiulul, rebuturile, — Sînt mulţi din cei criti­ de perete să prezinte, pe lin­ re dispune de importante ne. Ca urmare a condiţiilor însă posibilităţi, îndeosebi la semţcocs. Tot în secţiile şi rezultatele bune obţinute în
risipa de materiale, înfruptarea caţi la gazeta satirică —• spu­ gă aspectele negative, bine resurse pentru producerea nu­ tot mai bune create, a sporit C.A.P. Roşcani, Sarmizegetu- atelierele uzinei se pregătesc întrecerile pe meserii organi­
din avutul obştesc, alte atitu­ nea tovarăşul Ioan Giurgiu, tratate, un mai mare număr treţurilor, îndeosebi pe păşuni simţitor efectivul de ovine şl sa, Burjuc, Romoşel etc. ca In elevii pentru meseriile: in­ zat la diverse niveluri. Astfel,
dini de indisciplină în muncă responsabilul colectivului de de articole legate de mersul şi fineţe, are asigurate con­ producţia de lapte. Astiel, pe viitor procentul de natalitate stalaţii ventilaţie şi teh- în anul şcolar trecut, 18 elevi
şi abateri de la etica socială redacţie al gazetei — care procesului de producţie, de diţii deosebit de avantajoase ansamblul judeţului, de la o- să fie mai mare iar mortalUă- nico-sanitare, electricieni, lă­ ai noştri s-au clasat pe locuri
îşi găsesc reflectare la gazeta şl-au recunoscut greşelile, generalizarea metodelor îna­ pentru creşterea ovinelor, vinele aflate în proprietatea ţile mai reduse. cătuşi. fruntaşe în întrecerea organi­
satirică, în caricaturi sugesti­ şi-au corectat comportamentul, intate de muncă, de populari­ sarcinile ce-i revin în acest C.A.P, s-a realizat peste plan Tn vederea îmbunătăţirii In munca de Instruire şi e- zată în cadrul ministerului de
ve, care stîrnesc larg ecou In atitudinea faţă de muncă. Si­ zarea rezultatelor bune şi a sens fiind concretizate în pro­ cantitatea de 9 400 litri lapte. realizărilor în anul 1973 în ducare pe care o desfăşurăm, resort. Revelatoare sînt locu­
masa largă de salariaţi. Intr-un gur că nimănui nu-1 convine fruntaşilor, de activitatea de gramul judeţean de dezvolta­ Cu rezultate mai bune la privinţa creşterii efectivelor sprijinul conducerii uzinei, rile I şi II obţinute la faza pe
registru sînt păstrate cu grijă să ajungă „In obiectivul re­ inovaţii, de o serie de aspec­ re a zootehniei. In sectorul indicatorul respectiv se pre­ şi a contribuţiei la fondul de maiştrilor şi inginerilor ne tară a concursului strungari­
cooperatist al agriculturii ju­
toate caricaturile apărute. II flectorului“. De aceea, mulţi te ale muncii politico-ideolo- deţului, specia de ovine este zintă C.A.P, Dobra, care a stat, conducerile unităţilor a- este extrem de preţios. De lor si electricienilor. Demne
fapt, aceştia sînt cei care cu­
de amintit sînt eforturile ele­
gricole şi cadrele tehnice au
răsfoim. Ne atrag atenţia ca­ din cei caricaturizaţi nu au gice şi cultural-educative, des­ bine reprezentată, atît nume­ depăşit planul cu 2 200 litri, datoria să ia o serie de mă­ nosc mai bine tainele meserii­ vilor şi maiştrilor pe linia
ricaturi deosebit de reuşite, rămas indiferenţi, ci au făcut prinse din documentele Con­ ric cît şi privind veniturile Brănişca — cu 5 700 I, Valea suri menite să asigure furaja­ lor, pregătindu-i astfel pe e- autodotării atelierelor proprii
Sîngeorgiulut — cu 1 8UU 1,
de Ingenioase, care prezintă opinie sănătoasă în secţii, pre- ferinţei Naţionale a partidu­ ce se realizează. Pentru a Petreni — cu 3 500 1, Sălaşu rea, îngrijirea şi adăpostirea levi îneît la absolvire tinerii cu rezerve de scule, cu con­
fecţionarea a 18 bancuri de
muncitori calificaţi să fie de­
stări de lucruri din cele mai întîmpinînd eventuale abalerî, lui. PenLru că la U.M.M.R. Si­ ilustra cele spuse anterior de Jos — cu 2 000 I şl altele. în condiţii cît mai bune a o- ja familiarizaţi cu viata între­ lucru din metal, 36 menghine
este demn de reţinut că 114
diverse. In activitatea lor de lipsuri, nereguli. In munca meria sînt destule lucruri bu­ unităţi agricole cooperatiste Rezultatele de ansamblu pu­ vinelor pe perioada de sta- prinderii, cu colectivul de paralele de 120 mm, 6 dula­
bulaţie, pentru a putea onţl-
serviciu pe teren, salariaţii noastră, a colectivului de re­ ne care merită atenţie, meri­ din judeţ se ocupă de creşte­ teau fi mult mal bune, insă ne produşi cît mai viguroşi, muncitori, cu prevederile pla­ puri metalice pentru cabinele
ele au fost influenţate nega­
Ovldiu Cojocaru de Ia C.T.C. dacţie, sîntem mult ajutaţi de tă popularizate. rea ovinelor din rasele Ţurca- tiv de realizările sub posibi­ iar perioada de lactaţle din nului de producţie, pentru a şi laboratoare.
nă şi Ţigaie, realizînd din
şi Gheorghe Colcer de la me- comitetul de partid pe uzină, DUMITRU GHEONEA creşterea ovinelor peste 20 la lităţi înregistrate într-o serie primăvara viitoare să poată fi putea-lucra încă din prima zi Considerăm că rezultatele
efectiv, cu bun randament,
de C.A.P. care nu au Iructi- începută cel mai tîrziu la da­ actualului an de învătămînt
ficat eficient condiţiile favora­ ta de 15 aprilie. Astfel se vor Credem că In acest sens, în în instruirea tehnico-producli-
bile de care dispun. Cu res­ crea posibilităţi pentru a colaborare cu factorii din u- vă a elevilor, integrarea lor
zină, am dobîndit o bună ex­
în viaţă uzinei vor creşte. Jn
optime
în
popula
condiţii
Ogoarele de toarnnà—oinectiv de ure aciditate C.A.P. Densuş, Clopotiva, Os- complexul intercooperatist de perienţă. Lucrările introduse acest sens, cadrele noastre
tanţe Ia livrări s-au înscris
în atelierele de producţie, în
creştere şi îngrăşare a miel-
didactice
(maiştrii—instruc­
tfov, Bretea Română, Burjuc,
Iot din Simeria, contribuind
funcţie de modul cum sînt
Gurasada, Orăştioara de Jos,
Dineu Mare, Dîncu Mic, Ka- 'prin aceasta la sporirea pro­ organizate, atrag la muncă tori, inginerii, profesorii) vor
face totul pentru ca tinerii pe
poltn Mare, Bobîlna, Rpmo.şol ducţiei de lapte şl carne, pre­ elevii, îi angrenează- în- rezol­
In condiţiile concrete ale tali şi animali, precum şi s-au executat arături pe su- prafete destinate culturilor şi Va dei, unde preocuparea cum şl Ia ridicarea gradului varea problemelor pe care le care îi pregătesc jşă fie te­
:
judeţului nostru, avînd în încolţirea seminţelor de lîu- 3 prafeţe însemnate. S;M.A. de primăvară. Aceste lucrări conducerilor şi cadrelor teh­ de rentabilitate al speciei de meinic pregătiţi în spiritul
vedere preclpitaţijle deose­ ruieni. Toate aceste consi­ Deva — pentru a folosi cît se fac şi în unităţile în ca­ ovine. ridică practica, contribuie la muncii productive.
bit de abundente', arăturile derente pledează pentru e- mai deplin capacitatea trac­ re se poate intra cu trac­ nice fată de îmbunătăţirea ac­ CORNEL DANCESCU o temeinică pregătire profe­
de toamnă care, prin întoar­ xecutarea arăturilor de toarelor destinate executării toarele la arat pe terenurile tivităţii în fermele do ovine sională în mai mare măsură Ing. ANDREI MIHAI
cerea brazdelor, asigură, în toamnă pe toate Suprafeţele ogoarelor — le-a comasat mai zvîntate. Sînt avansate a lăsat de dorit. Ca urmare, medic veterinar principal decît prin stilul de instruire director adjunct
cursul iernii, ca solul Să fie planificate. Aceasta consti­ în două grupe care lucrează arăturile de toamnă în coo­ la Direcţia generală a! Ş'Mii profesionale
mărunţii datorită acţiunii în­ tuie în acest timp o lucrare în cooperativele de pe am­ perativele agricole din De­ în loc de beneficii, la aceas­ pentru agricultură, industrie folosit înainte. Datorită aces­ de „e lingă Uzina
gheţului şi dezgheţului, se de mare eficienţă pentru bele maluri ale Mureşului. va, Banpoloc, Hărău şi Bîr- tă specie s-au înregistrat pier­ alimentară şi ape tui fapt, creşte gradul de cali- „Victoria" Călan
Impun ca o măsură obliga­ combaterea dăunătorilor şi Lucrindu-se cu tractoarele său. Mai slabe sînt reali­
torie. Trebuie avut în vede­ buruienilor. grupate, se asigură o mai zările în cooperativele din
re şi faptul că, pe de altă In multe unităţi agricole bună folosire a capacităţii Bîrcea Mică, Arh ia, Crislur
parte, excesul de umiditate socialiste — Iucrîndu-se cînd lor — eXeculîndu-se arături şi Şoimuş.
a favorizat dezvoltarea în terenul este „amortit", adi­ pe ogoarele cooperativelor Pentru ca arăturile de Cum vă onoraţi mandatul de deputat ?
sol a unor dăunători vege­ că dimineaţa şi seara — care au cele mai mari su- toamnă să se poată face in­
tr-un ritm mai susţinui, este
necesar ca pe terenurile un­ In viaţa satelor comunei rea unei staţii model de opri­
de bălteşte apa să se treacă noastre s-au petrecut in ulti­ re a autobuzelor, dotată cu
de urgentă la săparea de ca­ mii ani noi şi importante mu­ unită e cetăţenilor chioşc pentru răcoritoare şi ţi­
de
mulţi
frumos,
taţii.
Dornici
nale şi şanţuri de scurgere. dintre consăteni şi-au construit gări, cu fîntînă arteziană. cetăţenii sa­
cîteva
De
zile,
mai
mai
arătoase,
S.M.A. Deva a executat case noi, In locuinţele noastre * telor lucrează în număr mare
spaţioase.
după
la
a-
orele
ogoare de toamnă pe o su­ „arde“ azi lumina electrică, i.a menajarea de program comuna]
drumului
prafaţă de 646 ha în coope­ înfrumuseţarea comunei, la Baru-sat — staţia C.F.R. din
unor
importante
rativele pe care le deserveş­ construirea s-au ridicat în ulti­ e- schimbă fete satelor localitate. Pînă acum s-au trans­
dificii ce
te. Totuşi, fată de suprafe­ mii ani aici, la modernizarea portat 250 mc de piatră, s-au
săpat şnnţuri pe o porţiune de
ţele destinate a se însămîn- drumurilor, toţi cetăţenii noş- 400 ml. In primăvară, ne-ain
ta cu culturi de primăvară, /tri, fără nici o excepţie, şi-au planificat să turnăm trotuare
contribuţia.
depu­
adus
Munca
aceasta este încă puţin. Este să este desigur rodnică. In co­ tr-un timp scurt. Am reame- propus însă să facem în vii­ po o suprafaţă de 800 ml. Du­
necesar ca pentru impulsio­ mună poşta funcţionează de najat cu braţele mai mult de tor pentru ca amprenta nou­ pă calculele estimative făcute,
lui să cîştige cît mai mult te-
16 km de drum şi şanţuri. Va­
narea muncii, organele lo­ citva timp într-un local nou, loarea lucrărilor pe care le-am ■ ren în aşezările noastre ? In în anul 1973 vom executa lu­
cale de partid şi de' stat să ridicat prin muncă voluntar- făcut numai în anul 1972 pen­ prezent sîntem preocupaţi să crări prin muncă voluu'.ar-pa-
patrioticâ
bă­
şi cu contribuţie
exercite un control mai efi­ nească de Ia stat. Tot prin tru ■ întreţinerea drumurilor se terminăm de finisat localul trlotică pentru înfrumuseţarea
cifrează la peste 125 000 lei.
cultural,
prevăzut
cient şi să determine consi­ munca depusă de noi, am Înăl­ Lucrările efectuate de-a lun­ noului sală cămin spectacole de 200 comunei in valoare de peste
de
cu
liile de conducere ale coo­ ţat în un satul reşedinţă de co­ gul anilor pentru înfrumuseţa­ locuri, cu bibliotecă şi club 050 000 lei.
mună
magazin
mddern
să­
perativelor să asigure me­ tesc. Urmele lăsate pe drumu­ rea comunei sînt desigur vizi­ pentru jocuri distractive. Dorim EMIL BORODI
bile pentru toţi cei ce trec prin
— şi acest lucru este posibil —
canizatorilor front de lucru
rile comunale de calamităţile satele noastre. Din acest motiv, ca revelionul lui ’73 să-l facem deputat comunal
corespunzător pentru execu­ din vara anului '70 şi din toam­ nici nu mai insistăm cu e- în noul cămin. O altă lucrare in circumscripţia nr. 16
tarea de arături pe toate
Mecanizatorll Vaslle Oară, Ioan Popoia şi Emil Suciu execută ogoare de toamnă pe o tar­ na lui 1972 au fost şterse in- xemplificarea lor. Ce ne-am pe care am început-o este crea­ Baru
la de 12 ha, la brigada din Sintu halm a C.A.P. Deva. Foto: V. ONOIU suprafeţele planificate.
Principie eticii şi echităţii socialiste- sătură caracteristică a profi­ (Urmare din paj. 1) lucruri bune în ultimii ani gricole de producţie, alţii rile pe care ei doresc să le
lului moral al oamenilor mun­
cii. Apărarea proprietăţii so­
cialiste constituie o lege de pentru cei şase mii cinci in atelierele prestatoare de finalizăm într-un timp cit
şi ceva de locuitori,
bază, o îndatorire politică şi materială nimic de care să sute numără comuna. Avem servicii sau la unităţile de mai scurt sînt: iluminatul
ctţi
lemnului.
exploatare
a
none de viata ale tuturor comuniştilor, civică a tuturor cetăţenilor, în ne putem folosi, de la pă­ 14 şcoli cu 2 internate, 3 Membrii cooperatori de la comună, asfaltarea unor
fluorescent al reşedinţei de
interesul lor şi al patriei. Ea
rinţii şi bunicii noştri am
grădiniţe, 11 cămine cultu­
Pui, Rîu Bărbat, Şerel şi
străzi, construirea unui Li­
impune o acţiune intensă de e-
Băieşli obţin an de an pro­
ducare a tuturor cetăţenilor moştenit dorinţa de liberta­ rale, multe' din ele dotate ducţii mari la cultura mare, ceu şi a două blocuri, pen­
dragostea de
te, dîrzenia,
televizor
şi aparat de
cu
tru intelectualii satelor. Am
în spiritul grijii fată de avu­
fiecărui cetăţean tul obştesc, fiind cu atît mai locurile natale. Moştenirea proiecţie. Pentru apărarea in zootehnie. Pentru între­ uitat să vă spunem, avem
lăsată de ei in dar trebuie
sănătăţii oamenilor am ridi­
ţinerea pajiştilor şi a păşu­
în comună 65 de intelectu­
necesară cu cît mai există ca­
zuri, sustrageri din patri­ să o răsplătim prin învăţă­ cat un spital cu 35 de pa­ nilor, in raza comunei func­ ali, majoritatea născuţi şi
muncă
asiduă,
tură,
prin
satele
noastre.
(Urmare din pag. 1) porlare in familie şi societate. partid şi schimbarea din mun­ moniul public, furturi, delapi­ prin respect faţă de patrie, turi. o casă de naşteri, un ţionează un canton pastoral, crescuţi tn tineri, media de
dispensar uman, o farmacie,
toamna
primăvara
care
şi
Ei
sînt
dări, abuzuri şi alte încălcări
Incălcînd aceste principii, că. faţă de Partidul Comunist un punct sanitar. Avem şi — bineînţeles şi cu spriji- vîrstă a lor este de 25 de
Olah Dezideriu, fost inspector Munca eliberată de exploa­ ale normelor şi principiilor Român, care ne luminează ani. S-au împlinit in anii
socialiste — care lovesc în in­
Combaterea principială, par­ şef al Inspectoratului de stat tare implică, prin conţinutul teresele oamenilor muncii şi calea spre afirmare. Ne a- Republicii. Doctorul Andrei
tinică a oricăror încălcări ale pentru controlul calităţii pro­ ei, o luptă intransigentă îm­ sînt ostile orînduirii socialis­ jirmăm minunat de frumos Pui, medic specialist de in­
normelor eticii şi echităţii so­ duselor, şi-a părăsit familia, potriva încălcării principiilor te. Organele şi organizaţiile şi de repede, copii ! Pri- terne, e directorul spitalului
cialiste apare în acest con­ copilul, întreţinînd relaţii ex- echităţii socialiste, a oricăror de partid trebuie să pună în viţi-vă satele în carp lo­ din reşedinţa de comună şi
text nu numai o necesitate traconjugale. Abaterile sale, încercări de însuşire prin a- munca politico-educativă, pe cuiţi, casele, hainele pe ca­ NOUA ISTORIE dă dovadă de multă dragos­
dictată de mersul înainte al care i-au atras pierderea au­ buz, necinste sau înşelăciune primul plan, apărarea proprie­ re le purtaţi, străzile pe ca­ te faţă de oameni. Marius
societăţii noastre, dar ca o torităţii morale, l-au făcut a roadelor activităţii altora, tăţii socialiste de stat şi coo­ re treceţi...“ Bocăniciu. Rodica Stoica.
datorie morală a comuniştilor, incompatibil cu funcţia ce o o combatere hotărîtâ a para­ peratiste. Să militeze pentru Cît adevăr în cuvintele Valeria Gherman, Miron
a organizaţiilor de partid. In deţinea. zitismului, a tendinţei de trai a determina pe fiecare cetă­ profesorului Stoica ! Oame­ Coslea, Ortensia Costa, Vio­
acest context se înscriu şi Principiile eticii şi echită­ pe seama societăţii, intole­ ţean să-şi consacre întreaga nii comunei Pui care tră­ A COMUNEI rica Toader, Elvira Ionescu
măsurile luate împotriva lui ţii socialiste se referă la sfe­ rantă fată de chiul şi alte energie şi capacitate de mun­ iesc in cele 12 sate ale sale
Dumitru Fleancu, care a fost rele esenţiale ale activităţii manifestări antisociale, faţă că creşterii avuţiei nationale, se afirmă minunat de fru­ sînt cadre didactice şi-şi
credinţă
slujesc
cu
nobila
sancţionat de către organiza­ umane din societatea noastră, de acei care aduc prejudicii şliut fiind că numai aslfel va mos şi repede. In ziua în misiune de dascăli pe care
ţia de partid şi schimbat din sfere de care depinde progre­ avutului obştesc. In aseme­ creşte şi fericirea fiecăruia în care eram prezenţi în reşe­ o au. Pentru ei şi pentru
funcţia de director al între­ sul tării şi dezvoltarea con­ nea cazuri, în care abuzul şi parte. Comuniştii sînt primii dinţa de comună, la uşa bi­ magazine săteşti. In centrul nul membrilor cooperatori alţi 25 de tineri din satele
prinderii de panificaţie Deva, ştiinţei socialiste a oamenilor. înfruptarea din bunul între­ chemaţi să promoveze neabă­ roului comitetului comunal de comună funcţionează un — execută lucrări de rea- comunei care sînt la studii
pentru neîndeplinirea sarcini­ Un asemenea domeniu de ba­ gului popor fac casă bună, tut concepţia partidului nos­ de partid a bătut un om modern magazin universal menajare pe sute de hecta­
lor de serviciu, fapt ce s-a ză, spre care converg o serie prerogativele legii sînt cate­ tru cu privire la elica şi e- trecut cu mult peste 70 de cu autoservire, o brutărie re de teren. Cadrele sani- în centrele universitare, din
ţară, ne pregătim cu grijă
răsfrînt asupra calităţii pro­ de principii şi norme de con­ gorice. Ele au fost aplicate chitatea socialistă, să fie ani. „Eu sînt lonuţ Juglea, şi 15 unităţi prestatoare de tar-veterinare ce-şi desfă­
duselor cu care populaţia are duită, îl reprezintă munca, de instanţa de judecată şi lui luptători neobosiţi pe planul din Feder, cătunul Varniţa, servicii. Casele oamenilor şoară activitatea în coope­ să le asigurăm condiţii op­
atîta contingenţă. Un alt caz activitatea de creare, apăra­ Emil Iacob, fost contabil-şef muncii şi creaţiei închinate cred că mă mai cunoaşteţi — au altă înfăţişare. Din 1 800 rativele agricole şi la dis­ time de viaţă şi de trai. Fa­
este cel al lui Constantin Po- re şi dezvoltare a valorilor la T.A.P.L. Deva, care, abu- propăşirii patriei, scopurilor s-a recomandat el. Am ve­ de locuinţe, mai midt de pensarul veterinar veghea­ cem acest lucru, pentru că
pescu, fost contabil-şef al Ex­ din societate. Normele mora­ zînd de funcţie, şi-a însuşit măreţe ale socialismului şi nit să vă mulţumesc pentru 500 sînt noi. Avem sate care ză cu grijă la sănătatea vrem să se reîntoarcă in
Avem
da
comună.
nevoie
ploatării miniere Paroşeni, ca­ lei comuniste cer nu numai sume de bani, a permis şi fa­ comunismului. lumina electrică. Nu mă sînt reconstruite din teme­ animalelor. Avem in comu­ ei 1
re a fost exclus din rîndurile un simplu efort în muncă, dar vorizat încălcarea legii, cînd Prin întregul lor conţinut, gindeam că şi în casa mea lie. De pildă, la Şerel. Vrie nă mai mult de 12 000 ca­
partidului şi scos din funcţie şi o atitudine crealoare, res­ cel pus să aplice şi să o ape­ normele vieţii şi muncii co­ va arde o dată un bec“. şi Ohaba-Ponor nu mai sini pete ovine şi bovine, şi nu­ Sătenii din comuna Pui
pectarea disciplinei, participa­ re era tocmai ei. Pentru fap­ După ce a mai mulţumit case cu ferestre mici acope­ mărul lor va creşte în ur­ vor să li se reîntoarcă aca­
pentru că a încălcat legalita­ muniştilor, ale eticii şi echi­ respectuos de cîteva ori, o- rite cu paie. Veniturile gos­ mătorii ani cu peste 15 la să fiii plecaţi la studii. E o
rea activă la organizarea şi tele sale a fost condamnat.
tea socialistă şi, în plus, a tăţii socialiste, adoptate de mul a plecat voios. podarilor au crescut. De la sulă. Posibilităţi de mărire necesitate firească! Oamenii
conducerea activităţii. Or, toc­ Aşa cum subliniază tovară­
avut o ^comportare neeores- mai acestor cerinţe nu le-a şul Nicolae Ceauşescu în re­ Conferinţa Naţională a par­ Dar mai voioşi decît el 3 000 lei, media pe gospodă­ a efectivelor de animale a- vor să înscrie comuna pe
punzăloare fată de colectivul răspuns, în activitatea sa, centa expunere la plenara tidului, exprimă forţa şi uma­ i-am văzut pe comuniştii rie, cit era în 1947, s-a a- vem. alte coordonate, să-i creeze
— Pentru anul 1973 şi ur­
un viitor frumos, pe mă­
în mijlocul căruia lucra. Laurean Turcu, fost locţiitor C.C. al P.C.R., o normă de nismul idealurilor comuniste. cu care am stat de vorbă juns acum la aproape 7 000 mătorul, ce v-aţi prevăzut sură dîrzeniei. a dragostei
la
de
comunal
comitetul
Comunistului, omului înain­ al secretarului Comitetului bază a eticii şi echităţii so­ Traducerea în viată a acestor partid. „Era singura casă lei. Veniturile oamenilor iz­ să realizaţi ? faţă de locurile natale, pe
tat al societăţii socialiste nu-i comunal de partid Pui şi di­ cialiste, în strînsă legătură principii va contribui la crea­ din comună — care rămăse­ vorăsc din munca lor de — Planuri ne-am făcut! care le dovedesc, pe măsura
sînt îngăduite abateri de la rector ai căminului cultural, cu munca şi preţuirea muncii, rea omului înaintat al socie­ se neeleclrificată — ne-au fiecare zi. Unii localnici Lu­ Oamenii satelor vin mereu posibilităţilor create de par­
principiile morale, el trebuie fapt care a atras după sine o constituie grija faţă de avu­ tăţii socialiste multilateral spus ei. S-au făcut multe crează in cooperativele a- cu propuneri. Dintre lucră­ tid şi de stal.
să fie un exemplu de com- sancţionarea lui pe linie de tul obştesc, oare devine o tră­ dezvoltate în patria noastră.