Page 23 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 23
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 571 © JO! 7 DECEMBRIE 1972
Relele năravuri trebuie
40 de ani de muncă Să spunem „Nu“ celor
din comerţul care distrug!
pentru oameni
Este o realitate do netăgăduit, pe care o vedem, o sim
După cum se ştie, unităţile s-a aşternut un praf gros. cesta este achitat de cutare zionarea, mai bine zis trans ţim, de care beneficiem cu toţii : reţeaua alimentaţiei pu
cooperaţiei de consum au Cei care trec pragul aces sau cutare persoană, urmînd portarea mărfurilor de la de La numai cîtiva paşi de spitalul din Ghelar se află o blice din judeţ se extinde, se modernizează în permanentă,
contact direct cu marea ma tor magazine sînt neplăcut ca să-l ridice I Oare nu se pozitele cu ridicata ale coo casă modestă. O cărăruie bătătorită leagă direct casa cu unităţile sale sînt dotate cu mobilier nou, cu tacîmuri mai
să a cumpărătorilor. Din a- surprinşi de faptul că dese cunoaşte regula elementară a perativei de consum Haţeg poarta spitalului. Pe cărăruia aceasta, un om a umblat zi atrăgătoare, într-un cuvînt se fac eforturi, se investesc fon
ceastă cauză, cele mai nume ori nu găsesc unele produso comerţului socialist că marfa la unităţile cooperativelor de şi noapte, vreme de 25 de ani. Acum, de cîteva luni, nu duri mari pentru ca noi toti să ne simţim mai bine în a-
roase sesizări ale publicului mult solicitate : contoare mo- cumpărată nu mai este voie consum din localităţile, din mai trece zilnic. A ieşit la pensie. La cîteva zile, o dată tot ceste localuri.
consumator au drept subiect nofazice, becuri de ilumi să fie ţinută în magazin ? raza sa de activitate, aceasta mai intră pe poarta spitalului... Dar printre noi, consumatorii, se mai află cîtiva —
felul cum se face servirea în nat, aparate de radio „Alba Astfel de cazuri s-au petre se face foarte greoi, cu foarte Iosif Toma a muncit 40 de ani bătuţi ca oficiant sani este adevărat, tot mai puţini — care distrug, fură, strică
diversele unităţi comerciale. tros", tablă neagră, seceri, cut la unele din magazinele multă întîrziere. Astfel, măr tar — 15 la spitalul din Hunedoara şi 25 la spitalul din fără scrupule. Vedem zilnic consumatori înrăiţi în ale bău
Recent, consiliul orăşenesc al coase, tuburi de neon, uşi vizitate. furile facturate de către de satul său — Ghelar. turii, care strică scaune, zgîrie mese, sparg pahare, fură
Frontului Unităţii Socialiste pentru sobe, fiare de călcat Dacă în ceea ce priveşte a- pozitele din Haţeg la data de — Am fost copil sărac. Pînă am plecat la armată am tacîmuri, distrug instalaţiile sanitare — pe scurt, atentează
a organizat o acţiune cu una electrice (magazinul metalo- provizionarea cu o gamă cît 6 noiembrie către cooperativa muncit slugă la un preot. Dintotdeauna mi-a fost drag să lg această avere obştească, adueîndu-i atingeri păgubitoa- \
din echipele de. control ob din Sălaj sau cele facturate ajut oamenii. Aşa că în armată am primit de îndată să fac re. Cine sînt aceşti indivizi?
ştesc din Haţeg, în urma nu pentru cooperativa din Pui, şcoala sanitară, la terminarea căreia mi s-a dat diploma de Numai în ultima vreme, T.A.P.L. Deva a dat în jude
meroaselor sesizări ale oame din data de 13 noiembrie a.c., oficiant sanitar, valabilă şi în civilie — îşi aminteşte azi cată mai mulţi cetăţeni care au fost prinşi furînd, distru-
nilor muncii. A fost vizitat DIN CONSTATĂRILE UNEI ca şi mărfurile facturate în Iosif Toma. De atunci, de 40 de ani, n-am părăsit niciodată gînd ori spârgînd prin unităţile de alimentaţie publică.
un număr destul de mare de data de 13 noiembrie 1972 munca asta. Numai acum, cînd , Ioan Trosan, din Rapoltu Mare,
magazine aparţinătoare coo aşteptau „cuminţi" încă şi în n-am avut încotro şi a tre nr. 252, a fost găsit furînd
perativei de consum, precum ziua de 20 noiembrie a.c., ca buit să ies la pensie. E tare de la bufetul „Zorile", din Si
şi depozitele acesteia. ECHIPE DE CONTROL OBSTESC să se „îndure" vreun camion greu să te desparţi de muncă... CONFRUNTĂRI meria. Furt calificat în dauna
După cum este cunoscut, pentru a le transporta la co Oficiantul sanitar Iosif To avutului obştesc — a stabilit
vechea zicală — „reclama este operativele de consum din ma, membru de partid din justiţia, acordîndu-i pedeapsa
sufletul comerţului" — este Pui sau Sălaş ! Se pune a- anul eliberării patriei, a fost ca atare j Dan Stanciu a furat
valabilă şi astăzi. Cu toate chimic), ciorapi lungi de mai variată de produse se tunci întrebarea : oare auto o ¡pildă de abnegaţie şi dă o pungă cu lozuri; Alexan
acestea, o parte din unităţile bumbac pentru femei (maga mai întîmpină unele greutăţi, camioanele (peste 20 la nu ruire în muncă în toti cei 40 ETICE dru Şoca a fost prins furînd
vizitate nu ştiu să benefici zinul tricotaje), treninguri nu acelaşi lucru îl putem măr) care sînt la dispoziţia de ani. Cîti oameni au primit tacîmuri de la bufetul lacto-
eze, în suficientă măsură, de pentru copii, uniforme pre spune despre comportarea cooperativei orăşeneşti sînt ajutor din mîinile sale în vre vegetarian ; mai „brav“ a vrut
ea. Cînd spunem acest lucru şcolare (magazinul „Dănuţ"), vînzătorilor faţă de clientelă, folosite raţional ? mea asta 1 Ani în şir a mun , să fie Dumitru Andrei, din
ne gîmdim la faptul că mul diverse sortimente de încăl comportare care nu necesită Ne oprim aci, căci despre cit şi pe post de soră-şefă, ca soră instrumentară la ope Simeria. El a spart restaurantul „Feroviarul", din gara Si
te din frumoasele firme lu ţăminte din cauciuc (magazi nici... repartiţii, nici drumuri aceste probleme ar mai fi raţii, alteori răspundea de sterilizarea ustensilelor medica meria, furînd rom, vin de Cotnari, salam de Sibiu, şampa
minoase cu care sînt înzes nul de încălţăminte), unt, lungi cu autocamioanele sau multe de discutat. Dealtfel, le, cînd era nevoie pleca însoţitor pe salvare, brancardier, nie, gumă de mestecat, vin de regiune superior, la care se
trate magazinele cooperativei brînză de oaie, şuncă presa cu trenul, ci doar puţin bun ele au fost dezbătute şl â fost zi şi noapte acolo unde oamenii ajunşi la suferinţa adaugă valoarea ambalajelor şi a... lacătelor sparte, de care
de consum din centrul Haţe tă, diverse preparate din car simţ şi bunăvoinţă. La acest într-o recentă sesiune a Con o cereau. legea va tine seama atunci cînd îi va stabili pedeapsa.
gului ori nu funcţionează ne (magazinul dc mezeluri) capitol, extrem de important, siliului popular al ora — Eu lucrez de mulţi ani la spitalul din Ghelar — ne Ioan Bălu, în trecere prin Deva, fură de la cafe-bar lozuri,
deloc, ori au numai unele etc. etc. Credem că dacă toti se pare că o bună parte din şului Haţeg, reprezentan spunea dr. Gheorghe Călinescu, medicul director. II cunosc bani mărunţi şi gumă de mestecat. Să aibă, probabil, ce
litere iluminate, astfel că merceologii cooperativei de actualul personal al magazi ţii cooperativei de con bine pe Iosif Toma. Omul acesta era zi şi noapte în spital. mesteca pînă filează lozurile. Numai că n-a mai apucat să
trebuie să fii un bun rebusist consum şi-ar face pe deplin nelor de desfacere cu amă sum luîndu-şi angajamente Aveam o mare bază în dînsul. Nici în concediul de odihnă facă operaţia aceasta...
ca să dezlegi enigmele ce ţi datoria, multe din golurile din nuntul din Haţeg a rămas ferme că vor lupta pentru nu stătea acasă. Era printre bolnavi tot timpul. Cine sînt aceşti oameni certaţi cu cinstea, cu buna cu
se oferă la tot pasul ! De a- aprovizionare arătate mai corigent, unele vînzătoare tra- remedierea tuturor deficien In cei 40 de ani de muncă, în dreptul numelui lui Io- viinţă, cu etica cetăţenească ? Ei trăiesc printre noi, multe
semenea. vitrinele mari, spa sus ar dispare. tînd clientela cu o glacială ţelor semnalate, lucru pe care sif Toma nu s-a scris niciodată întîrziat, absent, sarcini ne din faptele lor de furt şi distrugere le fac sub ochii noştri.
ţioase, pe care le au aceste Un alt aspect care este de indiferenţă, pe un ton arţă consumatorii din Haţeg aş îndeplinite corect. întotdeauna i s-au adus numai laude, a Şi atunci de ce nu-i întrebăm cine le permite să distrugă
unităţi, nu sînt, în unele ca natură să nemulţumească pe gos. Aceşti lucrători din ca teaptă să-l vadă tradus în fost evidenţiat pentru munca sa. bunurile obştei de care ne bucurăm şi ne servim cu toţii ?
zuri, aranjate destul de este drept cuvînt cumpărătorii se drul cooperativei uită că pri fapt.
tic, nu reuşesc să atragă a- referă ta rezervarea unor ma lor obligaţie este de a se Echipa de control — Mi-a fost dragă munca. Oamenii bolnavi trebuie res G. MOJU
tenţia trecătorilor şi nu li se mărfuri anumitor clienţi. comporta cît mai civilizat cu obştesc formată din : pectaţi, vindecaţi şi sufleteşte, nu numai fizic. Pentru fie
acordă, într-un cuvînt, aten care trebuie să ai un cuvînt bun. Aş fi intrat în pămînt
Astfel, găsind articolul res cei care li se adresează ? Ui AUREL ANCA ' \ de ruşine dacă auzeam că un bolnav pleacă nemultunvt
ţia cuvenită. Unele din ele pectiv şi dorind să-l cumperi, tă că ei sînt la dispoziţia NiCU SBUCHEA
nu sînt nici măcar curăţate vînzătoarea îţi comunică zîm- cumpărătorilor şi nu invers ? IOAN LOTOROSAN din spitalul nostru — ne spunea Iosif Toma. Cine munceşte Înşelăciunea tot...
oa lumea, în perimetrul lor bind oarecum jenată că a- In ceea ce priveşte aprovi DUMITRU BALINTONI în mediul sanitar, în ocrotirea sănătăţii, nu poate spune
niciodată că începe serviciul la ora cutare şi-l termină la
ora cutare. Bolnavului nu i se poate spune că a trecut ora, plesneşte o dată
vii mîine...
— Ce sfaturi aţi da unui tînăr care ar începe de azi Mai rar meserie ca cea de gindul că nu mai are unde
munca de oficiant sanitar ?
Vă răspund şeze şi sufleteşte de bolnavi, să-i respecte, să-i înţeleagă. ţuică! „Furnalul" fumegă zi turna kilogramele de uium
delegat la cazanul de fiert
— înainte de toate să-şi iubească meseria, să se ata
luate in plus de la oameni,
Altfel nu va ajunge niciodată să se realizeze ca om în şi noapte, prunele livezilor cind organele de control
nu se mai văd din borhot
n-aveau ce face şi-i cerură
acest greu, dar atît de minunat domeniu de ocrotire a să şi la un capăt picura ţuica actele cu evidenţa vinarsu
nătăţii oamenilor,
la întrebare ...Este sfatul unui om cu păr cărunt, al unui om care aburindă, pe care o ştim lui. Mai bine-i spărgeau
un butoi decît să se apuce
cu toţii ce aromă poarta
în 40 de ani de muncă şi-a cîştigat încrederea şi iubirea
re constatările n-avură da
tuturor celor ce l-au cunoscut. Şi l-au cunoscut mii de oa- Gust de sîmbure, gracle... de control. La prima vede
Să tot vieţuieşti ca dele
meni... gat ! Apoi uiumul... Şi-apoi rul să-l înveselească. S-a
nimeni nu se uită la cîte constatat limpede : delega
Gheorghe Stolan — Petro Deva ne informează că defi
şani. Frumoasă intenţia dv. de cienţele amintite în scrisoarea GH. I. NEGREA va kilograme luate în plus tul de cazan a reţinut uium
atunci
in cantităţi mult mai marţ
către
de
delegat,
a înfia un copil. Pentru a- dv. au fost intre timp reme decît cele legale. Doar de-a
ceasta, vă puteţi adresa Lea diate. cînd e cuprins de voia bu lungul a trei zile — 23—'¿ti
gănului de copii din Hunedoa Eftimie Grecu — Tirsa. nă de la cazan. O viaţă
ra, B-dul 1848, nr. 23, în fie are omul şi o dată face vi octombrie a.c., ncţţnind
care zi lucrătoare pină la ora Conform Decretului nr. 283/ a narsul într-o toamnă. Hai nici un fel de evidenţă de
1960, modificat prin Decretul
13,00. „Ei mi-au salvat viaţa.. noroc... fabricaţie la cazan, a fal
nr. 275/1971, nu se acordă a- . Cile. asemenea, toamne sificat înscrisuj-ile oficiale :
:
Elena Maniu — Deva. Va locatie de stat pentru copii tir zii. cu miros ademenitor registre de evidenţă zilni
r
trebui să adresaţi o cerere A- celor angajaţi cu jumătate de dc vinars crud în ‘ ăer n-a că. adeverinţe '"ăe prelucra
sociaţiei de locatari din Petrî- normă. Deci, dv. nu aveţi „Am fost internată în stare prezentat de urgentă şi au do trăit Gheorghe Jeflea. din re. registre de parlizi şi
la, însoţită de chitanţa cu dreptul la alocaţie. gravă la secţia interne a spi nat sînge pentru mine, sînge Valea Bradului! Cazanul multe altele. Bineînţeles,
care aţi plătit fondul de rul Stan Beliţă — Mănăstire. talului din Deva. Aveam ne care mi-a readus sănătatea, transforma borhotul în ţui toate acestea le-a făcut cu
ment. Dumneavoastră datoraţi Sporul de vechime se calcu voie urgentă de sînge din bucuria şi fericirea de a trăi că şi din ţuică dînsul, ca gindul „curat“ de a justi
acestei asociaţii 66 lei, iar lează la salariul tarifar, în grupa sanguină A II. După a- din nou în rîndurile oame delegat, avea datoria să xa fica marea cantitate de
restul vi se vor restitui. precierile doctorilor, îmi tre nilor sănătoşi. uiumul. In aşa fel potri ţuică sustrasă, pe motiv că
diferite procente, depinzînd
Nicolae Sebeş — Orăştie. de anii lucraţi şi se acordă buiau cinci flacoane pentru Pe deplin recunoscătoare vea lucrurile ca să poată „ăsta-i uiumul legal", ceea
Conform deciziei nr. 428/1970, începînd cu luna următoare a-mi putea redobîndi sănăta n-am să le pot fi niciodată. umfla de la fiecare om ci- ce era, de fapt, o mare
teva
kilograme
bune
in
referitoare la drepturile uce aceleia din care aveţi drep tea. In Hunedoara au fost gă Dar Si "asigur de înaltul meu plus, care luau drumul spre minciună, o înşelătorie.
Purta de grijă bietul om şi
nicilor, ucenicii în meseria de tul la el. siţi cinci oameni care aveau respect, le mulţumesc din su butoaiele din pivniţa lui, a butoaielor proprii. Să nu le
frizer nu primesc indemniza Dumitru Dudei — Geoagiu. grupa A II, aceeaşi cu a mea. flet şi promit că oricînd voi indeminalicului delegat de
ţie decît în ultimele 6 luni de Alocaţia de stat pentru copii Ei se numesc Cornel Coman, face la fel, cînd va trebui să plesnească cercurile...
ucenicie, indemnizaţia fiind nu se poate acorda cumulativ Florica Banu, Maria Mihai, ajut oamenii” — scrie Zorită cazan din Valea Bradului. Aşa a început să prindă
de 60 la sulă din realizări. Aron Pop, Szallosy Arpad. Bencik, din Deva. Vorba aia. la vremea fier contur, încet, încet, dar si
cu bursa, cei care au în în Cînd au auzit că viata unui Ne alăturăm gîndurilor ei, tului. ca la pomană — nu gur, „48161“ — dosar pe
Maria Vrînceanu — Haţeg, grijire copilul puţind să op om este în pericol şi că sln- lăudînd gestul de aleasă ome se uită nimeni cit se pune nal personal, pe numele de
Magdalena Rotăraşu, Rozalia teze pentru acele drepturi ca gele lor o poate salva, s-au nie al celor cinci oameni. 1 după centură. Dar el nu legatului de cazan, Gheor
Pişta, Maria Igna, Florea Pîr- re îi avantajează. In cazul op- punea după centură, ci du ghe Jeflea, din Valea Bra
vu — Hunedoara. Adresaţi tării pentru bursă, copiilor li pă cercurile butoaielor pro dului. Amarnic, dar zadar
mulţumirile dv. direct medi se va acorda alocaţie în tim prii. nic se tînguia dumnealui,
cilor care v-au tratat şi în pul vacanţei şcolare de vară. Cum n-a socotit nimeni jurîndu-se că nu se va mai
grijit sau conducerii spitalu Maria Opruţ — Fărcădin. cită apă curge pe Crişul atinge de vinarsul oameni
lui. Statistica... incorectitudinii Alb. aşa n-a socotit nici lor nici chiar de-ar curge
Autobaza Haţeg a procedat Potlit bună...
Floarea Stoica — Hunedoa legal sistînd plata alocaţiei Foto: N. GHENA cită ţuică a intrat în bu vinars pe Crişul Alb, ce tre
ra. Procuratura locală Hune de stat pentru copiii soţului toaiele delegatului de ca ce prin apropiere. „48161“
doara a dispus redeschiderea dv. O va putea reobţine după zan Gheorghe Jeflea în ul este o realitate pipăibilă, care
urmăririi penale în cauza dv., 3 luni de la reangajare. Noi unităţi prestatoare de servicii \ De la începutul anului şi care le-au achitat aceştia se timele toamne bogate in se completează mereu cu
■dosarul fiind trimis Miliţiei Petru Cristian — Sarmize- 1 pînă astăzi, pe raza munici- ' ridică la 23 040 lei I vinars de prună. Dar vine declaraţii, constatări, care
oraşului Haţeg, pentru conti getusa. Pentru a beneficia de > piului Hunedoara au fost gă- Iată două cifre care ar tre şi o vreme a socotelilor. arată limpede cum a în
nuarea cercetărilor. Recent, în cartierele Progre prezentare şi desfacere a pro ţ siţj muncind incorect 277 de bui să-i pună pe gînduri pe Chiar dacă uneori mai tîr- şelat oamenii, luindu-le
vechime în cîmpul muncii, duselor executate de coopera 1 lucrători din comerţ: alimen- toti cei ce lucrează în comerţ, ziu, dar tot vine. mari cantităţi de uium in
Traían Bădescu — Simeria. trebuie să îndepliniţi calita sul şi Dacia din Deva şi )n ţia meşteşugărească. ? tar, alimentaţie publică, pro- iar conducerilor de organizaţii Pe capul delegatului de plus, faţă de cel stabilit le
microraionul 4, din Hunedoa
Studiile şcolilor profesionale tea de angajat pe bază de ra, au fost date în folosinţă } duse industriale, legume şi comerciale să le amintească cazan de care ne ocupăm, gal. Oricît ar rezista cer
cu diplomă (certificat) care contract de muncă. In cazul complexe ale cooperaţiei meş Astfel, la dispoziţia popu despre un mai vechi semnal vremea socotelilor a sosit curile butoaielor sale. dar
aveau condiţia de admitere în care sînteti membru coo teşugăreşti Aceste noi spatii laţiei judeţului se află acum i fructe. Bineînţeles, toţi aceş- de alarmă : munca de educa într-o zi de joi. ca astăzi. înşelăciunea tot plesneşte o
minimum 4 clase elementare perator şi beneficiaţi de drep de servire şi producţie au o 578 unităţi meşteşugăreşti, nu ţ tia au fost sancţionaţi cu a- ţie nu se desfăşoară cum ar Tocmai se frăminla cu dată...
(primare) se echivalează cu suprafaţă totală de 2 100 metri mai în acest an numărul uni ţ mendă. Totalul amenzilor pe trebui.
tăţilor nou înfiinţate fiind de
studiile şcolii generale de 8 turile de membru cooperator, pătraţi şi găzduiesc secţii ca : 34.
nu pule{i avea calitatea de
ani (conform Buletinului M.I. reparaţii televizoare, încălţă
angajat, chiar dacă sînteti re
nr. 4. seria B, din oct. 1964,’ minte, unităţi foto, maroclună-
munerat în bani. rie, compactorie, reparaţii obi
art. 5, lit a). Sfatul medicului specialist
ecte de uz casnic, tricotaje,
La complexul hotelier „Rusca“ din Hunedoara
Petru Popa — Baru. I.R.E. DOINA COJOCARU frizerii şi coafuri, magazine do
Boala „ghe
Cititorii noştri ştiu că la coordonăm noi — i s-a des telă, la fel, numărul recla-
lan-Băi — unităţi pe care le
maţiilor şi sesizărilor a scă
Am citit scrisorile dumneavoastră din Hunedoara, existau multe făcut contractul de muncă, zut foarte mult, starea de de a " wj xJS pisic
complexul hotelier „Rusca",
8
igienă şi curăţenie este mult
fiind găsit de mai multe ori
neajunsuri şi deficienţe, de
care ziarul nostru s-a ocupat
apă.
şi în realizările noastre eco
în mai multe rin-duri. Majo cu băuturi în care pusese mai bună. Aceasta se reflectă
ritatea dintre ele se retereau nomice. Dacă an de an uni
CINE A FĂCUT HARTA ? pe strada Liliacului, nr. 6. tru 20 lei. Aşa s-a întîmplat la activitatea lucrătorilor din tatea îşi încheia bilanţul cu Sub denumirea „boala ghea acelaşi timp, ganglionii regio
I-am trimis o scrisoare şi nu numai cu mine, ci şi cu restaurantul complexului, u- peste 300 000 lei pierderi, în relor de pisică" sau „limfore- nali se inflamează, puţind
nele şi la modul de cazare.
Pe peronul gării din Deva, mi-a răspuns că îmi va tri alţi cetăţeni. Vă rugăm să-i De cîteva luni, complexul are Strădanii pentru prezent am recuperat pierde ticuloza benignă de inocula creşte pînă la mărimea unui
lingă sala de aşteptare cla mite un pachet şi pensia pe scoateţi la lumină pe cei ca rile şi avem un beneficiu, re" este cunoscută o ma ou de găină). Ganglionii sînt
sa întîi, este afişată o har ziua cînd voi împlini 12 ani. re ne-au înşelat". Semnez: un nou director, pe Aurel deocamdată, mai mare de ladie infectioasă a omului, cu mobili, nedureroşi şineaderenti
40 000 lei.
tă turistică — scrie I. Ni- Dar nici pînă azi nu mi-a indescifrabil. Macra. Am purtat cu dînsul o evoluţie benignă, care ur la piele. Bolnavul prezintă
coară, din Timişoara, str. trimis nimic. II cheamă Au Numai că cetăţeanul „in o convorbire, insistînd asu repunerea — Unele nemulţumiri vizau mează de obicei unei zgîrie- febră, dureri de cap, scăderea
Vasile Roaită, nr. 1. Numai relian Precup şi este labo descifrabil" care ne-a scris pra măsurilor ce se între şi modul de cazare, defec turi sau muşcături de pisică. poftei de mîncare, stare gene
că ea nu face cinste turis rant. Vă rog să-i amintiţi că a uitat să ne comunice toc prind în vederea eliminării ţiunile din cîteva camere. Boala a fost semnalată în rală alterată, ce durează în
mului, nicidecum autorului. fetiţa lui.Simona Precup, de mai ceea ce aveam mai mare lipsurilor şi neajunsurilor, — Este adevărat. Construc Statele Unite ale Americii, medie 14 zile. Boala este gra
Este plină de greşeli de gra 12 ani, aşteaptă ajutorul lui. trebuinţă în elucidarea ca implicit, a nemulţumirilor torul (fosta I.C.S.H.) are în Canada, America de Sud, A- vă doar cînd prezintă forma
fică, toponimie, geografie Mi-e dor de el" — încheie zului : numele lui şi al ce clientelei complexului. in drepturi a tocmit cu noi un proces-ver- frica de Sud, Franţa, Germa meningo-encefalitică.
etc. La Boholt şi Chimindia Simona Precup. lorlalţi cetăţeni ce au fost — In ultima perioadă am bal încă din luna mai a.c., nia, Elveţia, Polonia, Ungaria.
sînt indicate staţiuni bal Noi am bătut cu insistentă înşelaţi, neuitînd să comuni luat măsuri ferme pentru în care se prevede repararea La noi în tară, primele cazuri Forma eruptivă — scarlati-
neoclimaterice (!?). Dar par la poarta casei din strada ce numele salariatului care preîntîmpinarea oricăror ne scurgerilor la nivelul tehnic, au fost descrise în anul 1957. niformă — poate induce în e-
cul dendrologic de la Sime Liliacului, nr, 6, din Hune afirmă că l-a înşelat. Cum mulţumiri din partea oame urării „Bine repararea scurgerilor în 4 ca Agentul cauzal al bolii este roare chiar şi medicul, dacă
ria, rezervaţia de zimbri de doara. Deşi era cineva aca credeţi că putem porni in nilor ce apelează la serviciile mere, verificarea instalaţiei un virus foarte mic, care so nu se face un examen atent
la Haţeg nu sînt indicate. să, nu ni s-a răspuns. Ori tr-o anchetă neştiind con noastre — ne-a spus dînsul. electrice La restaurant şi bu transmite omului de către pi al bolnavului. Precizarea diag
Dacă un elev ar fi făcut o cum. rt lipsă de omenie nu cret pentru cine o facem. Toţi aceia oare au avut anu cătărie, înlăturarea altor de sică prin zgîrieturi sau muş nosticului se face clinic, epi
asemenea lucrare, ar fi pri va putea fi împinsă prea de Ce vă împiedică să vă mite abateri de la disciplina fecţiuni. De luni de zile aces cături. Cum pisica nu prezin demiologie, tinînd cont de
mit o notă slabă. Dar matu parte... scrieţi tare şi apăsat nume muncii au fost sancţionaţi. ati venit!“ te lucrări trebuiau încheia tă semnele de boală, se ad zgîrietura sau muşcătura de
rii — specialişti ! — nu pot le în situaţiile — dară sînt Ospăbarele Cătuţa Mezei, te, dar încă nu s-a făcut ni mite că acest animal este pisică.
fi categorisiţi cînd fac ase AŢI OMIS SĂ NE adevărate — cînd sînteti în Georgeta Nicolae, Ileana Pui- mic în acest sens !... doar transmitător al infecţiei, Profilaxia şi trata'mentul:
menea lucrări ce dezorien SPUNEŢI NUMELE... şelaţi ? oa, Veba Popescu, Elta Buta, — Care este sprijinul ce-1 iar adevăratele rezervoare na Se urmăreşte evitarea zgârie
tează ? Viorica Bogdan, Jcnica Mîg- — Intr-adevăr, un lung şir primiţi din partea conducerii turale ar fi şoarecii şi şobo turilor şi muşcăturilor de pi
..Locuiesc în Hunedoara, AŢI PIERDUT CEVA ? nea, Viorica Şerban au fost de sancţionaţi disciplinar. Dar O.J.T. ? lanii. sică. Ca tratament simptoma
„MI-E dor DE TATA..." bulevardul Dacia, bloc C 1, sancţionate ; bucătăresei E- ce se face în afara sancţiu — Sîntem sprijiniţi, ascul tic se administrează mecfica-
şi lucrez în combinat. Mă a- Din Brad, strada 9 Mai, lema Toma i s-a desfăcut nilor administrative ? taţi ori de cîte ori solicităm Frecventa cea mai mare a mente ce scad temperatura,
..Cînd eram în clasa întîi, dresoz dv. cu speranţa că bloc 4, ap. 6, de la Nutu contractul de muncă ; insta — In fiecare săptămînă or ceva. Dar pentru viilor, pen acestei boli s-a semnalat la antibiotice cu spectrul larg,
părinţii mei s-au despărţit. veţi scoate la iveală citeva Motiu, primim un plic volu latorul Timoftei Silaghi şi e- ganizăm scurte şedinţe de tru a face o servire la nive copii şi personalul veterinar, ca: auromicina, tetraciclină
Tata a plecat la Ploieşti, iar lucruri ce nu fac cinste minos, ce conţine 7 foi do lectricianul Alexandru laco- lucru cu salariaţii, în care lul exigentelor crescînde ale dar poate să fie receptivă şi cloromieetina. Dar cel mai
eu am rămas cu mama, la I.G.C.L. Hunedoara. Iată de parcurs şi 4 rapoarte de bescu se îmbătau mereu in se discută la concret toate a- clientelei noastre, va trebui orice persoană. bine este să evităm contactul,
Galaţi. Obligat prin lege, o spre ce este vorba : Cu a- schimb. Ele aparţin autoca podul hotelului, fapt pentru baterile săvîrşite, se iau pe să fim mai bine aprovizionaţi, Boala la om: După o peri zgîrieturile şi muşcăturile de
vreme tata mi-a plătit pen proximativ un an în urmă, mionului 31-HD-2538, condus care au fost aspru sancţio loc măsuri de îndreptare. In să ni se asigure o gamă mai oadă do 7—60 zile de la zgî- pisică, să respectăm întocmai
sia alimentară. Apoi s-a as am depus o cerere la I.G.C.L. de şoferul Gheorghe lftimie. naţi. plus. punem în discuţie te bogată de produse, mîneăruri rietura sau muşcătura pisicii, regulile de igienă şi curăţe
cuns de mine. Au trecut pentru branşarea aragazului Cititorul nostru le-a găsit pe Ioan Munteanu şi soţia sa, me de educaţie şi etică, mo şi băuturi, în aşa fel ca la apare la locul leziunii o ro nie, să nu ne jucăm cu pisi
mulţi ani de cînd îl caut şi la reţea. A venit un insta şoseaua Brad—Deva şi — foşti salariaţi la campingul rală şi comportament, cinste „Rusca" urarea de „Bine aţi şcată pe un fond uşor ridicat, cile, oricît ne-ar părea de cu
nu-1 găsesc. Mămica este lator, a făcut legătura şi om de omenie — no roagă Cinciş, care nu taxau clien şi bună deservire etc. Efectul venit" să fie o permanenţă urmată de o băşicută cu un rate.
bolnavă, amîndouă trăim să anunţăm şoferul în cauză ţii pe bază de bonuri, au fost acestora se poate vedea. Ser pentru toţi clienţii ! lichid limpede, ce se transfor
greu. Am auzit că tata se mi-a cerut 125 lei. Dar chi şi să i le predăm. schimbaţi, iar lui Augustin virea este mai bună, atenţia mă în unul tulbure şi caro Dr. MIRCEA TRIFU
află la Hunedoara, locuieşte tanţă mi-a dat numai pen- Ceea ce şi facem... Bitea, fost gestionar la Că- şi comportarea faţă de clien G. IGNAT se vindecă spontan, trecînd medic specialist pediatru,
prin faza de coajă uscată (în Spitalul unificat din Deva