Page 19 - Drumul_socialismului_1972_12

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 570 © MIERCURI 6 DECEMBRIE 1972 3

- • . I
A fi student honedorean-să devină un titlu de mindrie

Pentru oraşul hunedorean în cei trei ani de studiu vor local. Nu contestă nimeni că m-a dacă e necesar sau nu să
al siderurgiei „a fi student“ « trebui să fie capabili să con­ şi alimentarea cu apă, robine­ ne spălăm I PENTRU MELOMANI EDITORIALE
o problemă care se pune de ducă procesele tehnologice tele, duşurile, măturile, mese­ Desigur, folosea mai mult
mai puţin de trei ani. S-a în­ foarte complexe din întreprin­ le în cameră, mai ales, şi în tuturor dezbaterea la tonul © 45 EOG 10250 sau vocea solistă: „Iartă-mă că te-am
ceput deodată, In 1970, fără derile în care vor fi înca­ sălile de lectură, materialele cel mai serfos, cerut de cali­ lui Mărin Cornea, un nume supărat", de Elly Roman,
tradiţii, fără exemple locale, draţi". sportive sînt probleme ca- tatea de student, a modalită­ mai puţin cunoscut în lumea „Pentru prima oară în viaţa N. Mihăescu :
cu dorinţa de realizări mari. E aceasta şi o dovadă a re-şi cer o rezolvare grabni­ ţilor de îmbogăţire prin fapte muzicii populare. Cele patru mea iubesc", de Ion Vasiles-
Timpul petrecut de la înfiin­ slabei vieţi de organizaţie, a că, dar în nici un caz nu-i a acestei frumoase, fără egal, melodii — „Codrule cu frun­ cu, „Vor trece anii", de Ghe-
ţarea Institutului de subingi- carenţelor privind omogeniza­ admisibil ca Intr-o adunare părţi a vieţii, a acestui timp za deasă", „Mă uitai într-o o- rase Dendrino. „CARTE DESPRE LIMBA ROMÂNEASCA“
nerl de la Hunedoara a mar­ rea colectivului studenţesc, de dare de seamă şi alegeri în care se cimentează cunoş­ glindă", „La fîntîna din Fă­ © 45 EPC 10260 însumează
cat, prfn mtinca asiduă a co­ sudarea unităţii lui. Ion Pas- a asociaţiei studenţilor pe in­ tinţe şi trăsături de persona­ get" şi „Am avut un puişor" romanţele „N-ai să ştii nici­
regula
gramaticii.
Testamentul
Vă-
lectivului didactic, prin spri­ cu, student în anul II, remar­ stitut ele să cuprindă ponde­ litate, zestre a unei vieţi. S-a — vor satisface pretenţiile odată" şi „Porţelanuri" (de c&rescu care Iul Ienăchiţă moşte­ raportarea la sînt explicate şi
drept
De
asemenea,
lăsa,
jinul C.S.H., prin munca stu­ ca în acest sens: „Organiza­ rea dezbaterilor, în defavoa­ pus problema că biblioteca discofililor. Al, Corfescu), în interpretarea nire, urmaşilor sâi creşterea lim­ cauzele care au făcut posibilă a-
denţilor, împliniri deosebite. torii principali ai activităţilor rea unor probleme de esenţă institutului e slab aprovizio­ ® Dorina Drăghici, prin cunoscutei artiste Teodora bii româneşti a fost urmat nu pariţia unor greşeli, a factorilor
S-a completat mult dotarea la­ studenţeşti trebuie să fim cu ale vieţii studenţeşti. Da, a- nată cu cărţi tehnice şi discul EDD-1311, ne oferă un Lucaciu şi în acompaniamen­ numai de poeţi, înalta lui semni­ care facilitează răspîndirea lor.
fiind
toţi
de
intuită
ficaţie
in prima parte a cărţii, sînt dis­
fiii
boratoarelor, s-au creat con­ toţii". Tot pe această idee, sociaţiei studenţilor îi revin cursuri, dar că — deşi dotată repertoriu din care nu lipsesc tul orchestrei conduse de Gi- acestui pămînt. cutate — cît se poate de expli­
diţii optime pentru practica studenta Maria Furdui mergea sarcini şi pe linia activităţii cu săli luminoase şi adecvate cunoscutele şlagăre lansate de că RădUlescu. In ultimii ani, această creştere cit pentru a fi înţelese de o ca­
largă
In producţie, condiţii deosebi­ mai departe cu observaţia : social-gospodăreşti 1 Dar a- studiului — e aproape ori- a limbii româneşti — înţeleasă ca tegorie multiple de ale cititori — as­
pecte
vocabularului,
te de viaţă şi studiu, prin că­ cînd goală, n-a observat ni­ SPECTACOLE proces continuu de îmbunătăţire gramaticii şi stilisticii. Se atrage
şi perfecţiune — s-a făcut vizibi­
mine noi şi o nouă cantină merii. Şi nici problema dez­ lă în mod pregnant. N. Mihăes­ atenţia asupra cuvintelor de îm­
a-
modern amenajată. Tot în a- voltării mai armonioase a P i e s a „Unchiul nostru Sîmbătă şi duminică la cu, doctor în filologie, autorul prumut folosite, pleonasmului, co­
formelor
gramatical,
cordului
despre
limba
ceastă perioadă au luat fiinţă VIAŢA UNIVERSITARA spiritului în acest timp al stu­ din Jamaica", de Dan Târchi- Hunedoara şi Deva, amatorii „Cărţii (Editura didactică şi româneas­ relative, echivocului. dislocării
că“
pedago­
trei cercuri ştiinţifice studen­ denţiei n-a ridicat-o nimeni. lă, în interpretarea colectivu­ de muzică uşoară vor avea gică, 1372), precizează că acest lingvistice etc., pledîndu-se pen­
ţeşti — urmează să se înfiin­ S-a întrebat cineva dacă a- lui de actori ai Teatrului de prilejul să-i audă pe Mihai fenomen a fost posibil „datorită tru corectitudine şi claritate —
ţeze şi altele —, institutul şi-a „Fiecare student a fost şi este tund cînd se dezbat aseme­ vem cărţi beletristice ? Asta, stat din Turda, va fi prezen­ Constantinescu, Olimpia Pan- condiţiilor prielnice de înflorire două cerinţe fundamentale ale
unei comunicări eficace.
a vieţii publice, sub cele. mai va­
înălţat efigia seriozităţii în membru al asociaţiei studenţi­ nea probleme să se caute şi se vede, interesează mai pu­ tată în ziua de 7 decembrie, ciu, Gioni Dimitriu şi Anto­ riate aspecte“. Condiţiile de as­ Partea a doua a cărţii este de­
pregătire prin cele două pre­ lor, dar mulţi dintre noi' nu să se găsească soluţii rezol­ ţin. La fel de puţin cum a in­ la Orăştie, şi în 8 decembrie, nio (Italia), acompaniaţi de tăzi au făcut posibilă Impunerea dicată frumuseţii poetice a lo­
limbii
şi
expresiilor
populare.
mii obţinute la a XI-a sesiu­ ne-am achitat cu maturitate vabile la acest nivel, nu să teresat şi problema reprezen­ la Simeria. cunoscuta orchestră „Savoy". normelor cîştigurl literare. Aceste cuţiunilor şi-a propus să desluşeas­
evidente
tre­
lingvistice
Autorul
ne naţională a cercurilor de sarcinile ce ne reveneau. se formuleze doar revendicări tării studenţilor în consiliul buie în permanenţă apărate de că înţelesul şi provenienţa a a-
ştiinţifice studenţeşti în do­ Important, acum, la un nou şi nemulţumiri. Se înregis­ profesoral pe parcursul anilor orice alterare şi trebuie, deopo­ proape treizeci de locuţiuni şi
meniul mineritului şi metalur* început de drum, e să anali­ trează în darea de seamă fru­ trecuţi, căci dacă era altfel trivă, sporite. Au apărut o serie expresii. Această îndeletnicire a
fost începută cu mult înainte de
giei. S-au înscris realizări fru­ zăm cu exigenţă ce a hotărî) moase activităţi patriotice şi multe dintre problemele ridi­ de volume ce se înscriu in sfe­ către George Coşbuc, in revista
privind
cercetărilor
ra
cultivarea
moase şi pe linia muncii pa­ consiliu] A.S., ce măsuri vom pe de altă parte unele atitu­ cate în conferinţă se rezolvau limbii. Un astfel de volum este Vatra (1894—1896). Poetul arde­
conştient
ma­
triotice şi pe cea a pregătirii putea lua pentru prevenirea dini condamnabile faţă de a- pe parcurs. şi „Cartea despre limba româ­ lean forţă fost expresivă, de de relieful
a
rea
practice şi profesionale a u- situaţiei nemulţumitoare dinj vutul obştesc. Ar fi chiar aşa Studentul Virgil Buse gă­ nească“, în care N. Mihăescu şi-a şi culoarea stilistică a expresii­
o
de
pe
contribuţie
seamă
adus
mor studenţi. anul trecut. La fel, se ştie im­ de greu, nu numai să se păs­ sea explicaţia slabei activităţi tărîmul cultivării limbii; înainte lor şl a locuţiunilor. Nu ştim da­
sau
Recenta conferinţă a Uniu­ portanţa pe care conducerea treze zestrea cu care au fost studenţeşti în faptul că n-au de apariţia cărţii, acest cercetă­ că N. Mihăescu a cunoscut revis­
publicate
In
cercetările
nu
de
„Abateri
tor
a
publicat
mai
nii asociaţiei studenţilor din partidului o acordă integrării dotate noile cămine, dar, cînd fost instruiţi, că n-au mai fost la exprimarea corectă“. „Limba ta „Vatra“, dar actualizarea lor
institut a fost prilejul nime­ învăţămîntului cu producţia, e cazul, să se efectueze şi studenţi, că n-au avut exem­ noastră“, „Probleme de lexic şi este binevenită pentru că unele
rit al unui bilanţ lucid al rea­ activităţilor practice. Noi în­ mici reparaţii? (doar sînt şi ple şi idei în a desfăşura di­ construcţii gramaticale". dintre aceste expresii nu sînt fo­
losite şi nici nu sînt pe deplin
D. Macrea prezintă „Cartea de­
lizărilor celor doi ani trecuţi să ne-am ales cu puţine lu­ studenţi cu diverse calificări ferite activităţi. Mai adevărat spre limba românească" ca fiind înţelese de către vorbitori.
peste pragul noului institut. cruri învăţate de la practica în institut I). Cît priveşte do­ ar fi să se recunoască că prea „o valoroasă contribuţie la culti­ Un logic simţ patriotic ne în­
Desfăşurate sub semnul „ela­ în producţie. Şefii de secţii tarea cu unele materiale — puţin s-a gindit fiecare şi toţi varea vorbirii şi scrierii româ­ deamnă să păstrăm du sfinţenie
borării" în acest an a primei aveau prea puţin timp să se şi aici se pare că a funcţionat membrii A.S. împreună la o- neşti, conforme normelor literare patrimoniul expresiv al limbii
şi cu studiul de dezvoltare a cul­
„şarje" de subingineri hune- ocupe de noi. De aceea, e im­ mai mult dezinteresul—o spun bligaţiile care decurg din ca­ turii de astăzi“. Autorul ei nu se noastre. Cartea lui N. Mihăescu
•doreni şi al celei de-a IX-a portant ca îndrumătorii de sumele necheltuite raportate litatea de student. limitează numai la constatarea u- face ape) la acest slmţămînt.
conferinţe a Uniunii Asocia­ practică să fie cadre specia­ în conferinţă de comisia de Un merit al conferinţei l-< nor greşeli întîlnite în exprimare
ţiei Studenţilor din România, lizate în domeniul pe care-1 cenzori şi, pe de altă parte, constituit seriozitatea cu care şi lâ condamnarea lor, ci caută Prof. SILVIU GUGA
dezbaterile se cereau încăr­ conduc". lista obiectelor necesare pen­ s-au făcut propunerile pen­ să găsească şi explicarea lor prin Călan
cate de seva primelor expe­ Cît priveşte viaţa de orga­ tru activităţi sportive şi cul­ tru noul consiliu.
rienţe, de bogăţia propuneri­ nizaţie, aspecte ale pregătirii tural-educative. Tot referin- Dorinţa de a se întîlni J i La cinematograful „Patria“ din Deva rulează, inceplnd de
lor, de împlinirea, prin expe­ politico - ideologice, acţiuni du-ne la atmosfera dezbateri­ viitoarea conferinţă cu rezul­ joi, 7 decembrie, filmul „Aventurile unei prinţese germane la
rienţe proprii, a acestei for­ specifice vîrstei, discuţiile au lor, nu putem trece peste u- tate complet diferite, cu frun­ curtea regelui Soare“. In fotografie, o secvenţă din film.
mule atît de noi pentru Hu­ fost foarte sărace. Probleme­ nele „aprecieri" referitoare la tea sus, dorinţă exprimată cu Realizări prin hărnicia cetăţenilor
nedoara : a fi student. le acestea care, firesc, trebu­ regulamentul de ordine interi­ acest prilej de asistentul 5-
iau să constituie axul central oară al institutului, care, de
S-au analizat, ce-i drept, în al discuţiilor erau fie ocolite, fapt, e regulament şi n-ar fi manoil Andreescu, noul pre­ GHELAR. La începutul anului de muncă patrio­
unele luări de cuvînt, cauze­ fie expediate în cîteva cuvin­ cazul să se mai discute. Stu­ şedinte al consiliului asocia­ Acţiuni cu cartea tică pe care l-am încheiat, cetăţenii comunei Ghelar
le unor rezultate nesatisfăcă­ te, dovadă în plus a superfi­ dentul loan Costea, alături de ţiei studenţilor din institut, şi-au propus să realizeze prin munca lor patriotică
toare la învăţătură. „Princi­ cialităţii cu care s-a achitat sugestii interesante, ca aceea entuziasmul cu care a fost în- ROMOS. In planul de ac­ recomandare cu cărţt agro­ lucrări edilitare, gospodăreşti şi de înirumuseţare in
palul motiv al rezultatelor de sarcini, pe parcursul celor a înfiinţării unui stand cu tîmpinat de masa studenţilor valoare de 1 199 500 lei.
slabe, arăta şeful de lucrări, doi ani analizaţi, consiliul cărţi tehnice bine aprovizio­ sînt garanţii ale unei activi­ tivitate al bibliotecii din Ko- zootehnice, recenzii. Dintre Prin hărnicia majorităţii covîrşitoare a sătenilor,
Ligner Harald, îl constituie A.S. pe institut. " - nat în institut, găseşte prile­ tăţi pe măsura aşteptărilor, mos figurează şi acţiuni cu acestea din urmă amintim bilanţul la încheierea anului este de 1 204 000 lei.
c
neglijarea pregătirii în timpul Şi totuşi, punctul din ordi­ jul să se mire public de capabile să impună mai preg­ cartea ce au loc în coope­ „Creşterea şi îngrijirea (]u- Pentru lucrările executate, ' comunei i-au fost acor­
anilor. Orele de consultaţie nea de zi dedicat dezbaterilor „ideea" regulamentului de a nant numele de student hu­ rativele agricole de pe ra­ nincilor", „Acţiunile zooteh­ date 1 385 puncte în întrecerea patriotică, ceea ce o
nu sînt frecventate decît în s-a prelungit neaşteptat de nedorean în peisajul Hune­ za comunei. Cu această o- nice şi sanitar-veterinare" situează pe locul trei pe judeţ. Amintim cîteva din­
sesiune. Apoi absenţele mul­ mult. Prin ce? Printr-o suită indica o anumită tunsură ti­ doarei, în peisajul studenţesc tre lucrările executate: construirea a 3 000 mp de
te, nemotivate, duc spre a- de probleme mereu reluate nerilor studenţi. Bine că nu al ţării. cazie se prezintă liste de ş.a. trotuare, 4 km de drumuri, reparaţii de străzi, dru­
celaşi rezultat nedorit. Se ve­ de la un vorbitor la celălalt, e pusă în discuţie şi proble- ILEANA LASCU muri şi trotuare, taluzări de maluri, amenajări şi în­
de că nu toţi studenţii au probleme abordabile într-o a- treţineri de zone verzi, amenajări de locuri de joacă
păşit în institut conştienţi că dunare de sindical, la o între­ pentru copil şl multe altele.
prin cunoştinţele acumulate prindere de interes destul de Printre cei mal destoinici deputaţi se numără:
Ioan Bistrian, Arsenic flca, Zaharie Pascu, Soiia Gos-
Vă răspundem tian. Apostol Constantinescu, Elvira Boji, Nicolae
Stoica, Doru Toma, Nicolae Alic (Ştiuţ), iar dintre
cetăţenii comunei, Iosii Toma (Rîpa), Mircea Dan,
Apa minerală-tămăduitoare Ioan Tomuţa, Viorel Stoica, Iosif Toma (Tonote), Ge­
înfr-o serie de afecţiuni I. Costea — Băcia. Con­ execute lucrările respec­ de ce este bine ca proble­ tului, în cazul că aveţi nelă­ ta Dăvîncă au fost întotdeauna cei mai harnici la
treabă pentru înfrumuseţarea localităţii în care tră­
statările pe care le-aţi făcut tive ? ma în discuţie s-o suprineţi muriri, le puteţi clarifica la
privind aprovizionarea cu I. Dârău — Brad. Este a- dezbaterii adunării generale consiliul popular sau la ad­ iesc.
Un colectiv de cercetători eficacitate deosebită pentru mărfuri a magazinului din devărat, într-o perioadă s-a a cooperatorilor, aceasta a- ministraţia financiară. Desi­
de la Clinica medicală nr. 2 ameliorarea unor forme varia­ localitate sînt doar in parte resimţit lipsa din reţea a vînd datoria să stabilească gur, nerealizarea oricărui
din Tg. Mureş....studiază de te de reumatism. Studiat pe justificate, lipsa unor produ­ produsului farmaceutic pe - măsurile ce se impun. contract atrage după sine
mal mulţi ani efectul mofete­ mai mult de 1 000 de cazuri, se, fiind semnalată în peri- care l-aţi solicitat, fiind un E. Şiara — Orăştie. Totul sancţiunile de rigoare.
lor şl apelor carbo-gazoase efectul mofetelor în aseme­ 6ad’e scu'fte de timp. gol în fabricaţia lui. este lăudabil atunci cînd, Anonimă — Teliuc. Apro­
din judeţele Harghita şi Co- nea afecţiuni arată că circu­ Anonimă — Haţeg. Ca L. Stoica — Orăştie. De­ prin colaborare şi înţelege­ vizionarea curentă se face Aflăm dm
vasna. Probele de laborator laţia sanguină sporeşte de 3-4 pensionar al C.A.P., vă păs­ spre aportul elevilor de la re, părţile în cauză îşi ono­ în raport cu stocul de mar­ II
şi observaţiile clinice au evi­ ori în decurs de două săptă- traţi şi dreptul de a bene­ liceul „Aurel Vlaicu", în rează exemplar îndatoririle fă existent. Comisia de con­ Bh I l
denţiat o seamă de caracte­ mîni, asigurînd bolnavilor o a- ficia de lot în folosinţă per­ campania de strîngere a re­ ce le revin. trol obştesc are datoria să " *
ristici balneoflzioterapeutice meliorare substanţială. Efecte sonală. coltei, s-a scris la timpul vegheze Ia respectarea re­ INTRE AUTONOMIE Şl plată pe strada împăratul \
tămăduitoare, într-o serie de deosebite prezintă aceşti a- potrivit în coloanele ziaru­ Anonimă — Ghelar. Măsu­ gulilor impuse de buna ser­
?
afecţiuni, ale mofetelor şi a- genţi naturali şi pentru ame­ I. Furca — Cristur. Solu­ lui nostru. rile pentru menţinerea ordi­ vire a cetăţenilor. CENTRALISM EXCESIV Traia "’„ ln c ?'* ul ac stei strâzi i
se afla o cişmea şi un teren '
pelor minerale din această liorarea arteriosclerozei, a u- ţia pentru a evita eventua­ Anonimă — Lunca. Cunos- nii şi curăţeniei în jurul Starea de lucruri au expus-o viran ’ .Posesorii de autoturisme
zonă a ţării. Mofetele din Co- lele cazuri de revărsare a cînd atribuţiile ce revin u- blocului le-aţi propus. Cine Anonimă — Streisîngeor- ' . 9?: \
' ' 5'-
vasna, de exemplu, bogate în nor stări postoperatorii cardia­ apei acumulate din precipi­ nui magaziner al C.A.P., este să le aplice însă dacă nu giu. Dorinţa locuitorilor sa­ doi conducători de intreprln- a c 1 u (
deri, delegaţi la conferinţa M'- detergenţi ş, bureţ,, iş.
sulf şi în alte elemente mine­ ce, precum şi în alte afec­ taţii aţi dat-o chiar dv. Dar de la sine înţeles că nu ori­ dv. — locatarii, cu sprijinul tului este îndreptăţită. Con­
s al ma iml
c ei ca
rale, cunoscute încă de pe ţiuni. cine oare altcineva dacă nu cui i se poate încredinţa sar­ consiliului popular ? siliul popular orăşenesc Că- organizaţiei ¿răşeneştl de par- P ° 5 ® ° ° ’
sa. In ziua de 3 decembrie, i
..r
vremea romanilor, prezintă o (Agerpres) locuitorii satului, în frunte cina să se ocupe de gospo­ I. Achlm — După Piatră. lan vă poate ajuta în solu­ tiu Uraştie. » • , •
T
îşi adusese maşina pe ram- i
cu deputaţii, au datoria să dărirea avuţiei obşteşti. Iată In privinţa stabilirii impozi­ ţionarea ei. - Nu pot sa-mi explic de posesorul autoturismului )
ce la filiala judeţeană a Ban- 1_HD-1834. I
cli Naţionale din Deva casle- . ~
rul nostru trebuie să fie pre- Deva - care gos-
zent în fiecare zi, contabilul Popreşte oraşul ş, m spe- ,
l “
a
să se deplaseze de 3-4 ori clal °P P. otabl a nu aude '
pe saptamina şi sa folosim ... ~ ’
Cr numai in acest scop şi o ma- ,. .. ,. , . , i
^ _ autoturisme găsesc aici con- l
t
şină - spunea tovarăşul loan î" ! , bune pen-
d n ce e m al
dl
(
ace
Cindea, directorul I.I.L. Oraş- tru a asta fara sa- coste nici un (
eta
a
/„ . ^ ^ 5'
?'
nllor
..
f T
In întînipinarea marii sărbători
„Hai Ştiinţa !“ pe care o prilejuieşte aniver­ tie. i___ >
ban.
- Aproape în fiecare zi,
In prima parte a campionatului Cu ani în urmă, galeria e- permanentă şi la unison „Ha : sarea unui sfert de veac de dacă nu chiar in flecare zi, trecjjT-AU ANI... ţ \
la proclamarea Republicii, la
doi oameni din întreprinderea
chipei de fotbal Ştiinţa Petro Ştiinţa!" sau „Luptă, luptă Hunedoara, în sala sporturi­ noastră - plus o maşină - ,. Trecut-au mai bine de doi )
,
. ... ....
...
După disputarea jocurilor ştia, de parcă atunci se a- delăsări în pregătire, la slă­ şani devenise binecunoscută I.M.P. 1", galeria a purtat pe lor „Constructorul", din iniţia­ sînt a instituţiile bancare din . , . , . , . . , , i
a n de
fol
programate in prima parte flau pentru prima dată îm­ birea prieteniei principiale, pentru ardoarea cu care îşi aripile victoriei tînăra forma­ tiva secţiei de handbal a Şco­ Deva - arăta tovarăşul Mie . ' <7'^ dat ,n . °-

Sl
a
a campionatului diviziei B, preună. Profesorul Florian care trebuie să existe între susţinea echipa favorită în ţie a prof. Gh. Irimie. Aşa, cu lii sportive din localitate — Popa, directorul I.G.C.L. Orăş- .^ doua blocu ;' ,. cu
f
cite 20 de apartamente fie- /
l-
Corvinul Hunedoara ocupă Duţă, vicepreşedintele clubu­ membrii unei echipe pe care meciurile ce le disputa pe te­ ajutorul galeriei, fotbalişti’’ prin abnegaţia profesorului le- care, construite în strada Tu- \
1
5
un loc la periferia clasa lui sportiv Corvinul, referin- îi uneşte acelaşi sentiment ren propriu. Ştiinţei au ajuns într-o fază Ioan Mătăsaru —, timp de tre Cazul, deci, nu este slngu- ¿or Vladimlrescu din lila. \
mentului, cu numai 12 punc­ du-se la aceste carenţe din sportiv de a apăra pe teren A venit însă o vreme cînd avansată a „Cupei României", săptămîni de zile s-a desfăşu- Iar. Poate este, de cele mai ţ.c.H. Deva - constructorul i
te. Din partidele disputate, activitatea echipei de fotbal, onoarea şi demnitatea tova­ această inimoasă galerie, din învingînd echipe de categorii multe ori, necesar să_ fie che- r blocuri - n-a execu-
acest0
hunedorenii au cîştigat 6, au sublinia faptul că pregătirea răşilor săi de muncă. motive de neînţeles, a intrat superioare — Corvinul Hune­ maţi, sau solicitaţi, să se pre- t { ţ g şj tencuielile exterl- i
terminat la egalitate în pa­ echipei s-a făcut' la întîm- Se pare că acum, după într-un complet anonimat.. doara şi Metalul Drobeta Tr. zinte la instituţiile bancare to- a nS
. Lucrările respective s-au \
oare
tru jocuri şi au pierdut plare, antrenamentele erau plecarea antrenorului Stăni- Iată însă că în ultimele jocun Severin, din divizia B, şi e- varăşil care în întreprinderi aminat pentru a-l permite t
cinci, dar datorită penaliză­ „Stas“, antrenorul Stănilă iă, spiritele s-au liniştit în pe care Ştiinţa le-a disputat chipa A.S.A. Tg. Mureş, din Handbal răspund cu problemele finan- constructorului sâ execute un J
rii cu patru puncte ocupă nereuşind să imprime forma­ sensul bun al cuvîntului, ju­ pe teren propriu galeria şi-e divizia A. clare. Totuşi, ţinînd seama de numâr cît mai mare de apar _ ^
locul 13. ţiei o idee de joc. In plus, cătorii şi-au spus părerea făcut din nou simtită prezen­ faptul că se Imobilizează în tamen e
t . S-a stabilit însă ca t
privind lipsurile semnalate ta furtunoasă. Prin încurajarea C. M. acest scop două maşini, cu în 1972 tencuielile exterioare
în pregătirea echipei, mani- „Cupa 30 conducători auto şi consumul sâ fie ter minate. Anul este pe )
festîndu-şi dorinţa de a par­ „Răsăritul" Rîu de Mori — respectiv de benzină pe preţ ducâ . i.g.C.L. Deva - în ca- l
Corvinul putea ticipa mai activ la creşterea asocisfîe a entuziasmului sportiv de cost, cu contabili, casieri | itate de bene iciar nc n m c Gn _ nu a <
f
p j ¡ £ j j p tru a '
etc., faptul, deci, poate fi su- j
nivelului tehnic al echipei,
ntre r ns
de a contribui mai deplin la Decembrie“ pus unei^ analize de^ fond. determina constructorul sâ e» ^
afirmarea fotbalului hunedo­ Asociaţia sportivă „Răsări­ echipei de fotbal cu ocazia Pentru că, acum, întreaga xecute tencuielile exterioare ţ
realiza m rean pe treptele la care Ii tul“ din comuna în ur­ meciurilor susţinute In depla­ directoare economja ^ de tîrziere se soldează cu degra- \
e blocuri. Orice în- ’
noastră preocupare are ca li- |
de
Rîu
a acest
dau dreptul condiţiile de ca­
sare. Succese frumoase am
constituită
Mori,

re dispune. mă cu 5 ani, funcţionea­ obtinut la fotbal, activînd în rat „Cupa 30 Decembrie" 1« materiale, de muncă, de timp, darea acestor construcţii, t
darea
Aceeaşi dorinţă animă şl ză prin secţiile fotbal, volei campionatul zonei Haţeg, un­ handbal feminin, junioare 11. de mijloace băneşti. Deci paguba, pe măsură ce ,
Cum s-a ajuns în această el a scăpat din mină pe unii conducerea clubului Corvinul şah, atletism. De atunci s-au de în campionatul trecut am Au participat formaţiile şco­ 2041 CIRCULA „REGULAT" trec anii, va fi mal mare. l
situaţie deloc plăcută pen­ jucători şi din concepţia şi biroul secţiei de fotbal. organizat la nivel de comună ocupat locul II, după ce tot lilor generale nr. 2, 3, 6, 7, 8 CU INTIR2IERE Trecut-au ani... şi clţi o să ţ
tru jucătorii şi susţinătorii greşită de a deveni prieten Chiar înainte de terminarea întreceri sportive cu etape pe timpul am fost pe locul I. In şl 9, întîlnirile dispullndu-se mai treacă pînă se vor face t
luna august am participat la
lor ? De la bun început tre­ cu aceştia nu a luat măsuri­ turului, forurile competente sate şi asociaţie, în cadrul : faza judeţeană a „Cupei tine­ sub forma de turneu simplu. _ tencuielile exterioare la blocu- '
Trenul personal 2041 Teiuş— | amintite ? Aceasta ne-o
d e
buie spus că în cea mai ma­ le de sancţionare împotriva s-au preocupat de completa­ competiţiei „Cupa tineretulu retului de Ia sate" la care am In urma unor meciuri viu Arad circulă în mod „regu- poate spune numai I.G.C.L.
re parte vina revine condu­ acelor jucători care nu de­ rea lotului cu cîtiva jucă­ la sate“, ai căror cîştigători ocupat locul II. In întreaga disputate, majoritatea formaţi­ lat" cu întîrziere. La ora 6,41 \
cerii tehnice a echipei. Fos­ puneau interes, atît în jocu­ tori de valoare, mai ales au participat la faza judeţea­ activitate am fost sprijiniţi de ilor prezente în competiţie au ar trebui să plece din Deva,
tul antrenor, P. Stănilă, deşi rile de pregătire,- la antrena­ pentru linia de atac şi anga­ nă. Membrii echipei de fotbal furnizat satisfacţia unei bune mal departe, spre Arad. Intîr- CINE STINGE LUMINA?
a beneficiat de condiţii op­ mente, cît şi în jocurile ofi­ jarea unui antrenor cu ex­ împreună cu Victorian Arion, comitetul comunal de partid, comportări. zle însă, de regulă, cite 10-15 \
time de pregătire dintre ce­ ciale. perienţă competiţională, cu secretarul comitetului comuna' personal de tovarăşul Mircea Datorită unor jocuri exce­ minute şl uneori chiar mal Despre unele neajunsuri în l
le mai bune, nu a reuşit să Fără îndoială că la evolu­ o bună pregătire profesiona­ al U.T.C., şi Teofil Foarce, pre­ Ursu, primarul comunei. Pă­ lente, de o mare spectaculozi­ mult. privinţa Iluminatului public la ,
imprime echipei o tactică de ţia nesatisfăcătoare din une­ lă. şedintele asociaţiei sportive, au rinţii noştri care lucrează la tate, luptînd cu o ambiţie e- sate s-a mai scris în coloa- 1
joc, aşa cum dealtfel s-a şi le partide au contribuit şi Jocul amical de duminică, iniţiat acţiuni patriotice în ca­ C.A.P. sînt mîndri de noi, fi­ xemplară şi avînd in Rodica In sfîrşit, trenul soseşte în nele ziarului nostru. De data ^
ind şi înfocaţii noştri susţină­
angajat, şi să alcătuiască jucătorii, în cea mai mare susţinut în compania selec­ drul C.A.P. Clopotiva şi Os­ 5 tori. Coşerin (clasa a VUI-a) un bun gară. I se dă drumul. La Min aceasta, aducem In atenţia ,
formaţia în funcţie de ad­ parte a lor, excepţie făcînd ţionatei alcătuite din jucăto­ trov şi la construirea noulu realizator (a marcat 69 goluri), tia, unde ajunge după 10 ml ; con duceril I.R.E. Deva un 1
versar. Mercea, Coiculescu, Socol, rii echipelor divizionare C din cămin cultural. Ne-am bucura' Pe baza acestor rezultate, îr echipa şcolii generale nr. 3 nute de mers, stâ şi aşteaptâ a t j aspect al problemei res- \
După un început promiţă­ Stan, Matei şi oarecum Popa judeţul nostru, a demonstrat şi de sprijinul tovarăşului clasamentul zonei Haţeg, la (Poiană, Coşerin, Magan, Do- trecerea acceleratului 345. Aşa pec tlve. Despre ce este vor- i
tor, cînd Corvinul a obtinut Remus. Componenţii liniei faptul că lotul echipei Cor­ Ioan Drufulescu, preşedintele sfîrşitul turului, în urma re­ dopulos, Niciovscki, Stoianov ca in loc să ajungi la llia la ba 2 \
.
, .
, ,
T
rezultate bune, cum au fost de atac au manifestai multe vinul cuprinde elemente ti­ C.A.P. Clopotiva, şi al tovară­ zultatelor omologate de către Closone, Băreţelu, Ştefănescu) ora 7,12, eşti aici aproape de - Tovarăşul loachim Nojogan, l :
cele din jocurile cu Metrom carenţe, lipsă de interes şi nere, talentate, care iubesc şului Cornel Lăpădătoni, pre­ comisia orăşenească de fotbal, a cucerit trofeul pus în joc. ora 8,00. Justificările C.F.R.-u din satul Păullş (comuna Şol- 1
Iul nu duc pe nimeni mai re­
şedintele C.A.P. Ostrov, care
Braşov, Chimia Făgăraş, Po­ dăruire, fapt subliniat de nu­ fotbalul. Avînd un antrenor „Răsăritul" Rîu de Mori ocu- Diploma pentru cea mai teh­ pede de la Teiuş la Arad muş), ne-a Informat că zile 1
litehnica Timişoara, echipa a meroasele ratări şi de numă­ capabil, care să-i conducă, ne-au pus la dispoziţie auto­ pă primul loc. Dar iată acest nică jucătoare şi golgeter a’ sau de la Deva la llia. Aşa în şir toate becurile de pe ţ
1
început să „cadă", manifes- rul mic de goluri marcate, să-i pregătească după cerin­ camioanele pentru transportu clasament. turneului a fost cucerită de că, se înţelege, călătorii nu uliţă au ars fără întrerupere, 1
tînd o evidentă criză de for­ numai 13. Surprinzător, spre ţele fotbalului modern, tine­ 1. Răsăritul Rîu de Mori 9 7 1 1 23— 7 15 Rodica Coşerin (şcoala gene­ de justificări au nevoie. Mai ziua şi noaptea. Sesizările fă­ â- 1
mă tactică şi pregătire fizi­ finalul turului a început să rii fotbalişti de la Corvinul 2. Prietenia Silvaş 9 6 2 1 31—13 rală nr. 3), cea pentru cel ma’ marii trenurilor - Regionala cute la I.R.E.D. au rămas ţ
că. Aşa se face că în ultime­ dea semne de nesiguranţă şi Hunedoara, ca şi cei noi ve­ 3. Retezatul Sîntămăria 9 6 1 2 31—10 1? bun portar — de Adriana Po­ de căi ferate Deva - ne-ar , multă vreme fără răspuns. Pe ^
,,
„
„ ,
. ,
le trei jocuri disputate în compartimentul defensiv, al­ niţi, vor fi cu siguranţă ca­ 4. U.E.L. Haţeg 9 5 2 2 25—12 12 iană (şcoala generală nr. 3), putea spune ce au de gînd „ P e. oameni, din
bu na dre tat
3
deplasare — la Sibiu, Timi­ tădată punctul forte al echi­ pabili să scoată echipa din 5. Recolta Unirea 9 4 2 3 21—20 10 iar pentru cea mai tînără ju­ ţ să facă pentru ca trenurile să
sat se intreaba : se face oa- ţ
şoara şi Bistriţa — Corvinul pei. Linia de mijloc, schim­ actualul impas şi să aducă 6. Industria locală Haţeg 9 3 3 3 22—19 0 cătoare de Elga Knuff (şcoala ^ circule într-adevăr regulat. re vreun experiment privind l
a pierdut la scor, primind 9 bată mereu, de cele mai această formaţie printre 7. Drum nou Densuş 9 3 3 3 15—30 0 generala nr. 7). determinarea duratei de fo- ,
goluri şi mnrcînd numai unul multe ori neinspirat, nu a fruntaşele clasamentului. Că 8. Unirea Gînţaga 9 2 1 6 14—28 r Iată şi primele trei echipe 1 RAMPA PUBLICĂ losinţă neîntreruptă a becu- 1
singur. avut o comportare constan­ aşa stau lucrurile, ne vor 9. Voinţa Haţeg 9 1 0 8 9—30 2 clasate: rilor sau există cumva surplus l
Greşelile tactice ca şi cele tă, contribuind la evoluţia demonstra, sperăm şi dorim, 10. Streini Plopi 9 0 1 8 7—29 1 DE SPĂLARE de curent electric, care trebuie /
comise de fostul antrenor neconvingătoare din ultimele pregătirile intense din tim­ 1. Şcoala generală nr. 3 A AUTOTURISMELOR consumat inutil ? Unei ase- 1
5
Stănilă în alcătuirea forma­ partide. pul iernii. atunci cînd de Lotul de jucători al echipe rogaru, Aurel Vasioni, Corne! 5 5 0 0 117—21 10 menea risipe trebuie să i se ţ
ţiei au făcut ca în unele par­ Au mai fost şi unele di­ fapt se pun bazele rezultate­ Răsăritul Riu de Mori : Bona Filan, Eugen Kenda, Mihai Se­ 2. Şcoala generală nr. 7 Informăm pe cei interesaţi pună capăt neîntirziat. Con- 1
tide Corvinul să joace la în- sensiuni în cadrul lotului, u- Vălean, Ioan Purceloni, Enă- can, Alexandru Logofătu, Io­ 5 4 0 1 45—55 8 că o rampă de spălare a au- ducerea I.R.E. Deva nu este *
tîmplare, formaţia semănînd nele generate de antrenor, lor bune din returul campi­ şel Lupu, Radu Marcel, Ştefan nel Arion. 3. Şcoala generală nr. 2 toturismelor funcţionează in oare de aceeaşi părere ? Aş- ^
1
cu o orchestră în care fie­ e ele de către jucători, care onatului, Ivancu, Teofil Foarce, Viore 5 3 0 2 41—48 6 condiţii Ireproşabile şl fără teptăm răspunsul prin fapte. ^
care component acţiona cum au condus la dezbinări, la MIRCEA NEAGU Iosivoni, Ioan Lăpădătoni, Ti- M. RADU
beriu Ciorogaru, Octavian Cio- corespondent voluntar ION VLAD