Page 2 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 2

8                                                                                                                                                                    DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 566 • VINERI 1 DECEMBRIE 1972




                                                                                                                                                                                 Unirea — act istoric



                                                                                                                                                                                 cu profund caracter



                                                                                                                                                                           democratic şi progresist
           încheiem  primii  doi  an!  ai   zează  voinţa  şl  hotărîrea  fie­  planul  anual.  Organizaţiile  de   toare  a  maselor  pentru  reali­
         actualului  plan  cincinal  —   cărui  colectiv.  In  această  pro­  partid,  conducerile  acestor  u-   zarea  cincinalului  actual  îna­
         se  arăta  în  darea  de  seamă  şi   blemă  mai  mulţi  vorbitori,  în­  nităţi,  trebuie  să  militeze  cu   inte de termen.
         în  cuvîntul  tovarăşilor  Dioni-   tre  care  Gheorghe  Naum,  se­  fermitate  şi  prin  măsuri  con­  Avînd  ca  obiectiv  central                       împrejurările  istorice  au   unirii  naţionale  a  românilor   justă  şl  legitimă,  care  con­
         sie  Munteanu,  muncitor  tur­  cretarul  comitetului  de  partid   crete,  să  asigure  traducerea,   îndeplinirea  cincinalului  îna                   silit  poporul  nostru  ca  seco­  într-un  singur  stat  indepen­  corda  In  Întregime  cu  aspi­
                                                                                                                                                                                                                          raţiile  de  secole  ale  popo­
         nător,  Doinei  Frenţoni,  ingi­  de  la  cocseria  U.  V.  Călan,   în  viaţă  a  sarcinilor  pe  care   inte  de  termen  —  spunea  vor               le  de-a  rîndul  să  trăiască  în   dent.  Unirea  a  fost  opera  în­  rului  nostru  şl  cu  însuşi  lo­
         ner  şef  al  U.V.  Călan,  Ion  Co-   Gheorghe  Deminescu,  vice­  partidul  le-a  pus  în  faţa  agri­  bitorul  —  fiecare  colectiv  tre             unităţi  politice  separate,  sub   tregului  popor  român  împli­
         tuţiu,  directorul  S.M.A.  Că­  preşedinte  al  consiliului  popu­  culturii socialiste.  buie  să  vadă  ce  resurse  şi                               dominaţii  străine,  ceea  ce  a   nită  prin  lupta  şi  activitatea   gica  dezvoltării  Istorice.  Dar
         lan,  Gheorghe  Barbu,  preşe­  lar  orăşenesc,  Ioachim  Toma,   In  zootehnie  trebuie  luate   posibilităţi  are  pentru  a  spori                    frînat  propăşirea  sa.  In  con­  maselor  largi  populare,  a   o  dată  cu  aceasta  nu  s-a
         dintele  C.A.P.  Strei,  Gheorghe   directorul   I.G.C.L.,   Viorei   măsuri  pentru  sporirea  efecti­  producţia  şi  cum  ,pot  fi  ele               fruntarea  aspră  cu  greutăţi­  conducătorilor   mişcării   de   terminat  lupta  maselor  pen­
                                                                                                                                                                                              eliberare,  a  oamenilor  de  li­
                                                                                                                                                                                                                          tru  rezolvarea  radicală  a  re­
         Cremene,  secretarul  comite­  Păcurar,  secretarul  comitetu­  velor  şi  creşterea  producţiei   puse  în  valoare  într-un  ter­                      le,  el  şi-a  păstrat  mereu  a-   tere,  ştiinţă  şi  artă,  prin   vendicărilor  sociale,  pentru
                                                                                                                                                                  Iributele  personalităţii  sale,
         tului  de  partid  de  la  şantie­  lui  orăşenesc  al  U.T.C.,  Ion   de  lapte  şi  carne.  Conferinţa   men  cît  mai  scurt.  Organiza­              şi-a  afirmat  permanent  voin­  jertfele  din  anii  1848—1849   transformarea  României  în
         rul nr. 3 al T.C.M.M.H. — ou bi­  Sălăjan,  preşedintele  coopera­  a  adoptat  măsuri  corespunză­  ţiilor  de  partid,  de  stat  şi  e-               ţa  de  a  trăi  liber,  într-o  pa­  de  pe  întinsul  Transilvaniei,   tr-un  stat  democratic.  Gre­
         lanţuri  de  activitate,  în  gene­  tivei  meşteşugăreşti  şi  alţii,   toare  care  să  asigure  înfăptui­  conomice  trebuie  să  le  fie             trie  aşezată  în  drepturile  ei   prin  jertfele  de  la  Plevna  şi   vele  şi  acţiunile  revoluţiona­
         ral,  bogate  în  realizări.  In   au  abordat  probleme  legate   rea  cu  succes  a  sarcinilor  în   clar  ce  au  de  făcut  în  fieca­              fireşti.  Peste  fruntariile  ca-   Vidin   şi   cele   din   anii   re,  care  au  culminat  cu  gre­
         majoritatea   întreprinderilor   de   aprovizionarea   tehnico-   acest  an  şi  în  anii  viitori.  O   re  etapă  de  îndeplinire  a  pla­             re-1  despărţeau,  el  s-a  sim­  1916—1918.            va  generală  din  anul  1920,
         prevederile  planului  de  pro­  materială  a  unităţilor,  asigura­  serie  de  măsuri  vizează  rea­  nului.  Este  necesar  să  se  trea­             ţit  totdeauna  solidar,  pe  te­                       precum  şi  mişcările  ţără­
         ducţie  şi  angajamentele  luate   rea  stocurilor  normate,  înche­  lizarea  planului  pe  1972  şi  a   că  în  toate  unităţile  la  eşalo­          meiurile  comunităţii  de  ori­  Aprobarea  celor  1  228  de   neşti  dempnstrau  că  lupta
                                                                                                                                   In
                                                                                                                                       laboratorul
                                                                                                                                                 central
         îp  întrecere  au  fost  îndepli­  ierea  contractelor  economice,   angajamentelor  la  toţi  indica­  narea  raţională  a  planului  pe   I.M.   Barza   se   execută   nu­ al   gine,  de  limbă,  de  cultură.   delegaţi  va  fi  întărită,  pe   maselor  pentru  realizarea  u-
         nite  şi  depăşite.  Colectivul   reducerea  cheltuielilor  mate­  torii,  ridicarea  eficienţei  eco­  1973  pe  luni  şi  trimestre,  la   meroase   analize   fizico-meta-   Această  unitate  a  fost  afir­  Cîmpul lui Horea, de glasul  nui  regim  democratic  va
         U.V.  Călan  a  dat  peste  plan   riale şi băneşti, reducerea  nomice şi crearea condiţiilor  crearea  condiţiilor  ca  preve­  lurgice.   Unul   dintre   autorii   mată  şi  în  creaţia  populară,           continua   în   condiţii   noi.
         în  1972  mai  mult  de  800  tone                                                        derile  acestuia  să  fie  îndepli­  lor   este   şi   laboranta   Florlca
                                                                                                   nite  din  prima  lună  de  mun­  Dianovschi.                  dar  şi  în  cărţile  lui  Coresi                       Crearea  Partidului  Comunisl
         fontă,  1  450  tone  lingotiere  şi                                                      că.  In  cuvîntul  său,  vorbito­       Foto: V. ONOIU         sau  Varlaam,  în  slova  croni­                        Român  în  1921  a  însemnat
         poduri,  500  tone  piese  turna­         Conferinţa organizaţiei                         rul  s-a  referit  în  mod  deose­                             carilor  ca  şi  în  lucrările  sa­                     preluarea  stindardului  luptei
         te  din  fontă,  5  200  tone  pro­                                                       bit  la  indicatorii  de  eficienţă  r                         vante  ale  lui  Nicolae  Ola-   1 Decembrie            întregului  popor  pentru  eli­
         duse  cărbunoaae,  a  mărit  pro­                                                         (rentabilitate,   productivitate,                              hus,  Constantin  Cantacuzi-                            berarea  socială  de  către  con­
         ductivitatea  muncii  valorica          orăşeneşti de partid Călan                        cheltuieli  la  1  000  lei  produc­                           no-stolnicul   sau   Dimitrie                           ducătorul  marxist-leninist  al
         cu  13  000  lei  pe  cap  de  sala­                                                                                                                     Cantemir. De-a lungul timpu­                            clasei muncitoare.
                                                                                                   ţie  martă,  micşorarea  consu­  Vă  răspundem                                                     1918
         riat  şi  a  realizat  un  beneficiu                                                      murilor  specifice,  reducerea                                 lui,  românii  din  Muntenia,                             Transformările  în  direcţia
         suplimentar  de  17  milioane   consumurilor  specifice  de  ma­  necesare  îndeplinirii  planului   preţului  de  cost),  subliniind                    Moldova  şi  Transilvania  au                           popular-democratică  vor  fi
         lei.  Asemenea  rezultate  bune   terii  prime  şi  materiale,  ener­  pe  anul  1973.  La  U.V.  Călan   necesitatea  ca  aceşti  indica­               asigurat  între  ei  o  continuă                        desăvîr.şite  de  masele  popu­
         au  obţinut  şi  constructorii,   gie,  combustibil,  îmbunătăţi­  s-a  prevăzut  în  mod  concret   tori  să  stea  permanent  în                       circulaţie  de  valori  materia­                        lare,  sub  conducerea  Parti­
         salariaţii  din  celelalte  unităţi   rea  calităţii,  reducerea  rebu­  cu  cît  vor  creşte  indicii  de   de  stat  şi  economice.  S-a  a-  la întrebare  le  şi  spirituale.  La  vreme                     dului  Comunist  Român,  în
                                                                                                   atenţia  organelor  de  partid,
         de  producţie,  mecanizatorii  şi     turilor,  perfecţionarea  proce­  utilizare  la  furnale,  cocserie                                                de  cumpănă,  ei  şi-au  înmă­  a  peste  100  000  de  oameni   condiţiile  victoriei  insurecţiei
                                   N
         ţăranii cooperatori.          selor   tehnologice,   ridicarea   şi  maşini-unelte,  a  producţiei   tras  atenţia  asupra  necesită­                    nuncheat  forţele  împotriva   în  acordurile  imnului  „Pe-al   armate  de  la  23  August  1944
           Aceste  realizări  slnt  expre­  prin  toate  mijloacele  a  efi­  pe  rup  suprafaţă  la  turnătorii.   ţii  asigurării  îndeplinirii  pla­  Alexandru  Soica  —  Vaţa   ameninţării  duşmane,  pen­  nostru  steag  e  scris  unire!"   moment  istoric  ce  a  deschri
                                                                                                                                                                                              Evocînd  acest  moment  me­
         sia  creşterii  prestigiului  şl  au­  cienţei  economice,  pregătirea   La  producţiile  de  bază  s-a   nului  de  investiţii  la  construc­  de  Jos.  Conducerea  coope­  tru  apărarea  pămîntului  ţă­     poporului   nostru   drumul
         torităţii  organelor  şi  organiza­  şl  ridicarea  calificării  cadre­  stabilit  cu  cît  se  va  depăşi   ţiile   industriale,   asigurarea   rativei  de  consum  al  cărei   rii.  A  rămas  un  simbol  ne­  morabil,  Alexandru  Vlahuţă,   spre  victoria  asupra  claselor
         ţiilor  de  partid  in  rîndul  ma­  lor.                   planul  în  unităţi  fizice.  De  a-   condiţiilor  care  să  conducă  la   salariat  sînteţi  este  singura   pieritor  acea  clipă  înscrisă   la  numai  cîteva  zile,  avea   exnloatatoare,  victorie  carp
         selor,  a  capacităţii  lor  de  or­  Alţi  vorbitori  s-au  referit  la   semenea,  în  agricultură  s-au   intrarea  în  funcţiune  a  noilor   în  măsură,  în  conformitate   în  cronica  istoriei  de  Mihai   să  scrie:  „Mari  au  fost  su­  '-a  dat  posibilitatea  să  fău
         ganizare  şi  mobilizare  a  co­  măsurile  ce  trebuie  luate  pen­  stabilit  măsurile  prin  care  ur­  obiective  înainte  de  termen  şi   cu  statele  de  funcţiuni,  să   Viteazul,  prin  unirea  celor   ferinţele  pe  care  le-am  în­  romcă  o  Românie  nouă,  în­
         lectivelor  de  oameni  ai  mun­  tru  rentabilizarea  unor  produ­  mează  ca  producţia  de  grîu,   atingerea  în  cel  mai  scurt   stabilească  care  sînt  atri­  trei  ţări  române  sub  o  sin­  durat,  dar  mare  este  şi  răs­  floritoare, socialistă.
         cii  la  Îndeplinirea  exemplară   se  şi  secţii  Ia  U.  V.  Călan,   porumb,  cartofi  şi  sfeclă  de   timp  a  parametrilor  proiec­  buţiile  dv.  de  serviciu.  Pu­  gură conducere politică.  plata  jertfelor  noastre.  Poa­  Act  al  maselor  populare,
         a  sarcinilor  stabilite  de  Con­  cooperativa   meşteşugărească   zahăr  să  fie  depăşită  în  mod   taţi.            teţi  solicita  lămuriri  în  a-   Destrămarea  feudalismului   le  că  niciodată  n-a  încăput   unirea   Transilvaniei   cu
         gresul  ai  X-lea  şl  Conferinţa   „Streiul"  şi  producţia  de  lapte   simţitor  pe  unitatea  de  supra­  In  continuare,  tovarăşul  Au­  ceastă  privinţă  şi  din  par­  şi  dezvoltarea  capitalismului,   atîta  fericire  între  hotarele   România  a  înrîurit  pozitiv
         Naţională a partidului.       la  ferma  I.A.S.  Vorbitorii  s-au   faţă.  In  zootehnie,  se  vor  în­  rel  Bulgaraa  a  subliniat  ne­  tea U.J.C.C.  revoluţiile  de  la  1848,  Uni­  ţării  ce  s-a  chemat  cîndva   întreaga  evoluţie  ulterioară  a
                                                                                                                                                                                              Dacia Felix".
           In cadrul dezbaterilor — ca­  referit  pe  larg  la  probleme   locui  animalele  slab  producti­  cesitatea  ca  organele  şi  orga­  Silviu  Stanciu  —  Clgmău.   rea  principatelor  române  în            ţării.  Deşi  înfăptuită  în  con­
                                                                                                                                                                  1859  şi  cucerirea  indepen­
         racterizat#   printr-un   spirit   ce  se  ridică  în  legătură  cu   ve,  se  va  îmbunătăţi  asisten­  nizaţiile  de  partid,  consiliul   Consiliul  de  conducere  al   denţei  lor  au  dat  un  impuls   Se  împlinesc  astăzi  54  de   diţiile  existentei  regimului
                                                                                                                                                                                                                          burghezo-moşieresc,  unirea  a
         critic  şi  autocritic,  construc­  realizarea  programului  de  in­  ţa  zoo-veterinară,  iar  anima­  popular  orăşenesc  să  acorde   cooperativei   a   procedat   puternic  luptei  maselor  pen­  ani  de  la  Marea  adunare  din   creat  un  cadru  naţional  şi
         tiv şi combativ —, pornindu-se   vestiţii,  subliniind  că  se  im­  lele  vor  fi  furajate  şi  îngriji­  mai  multă  atenţie  şi  să  se   foarte  bine.  Calculul  pen­  tru  desăvîrşirea  făuririi  sta­  Alba  Iulia.  In  lungul  şir  al
         de  la  ceea  ce  *-a  realizat  bun,   pune  luarea  de  măsuri  de  că­  te  în  condiţii  superioare,  re-   ocupe  cu  mai  multă  grijă   tru  plata  muncii  -în  acoTd   tului  naţional  român.  In  îm­  documentelor   înscrise   pe   social-economic  propice  pro­
                                                                                                                                                                                                                          gresului  mai  rapid  al  indus­
         de  la  lipsuri  şl  neajunsuri,   tre  beneficiari  şi  constructori   uşindu-se  în  acest  fel  să  se   pentru  punerea  în  valoare  a   global  nu  se  poate  face  de-   prejurările  prăbuşirii  Impe­  steagul  revoluţiilor  din  ţă­
         s-a  insistat  în  mod  deosebit   ca  toate  obiectivele  aflate  în   depăşească  producţia  planifi­  rezervelor  de  care  dispune  a-   cît  după  terminarea  culesu­  riului  habsburgic,  ale  trium­  rile  române,  începînd  cu   triei,  agriculturii,  ştiinţei  si
         asupra  a  ceea  ce  trebuie  fă­  construcţie  şi  cele  care  vor   cată  cu  1  000  hl  lapte  şi  15   gricultura.  In  toate  unităţile   lui  porumbului,  tăiatul  şi   fului  Marii  Revoluţii  Socia­  proclamaţia  de  la  Padeş  a   culturii,  pentru  dezvoltarea
                                                                                                                                  transportul cocenilor.
                                                                                                                                                                                                                          forţelor  progresiste  ale  so­
                                                                                                                                                                                              lui  Tudor  Vladimirescu  şi
         cut  în  viitor  pentru  o  creş­  începe  în  anul  viitor  să'-  fie   tone  carne.  Asemenea  măsuri   agricole socialiste sînt .posibi­  Viorei Popescu — Romos.   liste   din   Octombrie,   s-a   pînă  la  Constituţia  Republi­  cietăţii  şi  a  mişcării  revolu­
                                                                                                   lităţi  pentru  a  se  obţine  o
         tere  şi  mai  substanţială  a  a-   terminate  şi  date  în  folosin­  vizează  îmbunătăţirea  activi­  creştere  substanţială  a  pro­  Nu aveţi dreptul pentru că   ivit  posibilitatea  încununării   cii  Socialiste  România,  rezo­  ţionare.  Idealurile  înaintaşi­
         portului  colectivelor  de  mun­  ţă  la  termen  sau  înainte  de  '   tăţii şi în alte sectoare.  ducţiei  agricole  vegetale  şi  a-   nu îndepliniţi condiţiile ce­  victorioase  a  luptei  poporu­  luţia  Adunării  de  la  Alba   lor,  dezideratele  proclamate
         că  din  oraş  la  realizarea  cin­  termen,  pentru  atingerea  în   In   încheierea   lucrărilor   nimale,  noi  succese  pe  calea   rute de legislaţia în vigoa­  lui  român  pentru  încheierea   Iulia  reprezintă  un  act  isto­  acum  o  jumătate  de  veac  la
         cinalului  înainte  de  termen.   cel  mai  scurt  timp  a  parame­  conferinţei  a  luat  cuvîntul  to­  rentabilizării  producţiei  şi  în   re.       procesului  de  formare  a  sta­  ric  cu  caracter  profund  de­  Alba  Iulia  şi-au  putut  găsi
         Participanţii  la  conferinţă  au   trilor   proiectaţi.   Consiliul   varăşul  Aurel  Bulgărea,  se­                     Ion  Stancu  —  Hunedoara.     tului naţional unitar.      mocratic  şi  progresist.  Rezo­  împlinirea  şi  au  fost  depăşi­
         manifestat  o  deosebită  grijă   popular  orăşenesc  trebuie  să   cretar  al  Comitetului  judeţean   acest  sector  al  economiei.   Oficiul  de  pensii  Hunedoa­  „Marea adunare populară de   luţia  nu  a  fost  opera  unor   te  prin  lupta  •  clasei  munci­
         pentru  stabilirea  şi  finalizarea   acţioneze  cu  mai  multă  fer­  de  partid.  După  ce  a  scos  în   Vorbitorul  a  subliniat  necesi­  ra  vă  poate  da  toate  lămu­  la Alba Iulia — spunea tova­  persoane  şl  nici  a  unei  sin­  toare,  a  ţărănimii,  intelectua­
                                                                                                   tatea  de  a  se  acorda  mai
         cit  mai  grabnică  a  măsurilor   mitate  pentru  realizarea  con­  evidenţă  strădania  cu  care   mult  sprijin  şi  ajutor  organi­  ririle  dorite  asupra  modu­  răşul NICOLAE CEAUŞESCU   gure  clase,  ci  a  întregii  na­  lităţii,  a  tuturor  oamenilor
         ce  se  Impun  pentru  realizarea   strucţiilor  de  locuinţe,  între­  s-a  muncit  pentru  a  se  obţi­  zaţiilor  de  partid  şi  conduce­  lui  în  care  vi  s-au  calculat   —,  care  a  proclamat  unirea   ţiuni  române  şi  a  exprimat   muncii  —  români,  maghiari
                                       ţinerea  în  bună  stare  a  fon­  ne  realizări  cît  mai  bune  în
         planului   de   producţie   pe                                                           rilor  unităţilor  agricole  socia­  şi   stabilit   drepturile   la   Transilvaniei  la  patria  ma­  poziţia  democratică,  înainta­  germani  şi  de  alte  naţiona­
         1972  la  toţi  indicaţorii  şi  îna­  dului locativ de stat.  toate  domeniile  de  activitate,   liste  în  organizarea  producţiei   pensie.  Adresaţi-vă  direct   mă,  uriaşele  manifestări  or­  tă  a  naţiunii  române  în  acea   lităţi—care,  sub  conducerea
         inte  de  termen,  precum  şi  mo­  Vorbitorii  s-au  oprit  apoi   pentru   înfăptuirea   politicii   şi  a  muncii,  în  munca  de  e-   acestui  oficiu.  La  pensie  de   ganizate  de  masele  populare   epocă.  marxist-leninistă  a  Partidu­
         bilizarea  tuturor  forţelor  co­  asupra  unor  probleme  pe  care   partidului,  vorbitorul  s-a  re­  ducare  şi  mobilizare  a  mase­  la C.A.P. nu aveţi dreptul.  din  toate  provinciile  româ­  Dacă  unele  din  punctele   lui  Comunist  Român,  au  sta­
         lectivelor  de  muncă  in  vede­  le  ridică  îndeplinirea  planului   ferit  la  rezervele  mari  de  ca­  lor  la  înfăptuirea  planului  de   Alexandru  Csâky  —  Pe-   neşti  au  consfinţit  voinţa  de   concrete  elaborate  la  1  de­  tornicit  socialismul  deplin  şi
         rea  finalizării  cu  rezultate   de  stat  în  agricultură,  sector   re  dispun  industria  şi  agri­  producţie  în  agricultură.  De   trila.  Pentru  a  primi  rela­  unire  a  întregii  noastre  na­  cembrie  1918  n-au  fost  apli­  definitiv,   triumfător,   pe
         cît  mai  bune  a  măsurilor  ce   important  in  economia  oraşu­  cultura  pentru  a-şi  spori  şi   asemenea,  a  insistat  asupra   ţiile  pe  care  le  doriţi  pri­  ţiuni.  Unirea  a  fost  încunu­  cate  de  către  guvernele  bur-   pămîntul  patriei.  Preluînd  şi
         se  impun  a  se  lua  pentru  ca   lui.  Această  ramură  a  cunos­  mai  mult  contribuţia  la  for­  sarcinilor  şi  măsurilor  ce  se   vind  contractarea  iepurilor   narea  victorioasă  a  luptei   ghezo-moşiereşti  dintre  cele   ducîrid  mai  departe  moşte­
         prevederile  planului  pe  1973   cut  în  ultimii  ani  o  dezvolta­  marea  venitului  naţional,  la   impun  a  se  lua  pentru  întări­  de  casă,  luaţi  legătura  cu   seculare  duse  de  cele  mai   două  războaie,  ele  au  fost   nirea  progresistă  a  genera­
         să  fie  îndeplinite  încă  din   re  ascendentă.  Anul  acesta  u-   unele  lipsuri  şi  neajunsuri  ca­  rea  rîndurilor  partidului,  acor-   tovarăşul   Constantin   Po­  înaintate  forţe  ale  poporului   nu  numai  înfăptuite  dar  şi   ţiilor  care  ne-au  precedat
         primele zile de muncă.        nităţile  agricole  socialiste  au   re  trebuie  grabnic  lichidate,   dîndu-se   atenţie   calităţilor   pescu,  de  la  serviciul  de  a-   român  din  Moldova,  Munte­  depăşite,  în  sensul  progresu­  naţiunea  noastră  socialistă,
                                       dat  peste  plan  aproape  100   precum  şi  la  sarcinile  actua­                        chiziţii al U.J.C.C. Deva.       nia  şi  Transilvania,  de  căr­
           In  cadrul  dezbaterilor  s-a                             le  şi  de  viitor  care  se  pun  în   moral-politice  ale  celor  care                                                 lui,  de  către  noua  orînduire   sudată  prin  comunitatea  de
         pus  accentul  pe  ridicarea  efi­  tone  porumb.  Multe  coopera­  faţa  organelor  şi  organizaţii­  solicită  primirea  în  partid,   Gheorghe Hanganu — Ro­  turarii  şi  marii  gînditori  ai             ..ţeluri  şi  interese  se  afirmă
         cienţei  întregii  activităţi  eco­  tive  au  îndeplinit  şi  depăşit                    muncii  ce  trebuie  depusă  pen­  mos.  Instituţia  în  numele   neamului,  a  activităţii  desfă­  socialistă  din  România,  sub   continuu  cu  toată  plenitudi­
         nomice  şi  politice,  pe  măsuri­  producţia  la  grîu.  La  produc­  lor  de  -partid,  de  stat,  econo­  tru   educarea   marxist-leni-   căreia  ne  scrieţi  să  se  a-   şurate  de  elementele  revo­  conducerea  Partidului  Comu­  nea  capacităţii  sale  creatoa­
                                       ţia  de  lapte  se  înregistrează,                                                        dreseze  instanţelor  judecă­    luţionare,  de  militanţi  socia­
         le  care  trebuie  luate  ca  cin­  cu  excepţia  cîtorva  cooperati­  mice  şi  obşteşti  şi  cum  tre­  nistă  a  comuniştilor,  pen­  toreşti.        lişti,  a  aspiraţiilor  şi  voinţei   nist Român.      re,  înălţînd  România  pe  noi
         cinalul  să  fie  îndeplinit  îna­  ve  agricole,  rămîneri  în  ur­  buie  ele  să  acţioneze  pentru   tru  formarea  şi  dezvoltarea   G.  I.  —  Ilia.  In  problema   întregului popor român".  Desăvîrşirea  unităţii  na­  trepte  ale  civilizaţiei  şi  cul­
         inte  de  termen.  Cincinalul   mă.  De  pildă,  ferma  I.A.S.  are   a  uni  înfr-un  singur  şuvoi  e-   conştiinţei  socialiste  a  mase­  relatată  nu  este  altă  solu­  Adunarea  Naţională  de  la   ţionale  a  României  a  fost  o   turii,  asigurîndu-i  un  loc
                                                                                                                                                                                                                          demn  în  rîndul  tuturor  na­
         înainte de termen caracteri­  cea mai mare restanţă faţă de  lanul, forţa şi energia crea-  lor.  In  toate  sectoarele  de  ac­  ţie  decît  aceea  de  a  pune   Alba Iulia încheia procesul  necesitate istorică obiectivă,  ţiunilor lumii.
                                                                                                   tivitate  trebuie  să  se  creeze
                                                                                                   climatul  necesar  desfăşurării   mina  toţi  cetăţenii  la  exe­
                                                                                                  .unei  activităţi  fructuoase,  iar   cutarea  lucrărilor  de  între­
                                                                                                                                  ţinere  a  drumului.  Consi­
            ln atenţia coiecfivului I.I.L. Brad                                                    spiritul  combativ  al  organi­  liul  popular  a  adus  pietri­
                                                                                                   zaţiilor  de  partid,  al  comuniş­
                                                                                                   tilor  trebuie  să  sporească  şi   şul necesar.            In obiectivul criticii :
                                                                                                                                   Anonim  —  Batiz.  In  e-
                     Raţionalizarea consumurilor,                                                  mai  mult.  Vorbitorul  a  subli­  xemplul  dat,  cetăţeanul  la
                                                                                                   niat  că  stă  în  puterea  colec­
                                                                                                                                  care  vă  referiţi  nu  are
                                                                                                   tivelor  de  muncă  din  între­
                                                                                                   prinderile  oraşului  Călan,  din   dreptul  decît  la  suprafaţa              Condamnabila practică
                                                                                                                                  de  teren  pe  care  coopera­
                   reducerea cheltuielilor de prisos                                               unităţile  agricole  socialiste,   tiva  i-a  atribuit-o  ca  lot  în
                                                                                                   să  încheie  anul  1972  cu  rea­
                                                                                                   lizări  cît  mai  substanţiale  şi   folosinţă  personală.  Nu  se   de a purta oamenii pe drumur
                                                                                                   să  asigure  îndeplinirea  în  bu­  mai  dan  asemenea  ajutoare
              In  unităţile  întreprinderii  de  industrie  lo­  nor".  De  asemenea,  s-a  ajuns  ca  în  momen­  ne  condiţiuni  a  planului  pe   ca  cele  la  care  vă  referiţi.
            cală  Brad  se  desfăşoară  în  aceste  zile  o  ac­  tul  de  faţă  un  număr  mare  de  repere  să  fie   1973.     Ţăranii  cooperatori  benefi­
            tivitate  Însufleţită  pentru  traducerea  în  viaţă   realizate  din  panouri  furniruite,  înlocuin-                ciază de pensie.             Să  se  pună  capăt  nerezolvării  în  termen
            a  sarcinilor  izvorîte  din  documentele  Confe­  du-se  în  bună  parte  bordurile  din  lemn  ma­    N. BADIU
            rinţei  Naţionale  a  partidului  şl  ale  recentei   siv,  folosite  pînăde  curînd.  In  egală  măsură
            plenare  a  C.C.  al  P.C.R.,  în  domeniul  raţio­  se  acordă  atenţie  croirii  raţionale  a  cheres­                                           sesizărilor, irosirii zadarnice a timpului product
            nalizării  şi  gospodăririi  judicioase  a  resurse­  telei,  urmărindu-se  să  se  obţină  cît  mai  mul­
            lor  materiale.  Secţiile  consumatoare  de  lemn   te  repere  din  aceeaşi  bucată,  iar  defecţiuni­  Frontul  de  lucru  să  fie  încă  de       Din  luna  iunie,  anul  acesta,
                                                                                                                                                                                             asigura  pe  plan  local  forţă  de
            şi  metal  se  află  în  faţa  unui  exigent  şi  im­  le  ivite  pe  parcursul  desfăşurării  fluxului  teh­                                      muncitorul  Petre  Sabău,  care   muncă necalificată.       să  în  faţa  unui  caz  la  Ju
            perios  examen,  care  vizează  reducerea  con­  nologic  sînt  remediate  din  mers,  reducînd                                                    urmează  un  curs  de  califica­                            cătoria din Petroşani.
            sumurilor specifice, a cheltuielilor de prisos.  astfel cu mult posibilităţile de rebutare.                                                        re  în  meseria  de  lăcătuş  la   —  Şi de ce n-a avut adre­  Nişte  cetăţeni  din  s<
              Colectivul  secţiei  de  tîmplărie,  spre  exem­  Iniţiativa  secţiei  de  tîmplărie  a  fost  extin­                                            întreprinderea  de  industrie  lo­  să? — l-am întrebat pe to­  Sînpetru,  comuna  Sînlămă
            plu,  acordă  cea  mai  mare  importanţă  valori­  rile  obţinute  în  acest  an  pe  linia  reducerii  pe acum grabnic şi bine pregătit           cală  Deva,  tot  bate  drumurile   varăşul Chiş, care trebuia să   Orlea,  l-au  dat  în  judec
                                                      să  şi  la  secţia  de  confecţii  metalice.  Realiză­
            ficării  superioare  a  lemnului.  Aici  şi-a  găsit                                                                                               de  la  atelier  la  birourile  în­  intervină pentru procurarea   pe  un  concetăţean  al  lor
            un  larg  ecou  iniţiativa  privind  obţinerea  din   consumurilor  de  metal  sînt  deosebit  de  eloc­                                           treprinderii,  pentru  a  afla  da­  ei, aceasta făcînd parte din   fiind  la  rînd  să  le  păzea
            aceeaşi  cantitate  de  lemn  a  unui  număr  cît   vente.  Numai  la  produsele  realizate  prin   (Urmare din pag. 1)  din  acest  cincinal,  pentru  rea­  că  i  se  vor  deconta  banii  plă­  sarcinile sale' de serviciu.  caprele  în  baza  unei  conv
                                                                                                                                                                                               —  ? I
            mai  mare  de  produse  finite  cu  valoare  ridi-   cooperare  cu  alte  unităţi  s-au  redus  consu­               lizarea  însăşi  a  cincinalului   tiţi  pe  abonamentul  pentru   —  Pînă  Ia  urmă,  cei  doi   ţii,  le-a  lăsat  pe  un  teren
            oată.  Acest  lucru  va  permite  ca  din  lemnul   murile  cu  5,4  la  sută,  fără  diminuarea  cali­  sîntem  „înghesuiţi"  cu  timpul,   înainte  de  termen.  Tocmai  de   transportul  de  la  domiciliu  la   care  împrăştiaseră  îngrăşăn
            economisit  să  fie  obţinute  numai  în  acest  an   tăţii produselor.   '            frontul  de  lucru  pentru  apar­  aceea,   soluţionarea   tuturor   locul  de  muncă.  Pentru  că  la   funcţionari  au  găsit  „portiţa   te  chimice  otrăvitoare  şi
            un  număr  însemnat  de  repere  pentru  garni­  Lucrătorii  I.I.L.  Brad  sînt  hotărîţi  ca  prin   tamentele  prevăzute  a  se  pre­  problemelor  care  condiţionea­  întreprindere  n-a  reuşit  să  a-   salvatoare".  prele  au  pierit,  păgnbinc
            turile  de  mobilă.  De  menţionat  faptul  că  pen­  fructificarea  tuturor  rezervelor  concrete  e-   da  în  primul  trimestru  din   ză  această  sarcină  economică   fle,  deşi  a  bătut  la  multe  uşi,   —   Nu  rezultă  de  nică'eri   pe reclamanţi.
            tru  realizarea  acestui  deziderat  au  fost  luate   xistente  în  întreprindere  să  diminueze  chel­  '73  nu  este  tocmai  corespun­  şi  politică  majoră  trebuie  să   decît  în  noiembrie  că  nu  i  se   că  Petre  Sabău  a  cerut  între­  La  prima  chemare  în  I
            măsuri  concrdte,  care  vizează  proiectarea  şi   tuielile  materiale  de  producţie,  contribuind   zător".       constituie  direcţia  principală   vor  deconta  banii  respectivi,   prinderii  să  i  se  deconteze  a-   instanţei,  26  iunie,  aceasta
            reproiectarea  unor  sortimente  de  mobilă,  ca­  astfel  din  plin  la  creşterea  eficienţei  econo­  Aceasta  înseamnă  de  fapt   a  activităţii  trustului.  Iată  de   a  scris  ziarului:  „Vă  rog  să-i   bonamentul.  mînă   judecarea   la   cere
            re  să  necesite  un  consum  mai  redus  de  lemn,   mice a întregii activităţi.      atacarea  pînă  în  prezent  a   ce  şantierele  trustului  tre­  întrebaţi  pe  tovarăşul  Chiş   —  Şi  de  ce  nu  i-a  spus  ni­  pîrîtului  pentru  a-şi  lua  a
            folosindu-se  pe  o  scară  mai  largă  înlocuito­                                     lucrărilor  la  mai  puţin  de  90   buie  să  treacă  grabnic  la  con­  Francisc,  şeful  serviciului  ad­  meni,  patru  luni  de  zile  a-   rător.  La  al  doilea  termen,
                                                                                                                                                                                             cest lucru ?
            rii.  Aşa  au  fost  realizate  camerele  combina­         IOAN FAUR                   la  sută  din  apartamentele  pre­  centrarea  mijloacelor  tehnice,   ministrativ  şi  pe  tovarăşa  Ma-               10  iulie,  a  dispus  conexa
            te şl bibliotecile „Crişul" şi dormitorul „Po­        inginer-şef Ia I.I.L. Brad       văzute  front  de  lucru  pentru   materiale  şi  umane  de  care   ria  Bejan,  şefa  serviciului,  fi­  —  Ba  i-am  spus,  dar  dum­  a  5  dosare  cu  acelaşi  obi
                                                                                                   anul  viitor  şi  de  fapt,  un  sta­  dispun,  la  prevenirea  pulveri­  nanciar,  de  ce  m-au  purtat   neavoastră  nu-1  cunoaşteţi  pe   într-unul  singur,  amînînd
                                                                                                   diu  de  execuţie  care  nu  poa­  zării  forţelor  la  un  număr   atît  pe  drurmuri".  Am  între­  Sabău,  a  intervenit  şefa  ser­  decarea  pînă  la  24  iul
                                                                                                   te  asigura  un  ritm  susţinut  în   mare  de  lucrări  pentru  lichi­  bat-o  pe  tovarăşa  Maria  Be­  viciului  financiar,  ca  şi  cînd   cînd  judecătoria  a  uitat  să
                                                                                                   lunile friguroase.            darea  rămînerilor  în  urmă  şi   jan mai întîi.           ar  fi  spus:  „Nu  ştiţi  ce  om   teze  martorii.  La  cererea  ţ:
           La cooperativa „Retezatul“ din Haţeg                                                     In  raidul  întreprins  pe  şan­  creşterea  fronturilor  de  lucru                      cîrcotaş e Sabău".            ţilor,  în  21  august,  s-a  ami
                                                                                                   tierul  din  Deva  am  constatat   necesare  desfăşurării  unei  ac­  —  N-a  avut  adresă  de  la   Nu,  nu  l-am  văzut  nicioda­  judecarea  spre  a  se  putea
                                                                                                   că   unor   blocuri-front   de   tivităţi  intense  încă  din  pri­  direcţia  muncii,  prin  care  să   tă   pe   Petre   Sabău,   dar   ministra  probele  cerute,
                                                                                                   lucru,  nu  Ii  s-au  executat  în­  mele zile ale anului viitor.  ni  se  confirme  că  oficiul  for­  ştim  că  e  un  om  purtat  patru   această  dată,  din  6  mari
                                                                                                                                                               ţelor de muncă nu ne poate
                                                                                                                                                                                             luni  pe  drumuri  de  neglijenţa
            Policalificarea—suportul                                                               că...  fundaţiile,  altora  de-abia                                                       unui  funcţionar  şi  de  răspun­  propuşi  s-a  prezentat  doar
                                                                                                                                                                                                                           nul,  deoarece  ceilalţi  5
                                                                                                   acum  li  se  toarnă  primele  be­
                                                                                                   toane  (aspectele  sînt  semna­                                                           surile  date  în  doi  peri  de  al­  fost  citaţi  din  eroare  în
                                                                                                  late  şi  la  şantierele  din  Orăş-                                                       tul,  că  timpul  cînd  a  bătut   augusţ.  In  sfîrşit,  în  11  s
            al unor realizări de prestigiu                                                         tie,  Brad  şi  Petroşani).  Vor                                                         I.I.L.  Deva  era  timp  produc­  tembrie  s-a  pronunţat  seni
                                                                                                                                                                                             drumurile
                                                                                                                                                                                                                birourile
                                                                                                                                                                                                       pe
                                                                                                                                                                                                            la
                                                                                                   „îngheţa“  bineînţeles  la  acest
                                                                                                                                                                                                                           ţa  :  respingerea  acţiunii  rec
                                                                                                   stadiu,  dacă  nu  se  vor  lua                                                           tiv  şi  era  al  societăţii,  dar   manţilor.  Şi  cu  caprele  moa
                                                                                                  măsuri  energice  pentru  ca  pa­                                                         a  fost  pierdut  şi  nu  consumat   şi  cu  banii  daţi  pe  atî
              Preocuparea  pentru  califi­  la  peste  200,  în  peste  25  de   fabricate  şi  garduri  din  plăci                                                                         pentru  producerea  de  bunuri
            carea  şi  policalificarea  mun­  meserii.             din beton.                     ralel  cu  finalizarea  aparta­                                                           materiale.  Mai  ştim  că  în  pri­  transporturi  cu  trenul  sau
                                                                                                                                                                                                                           altceva,  şi  cu  timpul  plerdi
                                                                                                  mentelor  din  planul  acestui
            citorilor  meşteşugari  de  Ia   însuşirea  celei  de-a  doua   însuşirea  celei  de-a  doua   an  să  se  impulsioneze  şi  lu­                                                vinţa  lui  Petre  Sabău,  condu­  Cinci_  reclamanţi  au  pieri
            cooperativa  „Retezatul"  din   şi  chiar  a  treia  meserii  a   sau  chiar  a  treia  meserii                                                                                 cerea  întreprinderii  trebuia  să   de  cinci  ori  cîte  o  zi,  pîrî
            Haţeg  a  stat  şl  stă  şi  în   devenit  o  necesitate  fireas­  prezintă  avantaj  atît  pentru   crările la viitoarele blocuri.                                             decidă  dacă  i  se  acordă  abo­  patru  zile,  iar  doi  martori
            prezent  în  atenţia  conduce­  că,  determinată  în  primul   cooperativă  cît  şi  pentru   Viziunea  privind  că  „fron­                                                     nament  gratuit  sau  nu,  că  a-   două  ori  cîte  o  zi  fiecare.  1
            rii  acestei  cooperative,  al   rînd  de  cerinţele  majore  ce   membrii  acesteia,  care  pot   tul  de  lucru  trebuie  conceput                                            ceastă  conducere  a  confirmat
            cărei  preşedinte  este  Viorei   se  impun  în  prezent  in  faţa   obţine  cîştiguri  bune,  iar   în  aşa  fel  Incit  să  se  poată                                         că  Oficiul  forţelor  de  muncă   tal  39  de  zile  consumate  c
                                                                                                                                                                                                                          timpul  acestor  oameni,  c
            Iezan,  om  crescut  o  dată  cu   economiei  naţionale  din  ca­  atunci  cînd  se  ivesc  goluri   asigura  de  lucru  în  timpul  fri­                                       nu  le  poate  asigura  bărbaţi   timpul social.
            cooperaţia  meşteşugărească,   re  o  parte  însemnată  revine   de  producţie  pot  practica  o   guros  fiecărei  echipe  specia­                                             necalificaţi,  în  vederea  califi­  Timpul  este  în  prezent
                                                                                                  lizate"  ni  se  pare  întemeiată
            un  comunist  care  în  cei  pe­  şi  cooperaţiei  meşteşugă­  a doua meserie.        în  suficientă  măsură  de  vre­                                                          cării  ^  şi  că  întreprinderea  are   valoare  socială.  Şi  ca  -to;
            ste 22 de ani de cînd lucrea­  reşti,  care,  aşa  după  cum  se   Confirmarea  acestor  rela­  me  ce  nu  sînt  supuse  anali­                                                nevoie  de  serviciile  lui  Pe­  valorile  sociale,  trebuie  g<
            ză  în  această  ramură  a  con­  sublinia  la  Conferinţa  Na­  tări  sînt  înseşi  succesele  ob­  zei  randamentele  şi  efectele                                            tre  Sabău,  far  în  această  si­  podărit  cu  chibzuinţă,  fie
            tribuit  din  plin  Ia  creşterea   ţională  a  partidului,  este   ţinute  de  membrii  cooperati­  economice  care  se  pot  reali­                                           tuaţie  i  se  putea  acorda  abo­  e  al^  muncitorului  necalific
                                        chemată  să  rezolve  servirea   vei  „Retezatul",  din  Haţeg,                                                                                     nament  gratuit.  Toate  lucruri­
            şi  promovarea  cadrelor,  mai   populaţiei  în  condiţii  tot   care  şi-au  realizat  sarcinile   za  în  condiţiile  timpului  fri­                                                                        al  »ţăranului  cooperator  sau
            întâi  ca  meşter  al  multor  ti­  mai bune.          de  plan  lună  de  lună,  ritmic   guros.  Dacă  Ia  1  ianuarie  şan­                                                  le  s-au  lămurit  în  mai  puţin   directorului  general.  E  tir
            neri  de  la  cooperativa  „Mo-   In  funcţie  de  cerinţele   şi  la  toţi  indicatorii,  dova­  tierul  nr.  1  din  Deva  va  avea                                           de  10  minute.  Şeful  serviciu­  social  care  trebuie  umplut
            ţîrl",  din  Brad,  apoi,  de  a-   producţiei  şi  ale  populaţiei,   dă  menţinerea  şi  în  acest   3  blocuri  în  roşu  —  după  cum                                       lui  administrativ  de  la  I.I.L.   fapte  utile  societăţii.  Iată  î
            proape  10  ani,  ca  preşedinte   în  prezent  mulţi  cooperatori   an,  pentru  a  doua  oară,  a   ne  asigură  conducerea  şan­                                             Deva  n-a  reuşit  să  le  lămu­  să  cum  condamnabila  prac
            ■al  cooperativei  „Retezatul"   pot fi transferaţi de Ia o sec­  drapelului   de   cooperativă   tierului  —  iar  la  Lupeni  şi                                              rească în patru luni!         că  de  a  purta  oamenii  pe  dr
            din Haţeg.                                                                            Vulcan  alte  blocuri  se  află  în                                                         Poate  nimic  mai  mult  ca  un   muri  face  ca  mulţi  să-şi  ir
                                        ţie  la  alta.  Peste  6  croitori   fruntaşă pe judeţ.                                                                                             proces  nu  consumă  inutil  din
              Dacă  scriem  despre  numă­  pot  oricînd  confecţiona  hai­  Meşteşugarii  haţegani  se   stadiu  de  -  montaj,  în  schimb                                                 timpul  oamenilor,  din  timpul   sească  timpul.  Este  necesar  i
            rul  mare  de  cadre  care  s-au   ne  din  piele  şi  blană,  7   angajează  să-şi  multiplice  e-   la  Orăştie,  Brad,  în  alte  ora­                                       social.  Dar,  o  dată  oamenii  a-   o  astfel  de  atitudine  să  f
            calificat  şi  poliealificat  la   montatori  construcţii  meta­  forturîle,  să  întîmpine a  25-a   şe  se  pot  întîlni  doar  săpătu­                                       junşi  în  situaţia  de  a-şi  căuta   combătută  fără  menajament
            cooperativa  „Retezatul",  din   lice  şi  tinichigii  pot  practi­  aniversare   a   proclamării   rile timide ale începutului.                                                dreptatea  prin  instanţa  de  ju­  iar  cei  responsabili  să  ia  as
                                                                                                                                                                                                                          fel  de  măsuri  incit  fiecai
            Haţeg,  trebuie  să  arătăm  că   ca  sudura  şi  vopsitoria  me­  Republicii  cu  succese  şi  mai   Anul  1973  poate  fi  conside­                                           decată,  aceste  instituţii  tre­                     1
            în  cei  peste  20  de  ani  de   talelor,  '4  coafeze  pot  prac­  mari.            rat  prin  perspectiva  obiecti­                                                          buie  să  se  dovedească  la  fel   scrisoare,  fiecare  sesizare
             existenţă   ai   cooperativei,   tica  manichiura  şi  pedichiu­  AUREL ANCA         velor  mobilizatoare  pe  care                                                            de  grijulii  cu  consumul  de   fie  rezolvată  cu  operativitat
             numărul acestora se ridică  ra, 8 zidari pot construi pre­     corespondent          le  avem  de  înfăptuit  oa  un                                                           timp  social,  ca  şi  faţă  de  spi­  fiecare  minut  din  timpul  ci
                                                                                                  an  hotărîtor  pentru  îndeplini-                                                                                       tăţeanului  să  fie  folosit  c
                                                                                                 1  rea programului de investiţii                                                           ritul  de  dreptate  şi  de  respec­  maximă eficienţă.
                                                                                                                                                                                            tare a literei legii. Sîntem în­
                                                                                                                                                                                                                                        ION CIOCLEI
   1   2   3   4   5   6   7