Page 2 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 2
8 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 566 • VINERI 1 DECEMBRIE 1972
Unirea — act istoric
cu profund caracter
democratic şi progresist
încheiem primii doi an! ai zează voinţa şl hotărîrea fie planul anual. Organizaţiile de toare a maselor pentru reali
actualului plan cincinal — cărui colectiv. In această pro partid, conducerile acestor u- zarea cincinalului actual îna
se arăta în darea de seamă şi blemă mai mulţi vorbitori, în nităţi, trebuie să militeze cu inte de termen.
în cuvîntul tovarăşilor Dioni- tre care Gheorghe Naum, se fermitate şi prin măsuri con Avînd ca obiectiv central împrejurările istorice au unirii naţionale a românilor justă şl legitimă, care con
sie Munteanu, muncitor tur cretarul comitetului de partid crete, să asigure traducerea, îndeplinirea cincinalului îna silit poporul nostru ca seco într-un singur stat indepen corda In Întregime cu aspi
raţiile de secole ale popo
nător, Doinei Frenţoni, ingi de la cocseria U. V. Călan, în viaţă a sarcinilor pe care inte de termen — spunea vor le de-a rîndul să trăiască în dent. Unirea a fost opera în rului nostru şl cu însuşi lo
ner şef al U.V. Călan, Ion Co- Gheorghe Deminescu, vice partidul le-a pus în faţa agri bitorul — fiecare colectiv tre unităţi politice separate, sub tregului popor român împli
tuţiu, directorul S.M.A. Că preşedinte al consiliului popu culturii socialiste. buie să vadă ce resurse şi dominaţii străine, ceea ce a nită prin lupta şi activitatea gica dezvoltării Istorice. Dar
lan, Gheorghe Barbu, preşe lar orăşenesc, Ioachim Toma, In zootehnie trebuie luate posibilităţi are pentru a spori frînat propăşirea sa. In con maselor largi populare, a o dată cu aceasta nu s-a
dintele C.A.P. Strei, Gheorghe directorul I.G.C.L., Viorei măsuri pentru sporirea efecti producţia şi cum ,pot fi ele fruntarea aspră cu greutăţi conducătorilor mişcării de terminat lupta maselor pen
eliberare, a oamenilor de li
tru rezolvarea radicală a re
Cremene, secretarul comite Păcurar, secretarul comitetu velor şi creşterea producţiei puse în valoare într-un ter le, el şi-a păstrat mereu a- tere, ştiinţă şi artă, prin vendicărilor sociale, pentru
Iributele personalităţii sale,
tului de partid de la şantie lui orăşenesc al U.T.C., Ion de lapte şi carne. Conferinţa men cît mai scurt. Organiza şi-a afirmat permanent voin jertfele din anii 1848—1849 transformarea României în
rul nr. 3 al T.C.M.M.H. — ou bi Sălăjan, preşedintele coopera a adoptat măsuri corespunză ţiilor de partid, de stat şi e- ţa de a trăi liber, într-o pa de pe întinsul Transilvaniei, tr-un stat democratic. Gre
lanţuri de activitate, în gene tivei meşteşugăreşti şi alţii, toare care să asigure înfăptui conomice trebuie să le fie trie aşezată în drepturile ei prin jertfele de la Plevna şi vele şi acţiunile revoluţiona
ral, bogate în realizări. In au abordat probleme legate rea cu succes a sarcinilor în clar ce au de făcut în fieca fireşti. Peste fruntariile ca- Vidin şi cele din anii re, care au culminat cu gre
majoritatea întreprinderilor de aprovizionarea tehnico- acest an şi în anii viitori. O re etapă de îndeplinire a pla re-1 despărţeau, el s-a sim 1916—1918. va generală din anul 1920,
prevederile planului de pro materială a unităţilor, asigura serie de măsuri vizează rea nului. Este necesar să se trea ţit totdeauna solidar, pe te precum şi mişcările ţără
ducţie şi angajamentele luate rea stocurilor normate, înche lizarea planului pe 1972 şi a că în toate unităţile la eşalo meiurile comunităţii de ori Aprobarea celor 1 228 de neşti dempnstrau că lupta
In
laboratorul
central
îp întrecere au fost îndepli ierea contractelor economice, angajamentelor la toţi indica narea raţională a planului pe I.M. Barza se execută nu al gine, de limbă, de cultură. delegaţi va fi întărită, pe maselor pentru realizarea u-
nite şi depăşite. Colectivul reducerea cheltuielilor mate torii, ridicarea eficienţei eco 1973 pe luni şi trimestre, la meroase analize fizico-meta- Această unitate a fost afir Cîmpul lui Horea, de glasul nui regim democratic va
U.V. Călan a dat peste plan riale şi băneşti, reducerea nomice şi crearea condiţiilor crearea condiţiilor ca preve lurgice. Unul dintre autorii mată şi în creaţia populară, continua în condiţii noi.
în 1972 mai mult de 800 tone derile acestuia să fie îndepli lor este şi laboranta Florlca
nite din prima lună de mun Dianovschi. dar şi în cărţile lui Coresi Crearea Partidului Comunisl
fontă, 1 450 tone lingotiere şi că. In cuvîntul său, vorbito Foto: V. ONOIU sau Varlaam, în slova croni Român în 1921 a însemnat
poduri, 500 tone piese turna Conferinţa organizaţiei rul s-a referit în mod deose carilor ca şi în lucrările sa preluarea stindardului luptei
te din fontă, 5 200 tone pro bit la indicatorii de eficienţă r vante ale lui Nicolae Ola- 1 Decembrie întregului popor pentru eli
duse cărbunoaae, a mărit pro (rentabilitate, productivitate, hus, Constantin Cantacuzi- berarea socială de către con
ductivitatea muncii valorica orăşeneşti de partid Călan cheltuieli la 1 000 lei produc no-stolnicul sau Dimitrie ducătorul marxist-leninist al
cu 13 000 lei pe cap de sala Cantemir. De-a lungul timpu clasei muncitoare.
ţie martă, micşorarea consu Vă răspundem 1918
riat şi a realizat un beneficiu murilor specifice, reducerea lui, românii din Muntenia, Transformările în direcţia
suplimentar de 17 milioane consumurilor specifice de ma necesare îndeplinirii planului preţului de cost), subliniind Moldova şi Transilvania au popular-democratică vor fi
lei. Asemenea rezultate bune terii prime şi materiale, ener pe anul 1973. La U.V. Călan necesitatea ca aceşti indica asigurat între ei o continuă desăvîr.şite de masele popu
au obţinut şi constructorii, gie, combustibil, îmbunătăţi s-a prevăzut în mod concret tori să stea permanent în circulaţie de valori materia lare, sub conducerea Parti
salariaţii din celelalte unităţi rea calităţii, reducerea rebu cu cît vor creşte indicii de de stat şi economice. S-a a- la întrebare le şi spirituale. La vreme dului Comunist Român, în
atenţia organelor de partid,
de producţie, mecanizatorii şi turilor, perfecţionarea proce utilizare la furnale, cocserie de cumpănă, ei şi-au înmă a peste 100 000 de oameni condiţiile victoriei insurecţiei
N
ţăranii cooperatori. selor tehnologice, ridicarea şi maşini-unelte, a producţiei tras atenţia asupra necesită nuncheat forţele împotriva în acordurile imnului „Pe-al armate de la 23 August 1944
Aceste realizări slnt expre prin toate mijloacele a efi pe rup suprafaţă la turnătorii. ţii asigurării îndeplinirii pla Alexandru Soica — Vaţa ameninţării duşmane, pen nostru steag e scris unire!" moment istoric ce a deschri
Evocînd acest moment me
sia creşterii prestigiului şl au cienţei economice, pregătirea La producţiile de bază s-a nului de investiţii la construc de Jos. Conducerea coope tru apărarea pămîntului ţă poporului nostru drumul
torităţii organelor şi organiza şl ridicarea calificării cadre stabilit cu cît se va depăşi ţiile industriale, asigurarea rativei de consum al cărei rii. A rămas un simbol ne morabil, Alexandru Vlahuţă, spre victoria asupra claselor
ţiilor de partid in rîndul ma lor. planul în unităţi fizice. De a- condiţiilor care să conducă la salariat sînteţi este singura pieritor acea clipă înscrisă la numai cîteva zile, avea exnloatatoare, victorie carp
selor, a capacităţii lor de or Alţi vorbitori s-au referit la semenea, în agricultură s-au intrarea în funcţiune a noilor în măsură, în conformitate în cronica istoriei de Mihai să scrie: „Mari au fost su '-a dat posibilitatea să fău
ganizare şi mobilizare a co măsurile ce trebuie luate pen stabilit măsurile prin care ur obiective înainte de termen şi cu statele de funcţiuni, să Viteazul, prin unirea celor ferinţele pe care le-am în romcă o Românie nouă, în
lectivelor de oameni ai mun tru rentabilizarea unor produ mează ca producţia de grîu, atingerea în cel mai scurt stabilească care sînt atri trei ţări române sub o sin durat, dar mare este şi răs floritoare, socialistă.
cii la Îndeplinirea exemplară se şi secţii Ia U. V. Călan, porumb, cartofi şi sfeclă de timp a parametrilor proiec buţiile dv. de serviciu. Pu gură conducere politică. plata jertfelor noastre. Poa Act al maselor populare,
a sarcinilor stabilite de Con cooperativa meşteşugărească zahăr să fie depăşită în mod taţi. teţi solicita lămuriri în a- Destrămarea feudalismului le că niciodată n-a încăput unirea Transilvaniei cu
gresul ai X-lea şl Conferinţa „Streiul" şi producţia de lapte simţitor pe unitatea de supra In continuare, tovarăşul Au ceastă privinţă şi din par şi dezvoltarea capitalismului, atîta fericire între hotarele România a înrîurit pozitiv
Naţională a partidului. la ferma I.A.S. Vorbitorii s-au faţă. In zootehnie, se vor în rel Bulgaraa a subliniat ne tea U.J.C.C. revoluţiile de la 1848, Uni ţării ce s-a chemat cîndva întreaga evoluţie ulterioară a
Dacia Felix".
In cadrul dezbaterilor — ca referit pe larg la probleme locui animalele slab producti cesitatea ca organele şi orga Silviu Stanciu — Clgmău. rea principatelor române în ţării. Deşi înfăptuită în con
1859 şi cucerirea indepen
racterizat# printr-un spirit ce se ridică în legătură cu ve, se va îmbunătăţi asisten nizaţiile de partid, consiliul Consiliul de conducere al denţei lor au dat un impuls Se împlinesc astăzi 54 de diţiile existentei regimului
burghezo-moşieresc, unirea a
critic şi autocritic, construc realizarea programului de in ţa zoo-veterinară, iar anima popular orăşenesc să acorde cooperativei a procedat puternic luptei maselor pen ani de la Marea adunare din creat un cadru naţional şi
tiv şi combativ —, pornindu-se vestiţii, subliniind că se im lele vor fi furajate şi îngriji mai multă atenţie şi să se foarte bine. Calculul pen tru desăvîrşirea făuririi sta Alba Iulia. In lungul şir al
de la ceea ce *-a realizat bun, pune luarea de măsuri de că te în condiţii superioare, re- ocupe cu mai multă grijă tru plata muncii -în acoTd tului naţional român. In îm documentelor înscrise pe social-economic propice pro
gresului mai rapid al indus
de la lipsuri şl neajunsuri, tre beneficiari şi constructori uşindu-se în acest fel să se pentru punerea în valoare a global nu se poate face de- prejurările prăbuşirii Impe steagul revoluţiilor din ţă
s-a insistat în mod deosebit ca toate obiectivele aflate în depăşească producţia planifi rezervelor de care dispune a- cît după terminarea culesu riului habsburgic, ale trium rile române, începînd cu triei, agriculturii, ştiinţei si
asupra a ceea ce trebuie fă construcţie şi cele care vor cată cu 1 000 hl lapte şi 15 gricultura. In toate unităţile lui porumbului, tăiatul şi fului Marii Revoluţii Socia proclamaţia de la Padeş a culturii, pentru dezvoltarea
transportul cocenilor.
forţelor progresiste ale so
lui Tudor Vladimirescu şi
cut în viitor pentru o creş începe în anul viitor să'- fie tone carne. Asemenea măsuri agricole socialiste sînt .posibi Viorei Popescu — Romos. liste din Octombrie, s-a pînă la Constituţia Republi cietăţii şi a mişcării revolu
lităţi pentru a se obţine o
tere şi mai substanţială a a- terminate şi date în folosin vizează îmbunătăţirea activi creştere substanţială a pro Nu aveţi dreptul pentru că ivit posibilitatea încununării cii Socialiste România, rezo ţionare. Idealurile înaintaşi
portului colectivelor de mun ţă la termen sau înainte de ' tăţii şi în alte sectoare. ducţiei agricole vegetale şi a- nu îndepliniţi condiţiile ce victorioase a luptei poporu luţia Adunării de la Alba lor, dezideratele proclamate
că din oraş la realizarea cin termen, pentru atingerea în In încheierea lucrărilor nimale, noi succese pe calea rute de legislaţia în vigoa lui român pentru încheierea Iulia reprezintă un act isto acum o jumătate de veac la
cinalului înainte de termen. cel mai scurt timp a parame conferinţei a luat cuvîntul to rentabilizării producţiei şi în re. procesului de formare a sta ric cu caracter profund de Alba Iulia şi-au putut găsi
Participanţii la conferinţă au trilor proiectaţi. Consiliul varăşul Aurel Bulgărea, se Ion Stancu — Hunedoara. tului naţional unitar. mocratic şi progresist. Rezo împlinirea şi au fost depăşi
manifestat o deosebită grijă popular orăşenesc trebuie să cretar al Comitetului judeţean acest sector al economiei. Oficiul de pensii Hunedoa „Marea adunare populară de luţia nu a fost opera unor te prin lupta • clasei munci
pentru stabilirea şi finalizarea acţioneze cu mai multă fer de partid. După ce a scos în Vorbitorul a subliniat necesi ra vă poate da toate lămu la Alba Iulia — spunea tova persoane şl nici a unei sin toare, a ţărănimii, intelectua
tatea de a se acorda mai
cit mai grabnică a măsurilor mitate pentru realizarea con evidenţă strădania cu care mult sprijin şi ajutor organi ririle dorite asupra modu răşul NICOLAE CEAUŞESCU gure clase, ci a întregii na lităţii, a tuturor oamenilor
ce se Impun pentru realizarea strucţiilor de locuinţe, între s-a muncit pentru a se obţi zaţiilor de partid şi conduce lui în care vi s-au calculat —, care a proclamat unirea ţiuni române şi a exprimat muncii — români, maghiari
ţinerea în bună stare a fon ne realizări cît mai bune în
planului de producţie pe rilor unităţilor agricole socia şi stabilit drepturile la Transilvaniei la patria ma poziţia democratică, înainta germani şi de alte naţiona
1972 la toţi indicaţorii şi îna dului locativ de stat. toate domeniile de activitate, liste în organizarea producţiei pensie. Adresaţi-vă direct mă, uriaşele manifestări or tă a naţiunii române în acea lităţi—care, sub conducerea
inte de termen, precum şi mo Vorbitorii s-au oprit apoi pentru înfăptuirea politicii şi a muncii, în munca de e- acestui oficiu. La pensie de ganizate de masele populare epocă. marxist-leninistă a Partidu
bilizarea tuturor forţelor co asupra unor probleme pe care partidului, vorbitorul s-a re ducare şi mobilizare a mase la C.A.P. nu aveţi dreptul. din toate provinciile româ Dacă unele din punctele lui Comunist Român, au sta
lectivelor de muncă in vede le ridică îndeplinirea planului ferit la rezervele mari de ca lor la înfăptuirea planului de Alexandru Csâky — Pe- neşti au consfinţit voinţa de concrete elaborate la 1 de tornicit socialismul deplin şi
rea finalizării cu rezultate de stat în agricultură, sector re dispun industria şi agri producţie în agricultură. De trila. Pentru a primi rela unire a întregii noastre na cembrie 1918 n-au fost apli definitiv, triumfător, pe
cît mai bune a măsurilor ce important in economia oraşu cultura pentru a-şi spori şi asemenea, a insistat asupra ţiile pe care le doriţi pri ţiuni. Unirea a fost încunu cate de către guvernele bur- pămîntul patriei. Preluînd şi
se impun a se lua pentru ca lui. Această ramură a cunos mai mult contribuţia la for sarcinilor şi măsurilor ce se vind contractarea iepurilor narea victorioasă a luptei ghezo-moşiereşti dintre cele ducîrid mai departe moşte
prevederile planului pe 1973 cut în ultimii ani o dezvolta marea venitului naţional, la impun a se lua pentru întări de casă, luaţi legătura cu seculare duse de cele mai două războaie, ele au fost nirea progresistă a genera
să fie îndeplinite încă din re ascendentă. Anul acesta u- unele lipsuri şi neajunsuri ca rea rîndurilor partidului, acor- tovarăşul Constantin Po înaintate forţe ale poporului nu numai înfăptuite dar şi ţiilor care ne-au precedat
primele zile de muncă. nităţile agricole socialiste au re trebuie grabnic lichidate, dîndu-se atenţie calităţilor pescu, de la serviciul de a- român din Moldova, Munte depăşite, în sensul progresu naţiunea noastră socialistă,
dat peste plan aproape 100 precum şi la sarcinile actua chiziţii al U.J.C.C. Deva. nia şi Transilvania, de căr
In cadrul dezbaterilor s-a le şi de viitor care se pun în moral-politice ale celor care lui, de către noua orînduire sudată prin comunitatea de
pus accentul pe ridicarea efi tone porumb. Multe coopera faţa organelor şi organizaţii solicită primirea în partid, Gheorghe Hanganu — Ro turarii şi marii gînditori ai ..ţeluri şi interese se afirmă
cienţei întregii activităţi eco tive au îndeplinit şi depăşit muncii ce trebuie depusă pen mos. Instituţia în numele neamului, a activităţii desfă socialistă din România, sub continuu cu toată plenitudi
nomice şi politice, pe măsuri producţia la grîu. La produc lor de -partid, de stat, econo tru educarea marxist-leni- căreia ne scrieţi să se a- şurate de elementele revo conducerea Partidului Comu nea capacităţii sale creatoa
ţia de lapte se înregistrează, dreseze instanţelor judecă luţionare, de militanţi socia
le care trebuie luate ca cin cu excepţia cîtorva cooperati mice şi obşteşti şi cum tre nistă a comuniştilor, pen toreşti. lişti, a aspiraţiilor şi voinţei nist Român. re, înălţînd România pe noi
cinalul să fie îndeplinit îna ve agricole, rămîneri în ur buie ele să acţioneze pentru tru formarea şi dezvoltarea G. I. — Ilia. In problema întregului popor român". Desăvîrşirea unităţii na trepte ale civilizaţiei şi cul
inte de termen. Cincinalul mă. De pildă, ferma I.A.S. are a uni înfr-un singur şuvoi e- conştiinţei socialiste a mase relatată nu este altă solu Adunarea Naţională de la ţionale a României a fost o turii, asigurîndu-i un loc
demn în rîndul tuturor na
înainte de termen caracteri cea mai mare restanţă faţă de lanul, forţa şi energia crea- lor. In toate sectoarele de ac ţie decît aceea de a pune Alba Iulia încheia procesul necesitate istorică obiectivă, ţiunilor lumii.
tivitate trebuie să se creeze
climatul necesar desfăşurării mina toţi cetăţenii la exe
.unei activităţi fructuoase, iar cutarea lucrărilor de între
ţinere a drumului. Consi
ln atenţia coiecfivului I.I.L. Brad spiritul combativ al organi liul popular a adus pietri
zaţiilor de partid, al comuniş
tilor trebuie să sporească şi şul necesar. In obiectivul criticii :
Anonim — Batiz. In e-
Raţionalizarea consumurilor, mai mult. Vorbitorul a subli xemplul dat, cetăţeanul la
niat că stă în puterea colec
care vă referiţi nu are
tivelor de muncă din între
prinderile oraşului Călan, din dreptul decît la suprafaţa Condamnabila practică
de teren pe care coopera
reducerea cheltuielilor de prisos unităţile agricole socialiste, tiva i-a atribuit-o ca lot în
să încheie anul 1972 cu rea
lizări cît mai substanţiale şi folosinţă personală. Nu se de a purta oamenii pe drumur
să asigure îndeplinirea în bu mai dan asemenea ajutoare
In unităţile întreprinderii de industrie lo nor". De asemenea, s-a ajuns ca în momen ne condiţiuni a planului pe ca cele la care vă referiţi.
cală Brad se desfăşoară în aceste zile o ac tul de faţă un număr mare de repere să fie 1973. Ţăranii cooperatori benefi
tivitate Însufleţită pentru traducerea în viaţă realizate din panouri furniruite, înlocuin- ciază de pensie. Să se pună capăt nerezolvării în termen
a sarcinilor izvorîte din documentele Confe du-se în bună parte bordurile din lemn ma N. BADIU
rinţei Naţionale a partidului şl ale recentei siv, folosite pînăde curînd. In egală măsură
plenare a C.C. al P.C.R., în domeniul raţio se acordă atenţie croirii raţionale a cheres sesizărilor, irosirii zadarnice a timpului product
nalizării şi gospodăririi judicioase a resurse telei, urmărindu-se să se obţină cît mai mul
lor materiale. Secţiile consumatoare de lemn te repere din aceeaşi bucată, iar defecţiuni Frontul de lucru să fie încă de Din luna iunie, anul acesta,
asigura pe plan local forţă de
şi metal se află în faţa unui exigent şi im le ivite pe parcursul desfăşurării fluxului teh muncitorul Petre Sabău, care muncă necalificată. să în faţa unui caz la Ju
perios examen, care vizează reducerea con nologic sînt remediate din mers, reducînd urmează un curs de califica cătoria din Petroşani.
sumurilor specifice, a cheltuielilor de prisos. astfel cu mult posibilităţile de rebutare. re în meseria de lăcătuş la — Şi de ce n-a avut adre Nişte cetăţeni din s<
Colectivul secţiei de tîmplărie, spre exem Iniţiativa secţiei de tîmplărie a fost extin întreprinderea de industrie lo să? — l-am întrebat pe to Sînpetru, comuna Sînlămă
plu, acordă cea mai mare importanţă valori rile obţinute în acest an pe linia reducerii pe acum grabnic şi bine pregătit cală Deva, tot bate drumurile varăşul Chiş, care trebuia să Orlea, l-au dat în judec
să şi la secţia de confecţii metalice. Realiză
ficării superioare a lemnului. Aici şi-a găsit de la atelier la birourile în intervină pentru procurarea pe un concetăţean al lor
un larg ecou iniţiativa privind obţinerea din consumurilor de metal sînt deosebit de eloc treprinderii, pentru a afla da ei, aceasta făcînd parte din fiind la rînd să le păzea
aceeaşi cantitate de lemn a unui număr cît vente. Numai la produsele realizate prin (Urmare din pag. 1) din acest cincinal, pentru rea că i se vor deconta banii plă sarcinile sale' de serviciu. caprele în baza unei conv
— ? I
mai mare de produse finite cu valoare ridi- cooperare cu alte unităţi s-au redus consu lizarea însăşi a cincinalului tiţi pe abonamentul pentru — Pînă Ia urmă, cei doi ţii, le-a lăsat pe un teren
oată. Acest lucru va permite ca din lemnul murile cu 5,4 la sută, fără diminuarea cali sîntem „înghesuiţi" cu timpul, înainte de termen. Tocmai de transportul de la domiciliu la care împrăştiaseră îngrăşăn
economisit să fie obţinute numai în acest an tăţii produselor. ' frontul de lucru pentru apar aceea, soluţionarea tuturor locul de muncă. Pentru că la funcţionari au găsit „portiţa te chimice otrăvitoare şi
un număr însemnat de repere pentru garni Lucrătorii I.I.L. Brad sînt hotărîţi ca prin tamentele prevăzute a se pre problemelor care condiţionea întreprindere n-a reuşit să a- salvatoare". prele au pierit, păgnbinc
turile de mobilă. De menţionat faptul că pen fructificarea tuturor rezervelor concrete e- da în primul trimestru din ză această sarcină economică fle, deşi a bătut la multe uşi, — Nu rezultă de nică'eri pe reclamanţi.
tru realizarea acestui deziderat au fost luate xistente în întreprindere să diminueze chel '73 nu este tocmai corespun şi politică majoră trebuie să decît în noiembrie că nu i se că Petre Sabău a cerut între La prima chemare în I
măsuri concrdte, care vizează proiectarea şi tuielile materiale de producţie, contribuind zător". constituie direcţia principală vor deconta banii respectivi, prinderii să i se deconteze a- instanţei, 26 iunie, aceasta
reproiectarea unor sortimente de mobilă, ca astfel din plin la creşterea eficienţei econo Aceasta înseamnă de fapt a activităţii trustului. Iată de a scris ziarului: „Vă rog să-i bonamentul. mînă judecarea la cere
re să necesite un consum mai redus de lemn, mice a întregii activităţi. atacarea pînă în prezent a ce şantierele trustului tre întrebaţi pe tovarăşul Chiş — Şi de ce nu i-a spus ni pîrîtului pentru a-şi lua a
folosindu-se pe o scară mai largă înlocuito lucrărilor la mai puţin de 90 buie să treacă grabnic la con Francisc, şeful serviciului ad meni, patru luni de zile a- rător. La al doilea termen,
cest lucru ?
rii. Aşa au fost realizate camerele combina IOAN FAUR la sută din apartamentele pre centrarea mijloacelor tehnice, ministrativ şi pe tovarăşa Ma- 10 iulie, a dispus conexa
te şl bibliotecile „Crişul" şi dormitorul „Po inginer-şef Ia I.I.L. Brad văzute front de lucru pentru materiale şi umane de care ria Bejan, şefa serviciului, fi — Ba i-am spus, dar dum a 5 dosare cu acelaşi obi
anul viitor şi de fapt, un sta dispun, la prevenirea pulveri nanciar, de ce m-au purtat neavoastră nu-1 cunoaşteţi pe într-unul singur, amînînd
diu de execuţie care nu poa zării forţelor la un număr atît pe drurmuri". Am între Sabău, a intervenit şefa ser decarea pînă la 24 iul
te asigura un ritm susţinut în mare de lucrări pentru lichi bat-o pe tovarăşa Maria Be viciului financiar, ca şi cînd cînd judecătoria a uitat să
lunile friguroase. darea rămînerilor în urmă şi jan mai întîi. ar fi spus: „Nu ştiţi ce om teze martorii. La cererea ţ:
La cooperativa „Retezatul“ din Haţeg In raidul întreprins pe şan creşterea fronturilor de lucru cîrcotaş e Sabău". ţilor, în 21 august, s-a ami
tierul din Deva am constatat necesare desfăşurării unei ac — N-a avut adresă de la Nu, nu l-am văzut nicioda judecarea spre a se putea
că unor blocuri-front de tivităţi intense încă din pri direcţia muncii, prin care să tă pe Petre Sabău, dar ministra probele cerute,
lucru, nu Ii s-au executat în mele zile ale anului viitor. ni se confirme că oficiul for ştim că e un om purtat patru această dată, din 6 mari
ţelor de muncă nu ne poate
luni pe drumuri de neglijenţa
Policalificarea—suportul că... fundaţiile, altora de-abia unui funcţionar şi de răspun propuşi s-a prezentat doar
nul, deoarece ceilalţi 5
acum li se toarnă primele be
toane (aspectele sînt semna surile date în doi peri de al fost citaţi din eroare în
late şi la şantierele din Orăş- tul, că timpul cînd a bătut augusţ. In sfîrşit, în 11 s
al unor realizări de prestigiu tie, Brad şi Petroşani). Vor I.I.L. Deva era timp produc tembrie s-a pronunţat seni
drumurile
birourile
pe
la
„îngheţa“ bineînţeles la acest
ţa : respingerea acţiunii rec
stadiu, dacă nu se vor lua tiv şi era al societăţii, dar manţilor. Şi cu caprele moa
măsuri energice pentru ca pa a fost pierdut şi nu consumat şi cu banii daţi pe atî
Preocuparea pentru califi la peste 200, în peste 25 de fabricate şi garduri din plăci pentru producerea de bunuri
carea şi policalificarea mun meserii. din beton. ralel cu finalizarea aparta materiale. Mai ştim că în pri transporturi cu trenul sau
altceva, şi cu timpul plerdi
mentelor din planul acestui
citorilor meşteşugari de Ia însuşirea celei de-a doua însuşirea celei de-a doua an să se impulsioneze şi lu vinţa lui Petre Sabău, condu Cinci_ reclamanţi au pieri
cooperativa „Retezatul" din şi chiar a treia meserii a sau chiar a treia meserii cerea întreprinderii trebuia să de cinci ori cîte o zi, pîrî
Haţeg a stat şl stă şi în devenit o necesitate fireas prezintă avantaj atît pentru crările la viitoarele blocuri. decidă dacă i se acordă abo patru zile, iar doi martori
prezent în atenţia conduce că, determinată în primul cooperativă cît şi pentru Viziunea privind că „fron nament gratuit sau nu, că a- două ori cîte o zi fiecare. 1
rii acestei cooperative, al rînd de cerinţele majore ce membrii acesteia, care pot tul de lucru trebuie conceput ceastă conducere a confirmat
cărei preşedinte este Viorei se impun în prezent in faţa obţine cîştiguri bune, iar în aşa fel Incit să se poată că Oficiul forţelor de muncă tal 39 de zile consumate c
timpul acestor oameni, c
Iezan, om crescut o dată cu economiei naţionale din ca atunci cînd se ivesc goluri asigura de lucru în timpul fri nu le poate asigura bărbaţi timpul social.
cooperaţia meşteşugărească, re o parte însemnată revine de producţie pot practica o guros fiecărei echipe specia necalificaţi, în vederea califi Timpul este în prezent
lizate" ni se pare întemeiată
un comunist care în cei pe şi cooperaţiei meşteşugă a doua meserie. în suficientă măsură de vre cării ^ şi că întreprinderea are valoare socială. Şi ca -to;
ste 22 de ani de cînd lucrea reşti, care, aşa după cum se Confirmarea acestor rela me ce nu sînt supuse anali nevoie de serviciile lui Pe valorile sociale, trebuie g<
ză în această ramură a con sublinia la Conferinţa Na tări sînt înseşi succesele ob zei randamentele şi efectele tre Sabău, far în această si podărit cu chibzuinţă, fie
tribuit din plin Ia creşterea ţională a partidului, este ţinute de membrii cooperati economice care se pot reali tuaţie i se putea acorda abo e al^ muncitorului necalific
chemată să rezolve servirea vei „Retezatul", din Haţeg, nament gratuit. Toate lucruri
şi promovarea cadrelor, mai populaţiei în condiţii tot care şi-au realizat sarcinile za în condiţiile timpului fri al »ţăranului cooperator sau
întâi ca meşter al multor ti mai bune. de plan lună de lună, ritmic guros. Dacă Ia 1 ianuarie şan le s-au lămurit în mai puţin directorului general. E tir
neri de la cooperativa „Mo- In funcţie de cerinţele şi la toţi indicatorii, dova tierul nr. 1 din Deva va avea de 10 minute. Şeful serviciu social care trebuie umplut
ţîrl", din Brad, apoi, de a- producţiei şi ale populaţiei, dă menţinerea şi în acest 3 blocuri în roşu — după cum lui administrativ de la I.I.L. fapte utile societăţii. Iată î
proape 10 ani, ca preşedinte în prezent mulţi cooperatori an, pentru a doua oară, a ne asigură conducerea şan Deva n-a reuşit să le lămu să cum condamnabila prac
■al cooperativei „Retezatul" pot fi transferaţi de Ia o sec drapelului de cooperativă tierului — iar la Lupeni şi rească în patru luni! că de a purta oamenii pe dr
din Haţeg. Vulcan alte blocuri se află în Poate nimic mai mult ca un muri face ca mulţi să-şi ir
ţie la alta. Peste 6 croitori fruntaşă pe judeţ. proces nu consumă inutil din
Dacă scriem despre numă pot oricînd confecţiona hai Meşteşugarii haţegani se stadiu de - montaj, în schimb timpul oamenilor, din timpul sească timpul. Este necesar i
rul mare de cadre care s-au ne din piele şi blană, 7 angajează să-şi multiplice e- la Orăştie, Brad, în alte ora social. Dar, o dată oamenii a- o astfel de atitudine să f
calificat şi poliealificat la montatori construcţii meta forturîle, să întîmpine a 25-a şe se pot întîlni doar săpătu junşi în situaţia de a-şi căuta combătută fără menajament
cooperativa „Retezatul", din lice şi tinichigii pot practi aniversare a proclamării rile timide ale începutului. dreptatea prin instanţa de ju iar cei responsabili să ia as
fel de măsuri incit fiecai
Haţeg, trebuie să arătăm că ca sudura şi vopsitoria me Republicii cu succese şi mai Anul 1973 poate fi conside decată, aceste instituţii tre 1
în cei peste 20 de ani de talelor, '4 coafeze pot prac mari. rat prin perspectiva obiecti buie să se dovedească la fel scrisoare, fiecare sesizare
existenţă ai cooperativei, tica manichiura şi pedichiu AUREL ANCA velor mobilizatoare pe care de grijulii cu consumul de fie rezolvată cu operativitat
numărul acestora se ridică ra, 8 zidari pot construi pre corespondent le avem de înfăptuit oa un timp social, ca şi faţă de spi fiecare minut din timpul ci
an hotărîtor pentru îndeplini- tăţeanului să fie folosit c
1 rea programului de investiţii ritul de dreptate şi de respec maximă eficienţă.
tare a literei legii. Sîntem în
ION CIOCLEI