Page 21 - Drumul_socialismului_1972_12

Proletar! din toate fărlle. unlfl-vă !
Nicolae Ceausescu

V

a primit pe publicistul italian

Valerio Pellizzari

In ziua de 6 decembrie, to­ au participat tovarăşii Cornel
varăşul Nicolae Ceauşescu, se­ Burtică, membru supleant al
cretar general al Partidului Comitetului Executiv, secretar
Comunist Român, preşedintele al C.C. al P.C.R., şi Constan­
Consiliului de Stat al Repu­ tin Mitea, consilier al preşe­
blicii Socialiste România, a dintelui Consiliului de Stat.
primit pe publicistul italian Cu acest prilej, tovarăşul
Valerio Pellizzari. Nicolae Ceauşescu a acordat
La întrevedere, care a de­ un interviu pentru revista ita­
curs într-o atmosleră cordială, liană ftL’Europeo“.

ANUL XXIV Nr. 5 571 JOI 7 DECEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
Agerpres relatează

PROCEDEU DE TRATAMENT medii şi elimină pericolul de
•Am|r/§ OAMENII MUNCII HUNEDORENI Schimb de TERMOCHIMIC rea este deficitară.
gripaj în cazurile cind unge­
AL OŢELURILOR
RĂŞINĂ PLASTIFIATA
mÎMPINĂ ANIVERSAREA REPUBLICII experienţă Procedeu] de tratament
termochimic al otelurilor • şi In mod curent, plastilie-
fontei in mediu gazos, avlnd rea răşinilor fenolformalde-
HUNEDOARA. Res­ ca titular de brevet uzina hidice solubile în apă nu
este practicată. încercările
ponsabilii colectivelor „Metalotehnica" din Tg. Mu­ de pînă acum n-au dat re­
gazetelor de perete şi
Cincinalul înainte de termen! satirice de la T.C.M.M.H. reş, a fost medaliat la edi­ zultate, întrucît plastifianţii
ţia din acest an a salonului
cunoscuţi sînt insolubili • în
s-au întrunit, la clubul
„Constructorul", într-un de invenţii de la. Viena cu apă şi, prin dizolvare, sînt
interesant şi fructuos aur. Este vorba de un pro­ scoşi din materialul plasti-
schimb de experienţă. fiat. Specialiştii Centralei
Au fost discutate mij­ cedeu de nitrurare a oţelu­ industriale de îngrăşăminte
loacele şi metodele prin lui şi fontei în atmosleră chimice din Făgăraş au so­
care aceste forme ale a- controlată (constituită din luţionat această problemă
gitaţiei vizuale scrise amoniac, metan şi oxigen), creînd plastlfianţi cu func­
pot şi trebuie să-şl a- care se aplică din 1971 de ţionalitate comună. Aceştia
ducă contribuţia la mo­ pot fi folosiţi pentru plasti-
bilizarea colectivului de către titularul brevetului şi fierea -răşinilor fenolformal-
muncă din cadrul trustu­ care oferă o serie de avan­ dehidice solubile în apă.
lui pentru realizarea sar­ taje : asigură o productivi­ Avînd proprietăţi care nu
cinilor de producţie. De­ tate ridicată şi se pretează a afectează reactivitatea răşi­
DINAMICA PRODUCŢIEI INDUSTRIALE
viza schimbului de ex­
Cil PLANUL ANUAL ÎNDE perienţă : „Mai bine, mal fi aplicat şi la cuptoare con­ nilor la temperatura de în­
tărire de 160 de grade, ră­
iute, mai ieftin".
tinui pentru orice fel de tra­
şina plastifiată determină o
O acţiune similară a
avut loc, la clubul „Si- tament în atmosferă contra^ adeziune perfectă la fibrele
lată; măreşte rezistenţa la
derurgistul“, cu respon­ care nu o absorb din lipsă
sabilii gazetelor de pe­ uzură a pieselor de maşini de capilaritate.
Republicii, colectivul nostru va transporta rete şi satirice din ca­ supuse unei uzuri de ade­
Direcţia judeţeană peste prevederile anuale 80 000 tone mărfuri drul C.S.H. renţă Ia solicitări uşoare sau (Agerpres)
şi 200 000 călători, ceea ce va însemna o ne-
de industrie locală păşire^a prevederilor anuale cu două milioa­
ne tone km convenţionale, respectiv, 1,8 mi­
lioane lei.
Colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingi­
— In ceea ce priveşte creşterea eficienţei
neri din industria locală a judeţului nostru transporturilor, care sînt realizările de pină
au îndeplinit cu o lună înainte de termen acum ? ACORDUL GLOBAL
planul anual de producţie. Informîndu-ne
— Printr-o deplină utilizare a parcului de
despre acest succes, ing. Petru Prodan, di­ autovehicule şi remorci, prin utilizarea in­
rectorul Direcţiei judeţene de resort, preci­
za eă realizările de pînă acum creează pre­ tegrală a timpului de lucru, întărirea disci­
misele încheierii celui de al doilea an al cin­ plinei in toate sectoarele noastre de activi­ mijloc eficient
tate, am obţinut pînă in prezent un spor ae
cinalului cu o producţie industrială supli­ productivitate de 15,8 la sută. de creştere
mentară evaluată la peste 50 miltpane lei. Evident, această creştere a fost un prim
Datorită utilizării mai eficiente a instala­
ţiilor, maşinilor şi fondului de timp, fapt con­ factor cu influenţă favorabilă în ce priveşte
creşterea eficienţei economice. Sintetizind
cretizat în creşterea productivităţii muncii a producţiei şi a veniturilor
cu peste 4 la sută faţă de sarcina stabilită, prin a arăta că pînă la sfîrşitul anului eco­
nomiile la preţul de cost vor fi de peste un
pe ansamblul industriei locale a judeţului milion de lei, subliniez de fapt şi eforturile
s-a realizat in 11 luni o producţie valorică depuse de şoferii noştri pentru mai buna
mai mare cu 31 milioane lei decît în întreg gospotfărire a carburanţilor, lubrifianţilor şi
anul trecut. S-au produs şi livrat în acelaşi pieselor de schimb. ţăranilor cooperatori
timp unităţilor comerciale bunuri- de larg. ■ La--obţinerea acestor succese şi-a adus a-
consum a căror valoare întrece cu 4 milioa­ portul întregul colectiv. Şoferii Vaier Şeitan,
ne lei realizările din 1971. Se evidenţiază cu Marin Cristescu, Eugen Şeitan, Paul Roşu, Intre măsurile importante
rezultate remarcabile întreprinderile de in­ Aron Alimpescu, Adam Vida, Andrei Cliiş .iniţiate de partidul nostru o agricultură modernă, se pot cooperativei noastre fiind si­
obţine şi producţii bune, con­
dustrie locală din Orăştie, Hunedoara şi Ha­ — care lucrează în transportul de mărfuri, pentru dezvoltarea agricul- tuat în lunca Mureşului are
ţeg, care au dat pînă acum însemnate can­ Emil Prejban, Constantin Duduilă şi Vasiie .turii cooperatiste este şi in­ stante. întreaga suprafaţă de acelaşi grad de fertilitate şi,
tităţi de produse în contul anului viitor. troducerea şi generalizarea a- teren destinată culturii po­ ca atare, retribuirea fiecărui
In acest an au fost asimilate şi introduse Mihai, care transportă călători, au obţinut cordului global, formă supe­ rumbului — cu excepţia a 14 cooperator s-a făcut în func­
in fabricaţie aproape 70 sortimente şi pro­ cele mai bune rezultate. Merite deosebite re­ 1950 1972 . rioară de organizare şi retri­ ha — a fost îngrăşată cu gu­ ţie de rezultatele concrete
noi de grajd şi superfosfat.
vin însă şi mecanicilor auto Gheorghe Du­
duse noi şi s-au obţinut peste 2 200 000 lei e- mitru, Vaier Băcălete şi Avram Aibulescu, buire a muncii ţăranilor coo­ Insămînţarea s-a făcut cu hi­ ale muncii sale, excluzîndu-se
conomii şi beneficii suplimentare, ceea ce care s-au remarcat prin calitatea reparaţiilor peratori. brizi dubli într-un teren pre­ diferenţele ce ar fi putut pro­
confirmă activitatea susţinută desfăşurată şi întreţinerilor executate ca şi şefilor de Judeţul Hunedoara pe veni din cauza gradului mai
Experienţa cîştigatâ de coo­
pentru valorificarea mai superioară a re­ coloană Aurică Taurescu, Viorel Armie şi perativa noastră demonstrea­ gătit în mod corespunzător şi înalt de fertilitate al pămîn-
tului.
în perioadele optime, iar lu­
surselor locale.
Ioan Avrămescu care au supravegheat şi co­ ză eficienţa introducerii şi ge­ crările de întreţinere s-au e- Pentru concretizarea avan­
ordonat competent şi eficace activitatea noas­ coordonatele dezvoltării socialiste neralizării acordului global. xecutat, în general, Ia timp tajelor retribuirii muncii în a-
Autobaza Hafeg tră de transporturi. Acum, la ora bilanţului, se şi în condiţii agrotehnice bu­ cord global, să • cităm cîteva
poate face o analiză temei­ ne. Toate acestea au contri­ exemple concludente. Coope­
buit ca faţă de producţia me­
N-au trecut 6 luni de cînd şoferii auto­ Districtul secflei L 3 Deva nică a rezultatelor obţinute die pe C.A.P. de 3 300 kg po­ ratorul Gaşpar Maier, de pil­
dă, s-a angajat să lucreze în
bazei Haţeg a întreprinderii de transporturi Puternică afirmare şi, pe baza aceasta, se pot rumb ştiuleţi la hectar să se
acord o suprafaţă de 48 ari
auto Deva au lansat insufieţitoarea chemare Colectivul Districtului de reparaţii perio­ desprinde concluziile, măsu­ obţină 3 700 kg. Trebuie men­ cu porumb. Faţă de producţia
la întrecere : „Planul fiecărei luni in 25 de dice mecanizate din cadrul secţiei L3 Deva rile necesare ce se impun a ţionat însă că depăşirea de medie de 3 300 kg porumb
se lua pentru îmbunătăţirea
zile Au trecut, mai precis, 5 luni şi 6 şi-a realizat sarcinile de plan pe 1972 cu o activităţii de viitor. 400 kg ştiuleţi la hectar s-a ştiuleţi la hectar pe coopera­
zile, dar realizările înscrise de acest des­ lună şi jumătate înainte de termen. In urma obţinut în condiţiile în care tivă, el trebuia să realizeze
toinic colectiv se situează la un nivel pe executării reparaţiei periodice capitale me­ Anul acesta, cu toate con­ cultura de pe 16 ha porumb de pe suprafaţa de 48 ari o
care istoria autobazei nu l-a cunoscut încă. canizate a celor peste 30 km de cale ferată, în constelaţia diţiile climatice care ne-au a fost calamitată de grindină. producţie de 1 600 kg, pentru
Impulsionaţi de prevederile Conferinţei Na­ punctajul în urma măsurătorii cu vagonul provocat greutăţi în executa­ Deci, dacă nu era această ca­ care urma să primească 201
ţionale a partidului, muncind cu însufleţire de măsurat calea a fost de zero puncte, ceea rea lucrărilor agricole în- lamitate, depăşirea de produc­ kg porumb ştiuleţi şl 60 lei.
pentru transpunerea angajamentului în fap­ ce înseamnă încadrarea reparaţiilor liniei în cepînd de la pregătirea tere­ ţie trecea de 1 000 kg la hec­ Făcînd la timp şi de bună ca­
tă, pentru a aduce un bilanţ de fapte semni­ categoria foarte bine. In plus faţă de plan a- nului, semănat, întreţinerea tar. litate lucrările de întreţinere,
ficative drept prinos sărbătorii de Ia 30 De­ cest colectiv a executat montări de sctiim- culturilor şi recoltat — daca Pentru retribuirea muncii el a reuşit să obţină o pro­
s-a muncit bine pămîntul
cembrie, şoferii de aici nu şi-ati precupeţit bătoare mecanizate, buraj mecanizat, reaii- a tării s-au obţinut şi rezultate co­ s-a stabilit tariful de plată ducţie de 3105 kg şi, ca ur­
o clipă eforturile ; au muncit cu dăruire şi zînd în acelaşi timp economii la combustibil respunzătoare. Cooperativa pe tona de produs. Astfel, mare a aplicării acordului pro­
competenţă pe măsura prestigiului ce şi l-au şi o substanţială mărire a duratei de func­ noastră a obţinut o depăşire pentru o tonă de produse re­ gresiv, a primit drept retribuţie
dobîndit. ţionare a maşinilor şi utilajelor din dotare. a producţiei medii planifica­ veneau de plată 251,30 lei. A- 624 kg porumb ştiuleţi şi 180
Ca urmare, incepînd cu luna iulie planul De menţionat că acest district, de 3 ani, de Hunedoara este un judeţ ţului decît cea a României te la cultura porumbului de plicînd acordul global progre­
fiecărei luni a fost îndeplinit în mai puţin cînd este condus de tinărul comunist Vasiie cu tradiţii miniere — de peste burghezo-moşiereşti din 1938. 400 kg la hectar. Aceasta, siv, retribuţia muncii s-a fă­ MIHAI LAPUGIANU
de 25 de zile, deterrainînd îndeplinirea pla­ Cociobea, în fiecare an îşi realizează planul 2 000 de ani aici s-au scor­ Avem, acum, o industrie mo­ este o demonstraţie, care nu cut în bani şi în produse. inginer-şef
nului anual cu o lună mai devreme. anual cu una sau două luni înainte de ter­ monit munţii -, judeţ cu tra­ dernă a materialelor, de con­ are nevoie de alte argumen­ Pentru o tonă de produse re­ al C.A.P. Brănişca
— Este un bun avans cîştigat in marea men. diţii siderurgice, cu tradiţii strucţii, chimică, alimentară. te, că, indiferent de condiţii­ venind drept retribuţie 50 lei
bătălie cu timpul pentru finalizarea cincina­ Merită a fi evidenţiată de asemenea acti­ în domeniul prelucrării lemnu­ Mineritul s-a diversificat şi le climatice, dacă se practică şi 160 kg porumb. Terenul (Continuare in pag. a 2-a)
devine din ce în ce tot mai
lui, în domeniul zootehniei.
lului în 4 ani Şi 5 luni. aşa cum ne-am an­ vitatea depusă de şefui de echipă Nicolae La Conferinţa Naţională a complet.
gajat — ne relatează tovarăşul Gheorghe Lazăr, de mecanicii motorişti Cornel Dohan, Partidului Comunist Român Producţia industrială a ju­
Valea, şeful autobazei. In intervalul de timp Emil Mariş şi meseriaşii de cale Emilian din toamna anului 1945, în deţului din anul 1950 s-a rea­
1
ce a rămas pină la sărbătorirea proclamării Jerbei, Ioan Popa şi alţii.
raportul Comitetului Central lizat în 1970, la demararea
al partidului s-a schiţat şi actualului cincinal, în numai
definitivat .creşterea industria­ 44 de zile. IN PAGINA A III-A
lă a Hunedoarei. In acelaşi an, judeţul a
Recital de poezie In politica sa economică, realizat o producţie industria­
Partidul Comunist Român, apli- lă ' cu 8,6 la sută mai mare
patriotică cînd în mod creator, novator, decît tot ceea ce a realizat ® Din
OAMENI Şl AŞEZĂRI ÍN ANII REPUBLICII generalul şi particularul, a ţi­ întreaga ţară în 1938. Aceas­
Sala Casei de cultură a mu­
nicipiului Hunedoara a găzduit nut seamă de aceste tradiţii ta spune extrem de mult ! A- constatările
de curind un recital — concurs muncitoreşti, a căutat şi cau­ rată la ce nivel am ajuns,
poezie
de
susţinut
patriotică
Realizări trainice de elevii şcolilor din munici­ tă să asigure valorificarea su­ pentru că industrializarea în­
seamnă civilizaţie.
perioară a bogăţiilor natura­
piu
în
ani­
organizat
cinstea
versării Republicii. Precedat de le ale patriei noastre. Şi, sub­ Să punctăm aspectele de unei echipe
selecţii pe şcoli, în cadrul cer­ şi solul hunedorean oferă aproa­ civilizaţie la care a ajuns ju­
creaţie,
recitări
curilor
de
pe vatră străveche comitetul municipal al U.T.C. pe tot ceea ce este necesar deţul nostru în anii Republicii: de control
de folclor, recitalul organizat de
- ocupă locul intri la pro­
pentru o economie modernă,
a reunit 27 de concurenţi. în­ in înţelesul deceniului al 8-lea ducţia de metal (fontă, lami­
chinată aniversării unui sfert al secolului al XX-lea. nate), de cocs, de minereu de
de veac de la proclamarea Re- fier, de huilă cocsificabilă ; obştesc
In onii Rep-•blicii, judeţul
Am păşii, intr-o diminea­ „...aici, ei sînt fericiţi publicii, manifestarea tinerilor nostru a benei,ciat de masive - numărul salariaţilor ocu­
elevi utecişti hunedoreni a reu­
ţă de decembrie, pe vatra Cuvintele septuagenarului nit emoţionante versuri patrio­ fonduri de investiţii, atît in­ paţi în industrie la 1 000 de *
oraşului Haţeg. Vatră stră­ sînt fără îndoială pline de tice ale poeţilor români clasici dustriale cit şi social-cultura- locuitori este aproape dublu
veche, pe lemelia căreia o mare încărcătură emoţio­ şi contemporani. le. Hunedoara a devenit, pen­ decît media pe ţară ; 8 Confrun­
oamenii anilor noştri au du­ nală. Ele exprimă însă în Pe primele trei locuri s-au tru ani şi ani, principala ce­ - în fiecare familie revin
rat realizări trainice, dem­ primul rînd condiţia gene­ clasat concurenţii : Iulia Atana- tate de foc a ţării. De cinci 1,2 salarii ; Maistrul instructor Dumitru Albu, de la Liceul energetic din
ne. Ne alăturăm unui om raţiilor care trăiesc şi mun­ sescu, de la Liceul nr. 1 Hu­ ori este mai mare producţia Deva — un om care depune mult suflet in educarea profesională tări etice
pe tîmplele şi umbletul că­ cesc în anii noştri. Sînt e- nedoara, Ion Ghena de la Gru­ de energie electrică a jude- (Continuare tn pag. a 2-a) a viitorilor specialişti energetici eni.
ruia anii, în scurgerea lor, locvente, în acelaşi timp, pul şcolar al C.S.H. şi Eugenia Foto: V. ONOIU
şi-au. lăsat amprente. pentru înflorirea de azi a Tebieş de la liceul nr. 1.
unei/ aşezări hunedorene.
— Sînteţi localnic ? — îi
De unde s-a pornit de
adresăm întrebarea. fapt ? La această întrebare
— Da. ţi-ar putea răspunde foarte EXPOZIŢIE In sala festivă a liceului produselor cooperaţiei meş­ pune in prezent de a- ta Turnu Severin, Sibiu,
— Vă iubiţi oraşul ? „Decebal“. Concurenţii : teşugăreşti. semenea instalaţii. Aceste Braşov, Alba Iulia şi au disciplinele sportive. După
mulţi locuitori. „Cînd ve­ In incinta Bibliotecii o- elevii şcolilor din Deva. Dealtfel, in 1973 re­ uscătoare se află instalate redactare, calendarul va ii
— Da, pentru că mi-a neam la Haţeg, cu căruţa, răşeneşti din Haţeg s-a ţeaua cooperaţiei meşteşu­ şi funcţionează la bazele purtat asupra lor discuţii tipărit' şi apoi se va difu­
fost leagănul copilăriei. Mai tinăr fiind, ne spune tova- deschis expoziţia ,.Te slă­ NOI COMPLEXE găreşti se va extinde şi de recepţie din Deva interesante şi bine docu­ za la toate nivelurile or­ I]
mentate.
ganizatorice
interesate.
mult, pentru că în el Irăiesc vim Românie, pămint stră­ DE ATELIERE îmbogăţi cu incă 30 de u- şi Orăştie. Ele asigură Acţiunea organizată de dorim cit mai bogat.
nităţi
ser­
prestatoare
de
moşesc“ care cuprinde pa­
Bodea
Maria
tovarăşele
şi muncesc copiii şi nepoţii M. BODEA tru secţii. In aceste secţii ALE MEŞTEŞUGARILOR vicii către populaţie. buna conservare şi păstra­ Lucia Jarnea de la Biblio­ şi
re pe timp îndelungat, a
mei. II îndrăgesc pentru că sînt expuse volume, revis­ Anul viitor, la .Călan şt cerealelor. teca municipală Deva s-a VREMEA
aici ei sînt fericiţi. (Continuare in pag. □ 2-a) te care oglindesc dezvol­ Haţeg se vor construi USCATOR PENTRU bucurat de un larg inte­ Pentru 24 ore
tarea economică, a ştiin­ CĂLĂTORIE IMAGINARA res şi de apreciere în rin-
ţei, culturii şi invăţămin- complexe de ateliere ale CEREALE dul elevilor participanţi. Vreme relativ răcoroasă,
tului, rolul organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti. DE MARE CAPACITATE PE HARTĂ cu cerul variabil. Vintul
de masă in societatea noas­ Suprafaţa acestora va fi CALENDARUL SPORTIV va sufla slab din sud-est.
tră, politica externă a Ro­ de 2 200 metri pătraţi. In Secţia de copii a Biblio­ 1973 Temperatura minimă va fi
mâniei. cadrul acestor complexe La baza de recepţie din tecii municipale din Deva cuprinsă intre minus 2 şi
vor funcţiona secţii pres­ Orăştie s-a dat in funcţiu­ a organizat, zilele trecute, In âceste zile se află in z.ero grade, iar cea maxi­
tatoare de servicii către ne — cu 30 de zile îna­ la sala de lectură, o fru­ faza de definitivare. la mă intre 3 şi 6 grade. Di­
Din activitatea artiştilor plastici CONCURS populaţie, cum ar fi : sec­ inte de termen — un us- moasă şi interesantă acţi­ Consiliul judeţean pentru mineaţa, ceaţă.
mare
ţii de fabricaţie a mobilei
„Societatea socialistă la comandă, mecanică au­ cător de cereale. capacitate une : o călătorie imagina­ educaţie fizică şi sport,
Această
pentru
harta
pe
patriei,
inti­
ră
dezvoltată“
es­
In holul Casei de cultură a sindicatelor din Pe­ multilateral concursului „Cine to, croitorii pentru bărbaţi instalaţie — dotată cu a- tulată sugestiv, „România— „Calendarul competiţiilor Pentru următoarele
sportive pe anul 1973“. Ca­
tema
două zile
te
troşani s-a deschis expoziţia artiştilor plastici amatori citeşte, cunoaşte“ — orga­ şi femei, blănărie, cojocă- gregate de fabricaţie ro­ ţara mea de dor". Cei 29 lendarul cuprinde compe­
de elevi, cititori ai biblio­
din judeţul Hunedoara. Cele peste 40 de lucrări ex­ nizat de cătri biblioteca rie, tricotaje, vulcanizare, mânească — are o capa­ tecii, participanţi la aceas­ tiţiile republicane, cele in­ Vreme în general răco­
insta­
reparaţii
televizoare,
150
de
de
citate
uscare
terne, judeţene, şi pe cele
puse însumează rodul muncii şi talentului artiştilor municipiului in colaborare laţii sanitare şi electrice, tone în 24 de ore. între­ tă acţiune, au poposit, ur­ de masă ce se vor orga­ roasă, cu cer schimbător.
Vînt slab din vest. Izolat
Comitetul
municipal
cu
plastici amatori hunedoreni, omagiul lor adus celei Deva al U.T.C. — care va obiecte electrocasnice, fri­ prinderea de valorificare a mărind pe hartă, in mai niza de sindicate, U.T.C., vor cădea precipitaţii sub
zerii, coafură, magazine de cerealelor şi producerea multe localităţi, cum ar fi organizaţia pionierilor, in­ formă de burniţă. Tempe­
de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii. avea loc duminică, ora 9, prezentare şi desfacere a nutreţurilor combinate dis- tSs Hunedoara, Reşiţa, Trobe­ spectoratul şcolar, la toate ratura în uşoară creştere.
\