Page 22 - Drumul_socialismului_1972_12

sesam
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 571 @ JOI 7 DECEMBRIE 1972

ÎNTĂRIREA RÎNDURILOR PARTIDULUI -

SARCINĂ PERMANENTĂ, DE MARE RĂSPUNDERE

Activitatea de întărire a toare există suficiente posibi­ re nu se produce de la sine, să se stabilească măsuri care nifeste şi în continuare o gri­
rîndurilor partidului se desfă­ lităţi pentru creşterea nume­ fiind necesară desfăşurarea să asigure creşterea lor nu­ jă deosebită pentru dezvolta­
şoară pornind de la necesita­ rică a rîndurilor organizaţii­ unei munci susţinute de edu­ merică şi calitativă. rea calităţilor politice ale ce­
tea creării în toate sectoare­ lor respective. care, de formare a calităţilor Obiectivul principal în întă­ lor nou primiţi, pentru edu­
le şi locurile de muncă mai Activitatea de întărire a ce se cer unui comunist, Este rirea rîndurilor partidului îl carea şi călirea lor partinică,
importante a unor organiza­ rîndurilor partidului nu se bine ca aceşti oameni, care constituie şi în continuare pri­ astfel ca fiecare să-şi pontă
ţii -de partid puternice, capa­ poate realiza de la sine •, ea dovedesc calităţi, să fie re­ mirea acelor oameni care în­ îndeplini în mori exemplar
bile să-şi exercite rolul de trebuie condusă şi îndrumată partizaţi pe lîngă membrii bi­ trunesc calităţile politice, mo­ sarcinile ce-i revin. Comitete­
condur.ător politic, să mobili­ astfel încît să corespundă ne­ roului organizaţiei de bază şi rale şi profesionale ce se cer le orăşeneşti de partid Lu­
zeze colectivele de oameni ai voilor actuale şi de perspec­ alţi comunişti cu experienţă, unui comunist — muncitori, peni, Haţeg, Simeria, comite­
muncii la înfăptuirea progra­ tivă ale muncii de partid. Ea care să se ocupe îndeaproa­ ţărani, intelectuali, care mili­ tele de partid de la C. S. H.,
mului de făurire a societăţii se desfăşoară permanent, nu pe de pregătirea lor. Aşa se tează neobosiţi pentru înde­ T.C.M.M.H., I.M. Barza, Uzina E.M. DEVA. O discuţie înainte de Intrarea în şut este întotdeauna binevenită. Artificierul
socialiste multilateral dezvol­ pe campanii, avîndu-se în a- procedează în multe organi­ plinirea hotărîrilor de partid „Victoria" Călan, precum şi principal Nicolae Raţiu, secretar al organizaţiei de bază pe schimbul său, se sfătuieşte cu ortacii
tate. O preocupare mai susţi­ tenţie respectarea neabătută zaţii de partid de la C.S.H., şi de stat, care au o temeini­ comitetele comunale de partid cum să aplice noua tehnologie de încărcare a găurilor, prin metoda discontinuă, pentru ca lu­
nută în această direcţie au, a prevederilor Statutului şi T.C.M.M.H., exploatările mi­ că pregătire profesională, po­ Vaţa de Jos, Gurasada, Măr- crările de exploatare In subctaje să dea ¡rezultatele, scontate. Foto: V. ONOIU
îndeosebi, organizaţiile de instrucţiunilor C.C. al P.C.R. niere din Valea Jiului, I.P.B. litică şi culturală, dau dovadă tineşti, Geoagiu invită perio­
partid de la C.S. Hunedoara, In acest scop, este necesar să Bîrcea, comunele Băiţa, Geoa- de o înaltă conduită morală dic membrii de partid primiţi
I.M. Hunedoara, ■ T.C.M.M.H., se acţioneze cu mai multă giu, Buceş, Vaţa şi altele. In în societate şi familie. Comu- în ultimii ani şi discută cu ei
exploatările miniere Lupeni, despre preocupările lor, sar­ LA T O M E Ş T 1
Aninoasa, Lonea, Petrila, I.M. cinile ce stau în faţa organe­
Barza, Uzina chimică Orăştie, lor de partid, despre contri­
Uzina „ V i c t o r i a " Călan, buţia lor la îndeplinirea aces­ „ACTIVITATE SUBLIMĂ,
U.M.M.R. şi C.F.R. Simeria, tora, metodă care şi-a dove­
U.E.I.L. Orăştie, sectorul de dit eficacitatea în educarea
exploatare forestieră Dobra, răspundere pentru aplicarea aceste organizaţii, cei care nişti ca Eerencz Kovacs, mi­ membrilor de partid. £S
comitetele comunale de .par­ măsurilor stabilite de biroul solicită primirea în partid sînt ner, şef de brigadă la secto­ Este bine să se acorde şi AM PUTEA ZICE, DAR...
tid Băiţa, Baia de Criş, Beriu, comitetului judeţean, în spi­ informaţi asupra conţinutului rul III al E.M. Petrila, care în continuare o deosebită a-
Vaţa şi altele, care au primit ritul cărora activitatea de pri­ şi semnificaţiei hotărîrilor de obţine rezultate remarcabile lenţie momentului înmînării
în partid un număr însemnat mire în partid trebuie orienta­ partid şi de stat, sînt invitaţi -lună de lună, Ioan Gheorghi- carnetelor de partid. De \ — La noi, activitatea cultu- „a participat un public nume­ „primeşte" raportul, interesat
de comunişti din rîndurile ce­ tă în primul rînd spre acele de a participa la adunările na şi Gheorghe Nicoară, lăcă­ asemenea, organizaţiile de ral-educattvă se deslăşoară ros Totuşi, în cazul cînd, să raporteze „bine" la rîndul
lor mai buni oameni ai mun­ sectoare unde se impune în­ generale deschise, la expune­ tuşi la T.C.M.M.H., Vasile bază să manifeste mai bine, ne spune Mircea Betea, într-adevăr, manifestările se său superiorilor, este mulţu­
cii. Oa urmare a activităţii tărirea rîndurilor partidului, rile care se fac pe diferite Hîncu, miner şef de brigadă, multă grijă pentru a în­ directorul căminului cultural vor ţine, cum va fi realizată mit că scapă de complicaţii.
desfăşurate de către organe­ cum sînt întreprinderile, sec­ teme privind politica internă şi Ion Stăniloiu, maistru mi­ cadra in învăţămîntul de „expunerea politică" dacă di­ A se citi „riscul" de a ti tri­
le şi organizaţiile de partid ţiile şi agregatele intrate în şi externă a partidului, sînt ner Ia E.M. Teliuc, Pândele partid pe toţi cei care au fost din comuna Tomeşti. rectorul căminului ne spunea mis chiar el cîteva zile la ca­
— La bibliotecă se deslă­
pentru întărirea rîndurilor lor, funcţiune în ultimii ani, sec­ antrenaţi în rezolvarea unor Popescu, parchetar la şantie­ de curînd primiţi în partid, că va avea ca temă „ceva" pătul judeţului pentru a pune
efectivul organizaţiei judeţe­ ţiile şi sectoarele unor între­ sarcini obşteşti. rul I construcţii Deva, Ioan să li se repartizeze . sarcini şoară multe şi diverse mani­ din documentele Conferinţei lucrurile la punct.
ne a crescut la peste 73 000 prinderi care au un efectiv întărirea rîndurilor partidu­ Barbu, lăcătuş la Termocen­ concrete, corespunzător ca­ festări cu cartea, repetă la Naţionale a partidului ? Ce a- Intr-o discuţie cu secretarul
comunişti. mic de comunişti, şantierele lui este o sarcină de mare trala Mintia, Mihai Grigoriuc, pacităţii şi posibilităţii fiecă­ riadul ei Emilia Leucean, bi­ nume, cum se va desfăşura comitetului comunal de partid,
bliotecara din Tomeşti.
Desigur, rezultatele obţinu­ de construcţii, întreprinderile răspundere, care revine între­ maistru la I.P.B. Bîîcea, A- ruia, să-i ajute îndeaproape Şi, spre completa noastră manifestarea, ce modalităţi de Viorel Braica, acesta a recu­
te puteau fi şi mai bune da­ agricole de stat, staţiunile gului birou, tuturor membri­ tanasie Bulz şi-Gheorghe Jur- la rezolvarea lor. documentare, ni se pun la dis­ tehnică culturală vor fi folo­ noscut deschis că activitatea
că toate organizaţiile de par­ pentru mecanizarea agricultu­ lor comitetului, într-un cu- ca, mineri, şefi de brigadă la Aşa cum se subliniază în poziţie programe lunare şi tri­ site ş.a. — sînt de domeniul ideologică şi cultural-arlistică
tid din s*ectoarele unde este rii, cooperativele agricole de vînt întregii organizaţii de I.M. Barza, Aurora Dolga, se­ documentele Congresului al mestriale. necunoscutului. Scuza directo- din comună nu se ridică la ni­
necesar să se întărească rîn­ producţie, unităţile bancar-fi- partid, nu aşa cum se mai în- cretara organizaţiei U.T.C. la X-lea şi ale Conferinţei Na­ La prima vedere, s-ar pă­ velul cuvenit. Fată de since­
durile partidului se preocu­ nanciare, institutele de pro­ tîmplă la unele organizaţii de Uzina de preparare Gurabar- ţionale, în centrul activităţii ritatea acestuia, furtul propri­
pau mai îndeaproape de or­ iectări, institutele de învăţâ- la şantierele de construcţii, za, Marioara Nistor, şefă de ideologice, al propagandei, al rea că totul este aşa cum ar ei căciuli întreprins de Mir­
ganizarea şi conducerea cu mînt superior, unităţile din la U.E.L. Haţeg şi sectorul de echipă la C.A.P. Brad, mamă muncii politice de masă, tre­ trebui să fie. Numai că in Căminul cultural cea Betea, directorul căminu­
competenţă a muncii de pri­ domeniul ocrotirii sănătăţii, exploatare Baia de Criş, I.A.S. eroină, şi alţii dovedesc prin buie să stea şi în viitor în­ momentul în care încercăm să lui dar şi locţiitor al secreta­
mire. Au muncit sub posibi­ comerţul de stat, alimentaţia Simeria, C.A.P. Unirea, Bretea întreaga lor activitate şi com­ suşirea de Ccţţre toţi membrii aflăm unele amănunte, inter­ rului comitetului comunal de
lităţi, în această direcţie, or­ publică şi cooperaţia meşte­ Română, Ilia, I-Iărău şi altele, portare că merită înaltul ti­ de partid, de ceilalţi oameni locutorii noştri încep să se în viata satului partid, ni se pare de domeniul
ganizaţiile de bază din coope­ şugărească. unde această însemnată sar­ tlu de membru al Partidului ai muncii a politicii interne încurce în propriile lor afir­ absurdului.
rativele agricole de producţie Procesul de conducere a cină de partid este lăsată Comunist Român. Este nece­ şi externe a partidului nos­ maţii. Adică, din „avem un Cui folosesc asemenea „me­
aparţinătoare comunelor Do­ muncii de primire în partid doar pe seama secretarilor. sar însă ca peste tot să se tru, pentru a-i ajuta să dobîn- taraf, o echipă de dansuri, so­ tode“ ? A polei cu aur o inac­
bra, Rîu de Mori, Sălaşu de presupune cunoaşterea forţe­ Activitatea de primire tre­ manifeste exigenţă sporită în dească o perspectivă clară — lişti vocali", se ajunge în cî- rului Mircea Betea : „am o in­ tivitate evidentă este în de­
Sus, Veţel, Pui, Ilia, Lăpu- lor de partid şi a posibilităţi­ buie să fie examinată siste­ examinarea cererilor de pri­ pe baza concepţiei marxist- teva minute la „să vedeţi... demnizaţie mică"... reprezintă, trimentul beneficiarilor cultu­
giu de Jos, Baru, Bretea Ro­ lor de întărire a acestora la matic de către organizaţiile mire în partid, întrucît au leniniste — asupra dezvoltă­ sînt cam descompletate, nu în ultimă analiză, un certifi­ rii, al cetăţenilor comunei, că­
mână, precum şi unele orga-. fiecare loc de muncă, cunoaş­ de partid. In acest sens, un fost cazuri cînd unele organi­ rii societăţii contemporane, prea avem tineret" etc. şi ur­ cat al preocupării celui ce rora planurile şi plănuleţele
nizaţii din raza teritorială a terea oamenilor, precurrl şi prilej deosebit trebuie să-l zaţii de bază din comunele să acţioneze conştient pentru mează motive, cauze, justifi­ trebuie să facă educaţia adul­ frumos liniate şi îndosariate
oraşelor Simeria şi Călan. De desfăşurarea unei munci poli­ constituie actualele adunări Ilia, Pui şi altele au primit cări şi... angajamente. Cît pri­ ţilor. în biroul directorului nu le
asemenea, . sînt organizaţii de tice susţinute de pregătire a şi conferinţe pentru dări de cu prea multă uşurinţă unii transpunerea în viaţă a sar­ veşte programul lunar amintit, La bibliotecă, situaţia e tot spun nimic, absolut nimic.
bază din şantierele de con­ celor care solicită să devină seamă şi alegeri care sînt oameni slab pregătiţi. cinilor încredinţate. din cele patru manifestări pla­ alît de „bine". Din cele patru Pentru sătenii comunei io-
strucţii, sectoarele forestiere, membri ai partidului. Intrarea chemate să dezbată temeinic Munca de întărire a rîndu­ nificate există minime şanse acţiuni programate, ne oprim meşti, concretul cultural coti­
I.A.S. şi S.M.A., care în acest în partid este un act de con­ şi activitatea desfăşurată în rilor partidului nu se consi­ GHEORGHE GEAMBAŞU de a se realiza două (Iar dacă la cea intitulată „Prezentarea dian este de fapt uşa zăvori­
an au primit un număr mic de ştiinţă, de aderare din con­ acest domeniu de către orga­ deră încheiată odată cu pri­ activist nu va veni „cineva de la ju­ romanului istoric Cil Blas de tă a aşezămîntului de cultură,
membri de partid, cu toate că vingere la politica şi ideolo­ nizaţiile de partid, iar pe ba­ mirea solicitanţilor. Organiza­ al Comitetului judeţean deţ" atunci, cu siguranţă că Santillana de Alain — Reme sau, la mari răstimpuri, cite
în majoritatea acestor sec­ gia clasei muncitoare, dar ca- za concluziilor ce se desprind ţiile de partid trebuie să ma­ Hunedoara al P.C.R. vor fi „bifate" ca realizate şl... Lesage". Cum se va desfăşura vreo serbare şcolară.
acţiunea ? S-o ascultăm pe bi­
Şi în încheiere revenim cu
bliotecara Emilia Leucean: o întrebare pe care am mai
„Am dat cartea la doi d'levi adresat-o Comitetului judeţean
imm din clasa a VUI-a s-o citeas­ pentru cultură şi educaţie so­
TI PEKTRU VALORIFICAREA mZERVILOR 01 că şi ei vor face prezentarea". cialistă : Cine şi cum urmă­
Neştiinţă ? Lipsă de îndru­
mare? Ori muncă în dorul le- reşte transpunerea în practică
lii ? a programelor de activitate
ale căminelor culturale? Căci
im Şl cmşnm \ EFICIENŢEI PARCHETELOR declaAţiile de la început, ne atîta timp cît „metoda" dezin­
Dar dacă ne întoarcem ia
formării cu, bună ştiinţă prac­
găsim în faţa unui fenomen,
să-l numim, deocamdată, ciu­ ticată de unii directori de că­
încheierea anului 1972 cu putea fi ales şi livrat ca lob­ crări sînt .şi ele avansate şi e- Lucrările de mecanizare au ‘şi dat. mine culturale sdu bîblfoTecari
realizări cit mai bune la toţi de industriale cu preţ de vîn- xistă garanţia că vor fi termi­ fost realizate de pe acum în „Metoda" de a raporta „fru­ va persista, atunci se impune
indicatorii de plan şi pregăti­ zare superior lemnului de foc. nate la timp. De asemenea, se două din aceste trei parchete. mos“ nu este invenţia activiş­ de urgenţă reconsiderarea sis­
rea temeinică a producţiei a- S-a -prevăzut, de asemenea, lucrează intens la construirea De asemenea, din totalul de tilor culturali din Tomeşti. O temului de control asupra în­
nului 1973 constituie o preo­ reducerea pierderilor de ex­ drumurilor de tras cu trac­ 15 parchete eşalonate la tăie­ folosesc şi alţii, şi... uneori cu deplinirii sarcinilor din dome­
cupare de prim ordin a comi­ ploatare în fazele de lucru toarele în parchetele Stin- re, pentru anul viitor au fost succes. Mai ales cînd cel care niul cultural-educaliv.
tetului de partid, conducerii fasonat şi sebs-apropiat, prin ceşti-Ohaba şi lazuri-Pîrîul lui atacate 7, creîndu-se deja C. DROZD
sectorului, organizaţiei sindi­ scoaterea materialului din pă­ Aron. Aceste drumuri urmea­ stocuri importante de material
cale şi de U.T.C., a organiza­ dure în trunchiuri şi catarge ză să fie terminate încă în lemnos pentru producţia anu­
ţiilor de partid din parchete­ lui 1973. Puternică afirmare în
le de exploatare şi depozitele înfăptuirea întregului pro­
finale. gram de măsuri organizatori­
îndeplinirea cu două luni La sectorul de exploatare Dobra ce şi politice al comitetului
mai devreme a planului a- de partid şi conducerii secto­ constelaţia industrială a ţării
nual la producţia globală şi rului de exploatare va asi­
marfă, acţiunile întreprinse gura valorificarea superi­ (Urmare din pog. 1) la sută reprezintă sinteza
pentru realizarea planului la în vederea sortării lui defini­ prima decadă a lunii decem­ oară a masei lemnoase ex­
sortimentele la care s-au în­ tive în depozitele finale, Scoa­ brie. ploatate, creşterea sortimente­ creşterilor noastre industriale
din anii de economie plani­
registrat unele rămîneri în ur­ terea şi darea în producţie a Paralel cu preocuparea pen­ lor de calitate, ridicarea pro­ - populaţia urbană a jude­
mă, în primele trei trimestre, materialului lemnos fasonat in tru realizarea planului pe ductivităţii muncii, micşorarea ţului, deci cu confort citadin, ficată. Este rezultatul unor e-
au determinat întreprinderea pădure, pentru a se evita de­ 1972, ne spuneau tovarăşii pierderilor din exploatare reprezintă mai mult de două forturi cu totul deosebite pe
unor acţiuni concrete încă din precierea lui calitativă, se Emil Nicula, secretarul comi­ etc., ceea ce va permite co­ treimi din totalul locuitorilor ; care partidul şi statul nostru
cursul trimestrului IV pentru prevede a fi realizate pe ba­ tetului de partid, şi Emilian lectivului acestui sector să - vorbim despre oraşele le-au făcut în domeniul inves
îndeplinirea prevederilor de za unei sortări judicioase a Butnaru, şeful sectorului de depăşească în mod substan­ noi Călan, Brad, Uricani sau tiţiilor — investiţii care nu în­
plan pe 1972 şi pe 1973. materialului lemnos în depo­ exploatare, există o preocu­ ţial şi prevederile planului despre Hunedoara, a cărei seamnă numai furnale sau
Cunoscînd din vreme sar­ zitele finale, pentru evitarea pare intensă pentru pregătirea de producţie pe 1973. Anali- populaţie a crescut de peste noi mine deschise, ci şi zeci
cinile de producţie pentru a- refuzurilor şi declasărilor. în­ producţiei anului 1973. Astfel, zînd posibilităţile de care dis­ 10 ori. de mii de apartamente, sute
nul viitor şi faptul că întreg locuirea instalaţiilor de scos- încă de la începutul trimes­ pune sectorul, colectivul de lată ce reprezintă, pentru şi sute de săli de clasă, ma­
sporul de creştere a produc­ apropiat învechite cu altele trului IV s-a început con- oamenii muncii hunea'oreni, gazine, grădiniţe, instituţii de
ţiei globale şi marfă trebuie moderne a fost o altă mă­ sttuirea instalaţiilor de scos- muncă de aiţi s-a angajat să cifrele înscrise în graficul pe cultură şi de ocrotire a sănă­
să se realizeze nu în condiţii­ sură întreprinsă. In vederea apropiat necesare, care con­ realizeze o depăşire a planu­ care-l publicăm astăzi : 931,5 tăţii,
le creşterii, ci ale micşorării realizării planului pe 1973, stau din.: funiculare, drumuri lui pe 1973 la producţia glo­
substanţiale a volumului de s-au luat şi măsuri pentru de tractoare şi pentru atela­ bală cu 500 000 lei, dînd peste
masă lemnoasă destinată ex­ crearea stocurilor planificate je. In parchetele Poiana Ră- plan 1 550 mc material lem­
ploatării prin reducerea tăie­ de material lemnos în fazele chitelei şi Ivănanţu, de exem­ nos pentru industrie şi con­
rilor la sortimentele principa­ de lucru fasonat şi scos-a.pro- plu, au fost instalate şi puse strucţii, precum şi 600 tone
le, comitetul de partid şi con­ piat. Această acţiune, care se în exploatare două funiculare, lemn de foc. Acesta este răs­ 3 600 mc de maferiai lemnos
ducerea sectorului au stabilit află într-un stadiu avansat de iar în parchetele Valea Brazi­ punsul concret, faptic al fo­
o serie de măsuri care să realizare, urmează să se în­ lor şi Stînceşti-Ohaba s-au restierilor şi ei nu vor precu­
contribuie la punerea în va­ cheie pînă la 20 decembrie terminat de construit drumu­ peţi forţele şi capacitatea de peste prevederile de plan
loare a rezervelor de spori­ a.c. Pină la 25 decembrie ur­ rile pentru tractoare. De ase­ care dispun pentru a realiza
re a producţiei şi creştere, a mează să se termine lucrările menea, în parchetele Sălătruc sarcinile ce le revin din ho- Colectivul de muncitori fo­
eficientei economice a fiecă­ de instalare a celui de-al doi­ şi lazuri-Pîrîul lui Aron, con­ tărîrile plenarei C.C. al P.C.R. restieri din parchetul Sălciva, cest parchet, mobilizaţi de or­
rui parchet. Astfel, s-a prevă­ lea funicular de mare randa­ din 20—21 noiembrie a.c., să ganizaţia de partid şi urmind
au .secţia de covoare a I.I.L. Hunedoara, aportul tinerilor mun­ zut ca exploatarea lemnului strucţia drumurilor se află în­ finalizeze planul pe anul vii­ condus de comunistul Eugen exemplul comuniştilor, mun­
citoare ia îndeplinirea înainte de termeni a sarcinilor anuale a ment în parchetul Ivănanţu, tr-un stadiu avansat. Alte mă­ tor înainte de termen pentru Sîrbu, şi-a realizat planul a- cesc cu hărnicie ca să în­
fost un factor hotilritor. Douil dintre ţesătoare, Maria Blstriceanu despicat şi a celui de lucru., suri vizează mecanizarea com­ a asigura temei sigur în rea­ nual de producţie la toţi in­
şi Elena Şonei, Îşi înscriu Teali zările actuale In contul anului să se facă concomitent, în ve­ instalarea unui alt funicular cheie anul 1972 cu depăşiri
viitor din dorinţa de-a contribui activ la Îndeplinirea cincinalului derea scoaterii lui din parche­ pasager în parchetul Iazuri- plexă a muncii în parchete. lizarea cincinalului înainte de dicatorii şi a dat in plus can­ de plan cit mai mari şi pen­
înainte de termen. Pentru anul 1973 se prevede termen. titatea de 3 614 mc diferite tru _ pregătirea cit mai temei­
te în stare verde, pentru a Valea Tufărească. Aceste lu- mecanizarea a trei parchete. N. ZAMFIR sortimente de material lem­ nică a producţiei anului vii­
nos. Lucrătorii forestieri din a- tor.

REALIZĂRI TRAINICE PE VATRA STRĂVECHE ACORDUL GLOBAL

(Urmare din pag. 1) de conserve din localitate, acum 6 ani un alt obiectiv Penlru a ne face o ima­ ridicarea spirituală a omu­ (Urmare din pag. 1) s-au obţinut rezultate diferite rată în documentele r
fosta fabrică de marmeladă, — abatorul. Prin intrarea gine de ansamblu asupra pon­ lui, fiinţează o casă de cul- în producţie, pămîmtul avînd C.C. al P.C.R. din 20-
răşul Traian Pârău, intram cea despre care in anii ado­ lui în funcţiune, Haţegul derii economice a oraşului ■ tură, o bibliotecă cu 28 000 Iei. Reghina Morar, lucrînd a- acelaşi grad de fertilitate? A- iembrie ax:., producţia
pe nişte uliţe ca de sat, nici lescenţei sale nu se vorbea deţine ponderea cea mai de astăzi, e necesar să a- de volume, un mare cine­ ceeaşi suprafaţă, a obţinut o ceasta se datoreşte faptului reale trebuie să ajungă
măcar pietruite, în care no­ în cuvinte prea măgulitoare. mare in judeţ in ceea ce mintim că aici îşi mai des­ matograf. producţie şi o retribuţie ase­ că prăşitul culturilor nu s-a ca 17 milioane tone, d
roiul din zilele ploioase te Dar fabrica s-a dezvoltat la priveşte industria cărnii. făşoară activitatea unităţi Organizaţiile de partid lo­ mănătoare. Cooperatorii Elena făcut Ia timp şi de bună ca­ cea de porumb trebuie
oprea pe loc iar vara te în­ fel ca şi celelalte unităţi e- Urmărind linia valorifică­ ca I.I.L., I.G.C.L., S.M.A., cale acţionează prin cele Doda, Ioan Olar şi Cornelia litate. De asemenea, nu s-a de aproape 10 milioan
funda praful. Doar centrul conomice ale oraşului, căro­ rii unor tradiţii locale, e două cooperative agricole. mai eficiente metode la ri­ Josan, lucrînd fiecare o su­ asigurat densitatea de plan Aceasta incumbă lucr
era pavat cu pietre mari de ra li s-au adăugat obiective necesar să amintim coope­ Mulţi dintre căruţaşii de dicarea conştiinţei tuturor prafaţă de 48 ari, au primit stabilită prin tehnologia de de pe ogoare o mare
rîu. Acolo se ţineau tîrgu- noi. Şi odată cu ea oamenii. rativele meşteşugăreşti „Re- ieri, cei care cărau piatra 1 oamenilor. Un aspect grăi­ drept retribuţie 620, 555 şi lucru — 40 000 plante la hec­ sabilitate şi impune
rile, unde femeile din jur tor al acestei munci îl con­ respectiv 550 kg porumb ştiu- tar—, distrugîndu-se o mare tuturor măsurilor meni
parte din ele prin rărire.
leţi, în afară de retribuţia în
veneau să-şi vîndă marfa stituie îndeplinirea şi depă­ bani. Apreciem că ţăranii coope­ asigure obţinerea în ar
lor săracă. Iar oamenii, nea- şirea in fiecare an a sarci­ ratori şi-au făcut pe deplin tor a unor producţii m
vînd unde să muncească, nilor de producţie (La data Diferenţierea în retribuirea datoria şi munca le-a fost din perioare celor planific,
cărau cit era ziua de mare de 10 noiembrie a.c. au ra­ muncii au făcut-o chiar rezul­ plin răsplătită, De asemenea, acest scop, în coop
nisip şi piatră cu cubicul. Astăzi, fosta fabrică de mar­ lezatul“ şi „Haţegana". Cele cu cubicul, lucrează astazi portat îndeplinirea prevede­ tatele obţinute în producţie cooperativa a obţinut un spor noastră s-au luat măsu:
In 1942 a intrat in funcţiu­ meladă, extinsă şi moder­ 33 de secţii ale „Retezatu­ in cadrul lor. Ponderea in rilor planului I.I.L., I.G.C.L., de fiecare ţăran cooperator. de producţie substanţial la tru executarea de ogo
ne o fabrică de marmeladă, nizată, unde in prezent lu­ lui“, unitate fruntaşă pe multe dintre întreprinderile cooperativa „Haţegana“, Cine a muncit niai bine, a cultura porumbului, ceea ce suprafeţe cît mai mari,
alimentul cel mai ieftin pen­ crează aproximativ 700 de judeţ, produc articole de amintite o deţin femeile. In C.L.F. — sector industrial, realizat o producţie mai ma­ a contribuit la mărirea veni­ rarea îngrăşămintelor i
tru armată, pentru ostaşii muncitori, in marea majo­ croitorie, cizmărie, blănărie. felul acesta ele sînt tot mai S.M.A.). re şi ca urmare a primit o turilor, la ridicarea rentabili­ re fertilizării cu doze
de pe front. In ea lucrau ritate femei, produce o gamă In anul trecut s-a desprins mult atrase la viaţa social- ...Pe o plăcuţă aşezată la retribuţie proporţională cu tăţii acestei culturi. Trebuie mari a terenurilor de
60—80 de oameni“. variată de alimente: siro­ „Haţegana“, profilată pe ar­ economică, la rezolvarea ieşirea din oraş, călătorului, rezultatele muncii sale. Cine subliniat că tocmai cîştigurile culturii porumbului. Ex
ta proprie este cît se
a muncit mai puţin bine, a
Anii Republicii au însem­ puri de fructe, gemuri şi ticole de artizanat. Aceasta problemelor pe care aceasta care a colindat Haţegul, i realizat o producţie mai sla­ mari realizate de majoritatea de concludentă şi ea (
nat pentru acest tirguşor de paste, compoturi, conserve valorifică în primul rînd le ridică. se urează „Drum bun“. Un bă -i şi retribuţia sa a fost cooperatorilor constituie un strează practic că sîn
provincie — aşezare'a pen­ de fasole verde, castraveţi, arta şi materialul de con­ A sporit necontenit nive­ lucru mişcător, pentru care mai mică. Aşa de exemplu, stimulent puternic în muncă mari posibilităţi de spe
sionarilor, locul unde nu se gogoşari, conserve de carne fecţie local. In plus, antre­ lul de trai al locuitorilor a- orcine mulţumeşte edililor. ţăranii cooperatori Ion Suciu pentru ca în anul viitor, prin producţiei de porumb,
întimpla niciodată nimic ş.a. Produsele alit de cău­ nează in producţie nume­ cestor meleaguri transilvă­ Am mulţumit şi noi privind executarea la timp şi în con­ ta depinde de munca n
dar unde totuşi lucrurile tate in ţară sînt în acelaşi roase femei în secţiile pro­ nene. Eforturile partidului la copiii care ieşeau de la şi Gheorghe Maier, care au diţii calitative corespunzătoa­ de strădania pe care
avut angajată în acord global
mărunte luau proporţii fan- timp exportate în numeroa­ prii sau prin munca la do­ şi stalului sînt evidente. Do­ căminul-grădiniţă extins a- re a lucrărilor de întreţinere, punem pentru a smulge
tastice — o intrare vertigi­ se ţări ale lumii, pînă şi în miciliu. Produsele coopera­ vadă grăitoare stau blocuri­ nul acesta. Impresionantă o suprafaţă de 48 ari, au ob­ să obţină cu toţii producţii cît mînlului rod cît mai
ţinut o depăşire mai mică a
noasă pe făgaşul unei vieţi îndepărtatele Japonie, Bra­ tivei, rod al hărniciei şi le de locuinţe cu aparta­ este această nouă dovadă a producţiei planificate şi, ca a- mai mari. Pentru că nu-i tot­ Sîn tem hotărîţi să face
economice şi social-cullurale zilia, Argeniină ş.a. Tirgu- măiestriei cooperatorilor, au mentele lor confortabile. grijii părinteşti şi constan­ tare, au primit drept retribu­ una să duci acasă numai 124 tul pentru ca în anul
dinamice, pline, rod al lup­ şorul uitat de altădată este dus faima meşteşugarilor Pentru om şi nevoile Lui a te a partidului şi statului ţie 378 şi respectiv 124 kg po­ kg porumb ca Gheorghe Ma­ să obţinem de pe flecar
tei celor mai buni fii ai po­ astăzi în stare să facă co­ români pe meridianele lu­ fost extins spaţiul de spi­ nostru pentru viitorul patri­ rumb ştiuleţi. Cooperatoarele ier sau 624 kg ca Gaşpar Ma­ tar cultivat cu porumb,
porului nostru — comunişti!. merţ cu ţări al căror nume mii. Amintim cîteva ţari talizare (în prezent in Ha­ ei. Pentru cei care mline Raveca Meza şi Rozalia La- ier. Retribuţiile mari obţinute ductie cît mai bună, să
Astăzi, interlocutorul amin­ este plin de rezonanţă. care le importă : Franţa. ţeg există spitale de copii, vor duce mai departe făclia zăr, au primit drept retribu­ de majoritatea ţăranilor coo­ ducem în acest fel p
tit este secretarul comitetu­ Tot in domeniul industri­ Italia. S.U.A., Australia, T.B.C., a fost lărgit spaţiul muncii şi spiritualităţii ce­ ţie pentru producţia realizată peratori, ca urmare a rezulta­ contribuţie Ia realizarea
lui de partid de la fabrica ei alimentare s-a adăugat R.D.G., R.F. a Germaniei. spitalului unificat). Pentru lor de astăzi. pe 24 de ari, cantitatea de telor muncii lor, constituie 10 milioane tone de p.
un îndemn pentru toţi cei­
129 şi respectiv 75 kg porumb lalţi. prevăzute a se bbtine îr
ştiuleţi. Cum se explică faptul că In anul 1973, aşa cum se a- viitor de pe ogoarele f
noastre.