Page 25 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 25
Proletari din toate farlle, uniţi-vă !
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit
pe participanţii de peste hotare ia conferinţa
ştiinţifică pe tema „Structuri sociale şi relaţii
sociale în condiţiile construirii socialismului (<
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, membri ai C.C. al P.C.R., ştiinţifice, pentru condiţiile
secretar general al Partidului membri ai conduceri Acade care au fost create bunei sa
Comunist Român, preşedintele miei „Ştefan Gheorghiu", ca le desfăşurări, confruntării
Consiliului de Stat al Repu dre didactice şi alţi partici deschise de idei, schimburilor
blicii Socialiste România, a panţi din ţara noastră la lu de opinii intr-o atmosferă de
primit, joi după-amiază, pe crările conferinţei. stimă şi respect reciproc.
1 participanţii de peste hotare Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Numeroşi participanţi de
la lucrările conferinţei ştiin s-a întreţinut cu fiecare din peste hotare au evocai cu
ţifice cu tema : „Structuri so tre oaspeţii de peste hotare, deosebită satisfacţie vizitele to
ANUL XXIV Nr. 5 572 VINERI 8 DECEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI ciale şi relaţii sociale în con Intr-o atmosferă cordială, do varăşului Nicolae Ceauşescu
diţiile construirii socialismu caldă prietenie. în ţările lor, însemnătatea lor
lui", organizată de Academia In timpul discuţiilor dintre deosebită pentru dezvoltarea
„Ştefan Gheorghiu", în cadrul secretarul general al Partidu relaţiilor reciproce în mul
manifestărilor prilejuite de lui Comunist Român şi parti tiple planuri, transmiţînd cor
OAMENII MUNCII HUHEDOBEHI cea de-a 25-a aniversare a cipanţii de peste hotare, s-a diale mesaje de salut din par
tea conducerilor de partid şi
proclamării Republicii. La lu
apreciat spiritul prietenesc de
IW PAGINA A 1S-A crările conferinţei participă lucru în care s-au desfăşurat şefilor acestor state.
Mulţumind, tovarăşul Nicolae
reprezentanţi ai unor partide
dezbaterile pe marginea unor
comuniste şi socialiste, ai u- probleme care constituie pre Ceauşescu a rugat pe oaspeţi
iNTlMPINĂ ANIVERSAREA REPUBLICII nor mişcări naţionale antiim- direa socială contemporană, să transmită din partea sa ce
ocupări de prim-plan în gîn-
le mai bune urări conducăto
perialiste, oameni de ştiinţă,
ÎN DEZBATERE cercetători, activişti politici în activitatea partidelor co rilor de partid şi de stat ai
din 23 de ţări din Europa, A- muniste şi muncitoreşti, a for ţărilor lor, mult succes în ac
sia, Africa şi America de Sud. ţelor democratice şi antiimpe- tivitatea acestor partide.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Cincinalul înainte Proiectul de varăşii Gheorgho Pană, mem rialiste. In acest context, s-a şi-a exprimat convingerea că
La primire au luat parte to
subliniat că lucrările reuniu
bru al Comitetului Executiv, nii ştiinţifice de la Bucureşti raporturile de prietenie şi co
1947-1972 \ norme ale al Prezidiului Permanent, se au contribuit la mai buna cu laborare dintre Partidul Comu
cretar al C.C. al P.C.R., Leon-
nist Român şi aceste partide,
noaştere a preocupărilor în
f te Răutu,« membru al Comite domeniul investigării teoreti dintre Republica Socialistă
vieţii şi tului Executiv al C.C. al ce şi a soluţionării practice România şi statele respective
P.C.R., preşedintele Consiliu a problemelor specifice ce se se vor dezvolta tot mai mult,
muncii co lui de conducere, rectorul A- pun în diferite ţări în cadrul în Interesul înţelegerii şi coo
cademiei „Ştefan Gheorghiu“,
activităţii de edificare a so
perării între popoare, al cau
zei întăririi mişcării comunis
cietăţii socialiste, a procese
Cornel Burtică, membru su
Judeţul Hunedoara pe coordonatele dezvoltării socialiste muniştilor, pleant al Comitetului Execu lor de transformări sociale te şi muncitoreşti, a unităţii
tuturor forţelor democratice,
progresiste, au reprezentat un
tiv, secretar al C.C. al P.C.R.,
ale eticii şi Miron Constantinescu, mem de prietenie şi colaborare în progresiste şi antiimperialiste
aport la dezvoltarea relaţiilor
din întreaga lume.
bru supleant al Comitetului
Executiv, secretar al C.C. al tre partide şi popoare. La încheierea întrevederii
echităţii P.C.R., preşedintele Academiei Oaspeţii au exprimat mul oaspeţii şi-au luat rămas bun
Nicolae
Tradiţii şi viitor cărbune socialiste de ştiinţe sociale şi politice, ţumiri tovarăşului iniţiativa cu deosebită căldură de la
secretar
al
Ştefan
Andrei,
pentru
Ceauşescu
conducătorul partidului şl sta
tului nostru.
organizării acestei reuniuni
C.C. al P.C.R., precum şi
in Ieri, la clubul „Slderurgistul*
din Hunedoara, au început lu
crările simpozionului ştiinţific
de cărbune tere a poluării", organizat de
„Metode de analize şi comba
Consiliul
lor şi Naţional al irtgineri-
tehnicienilor,
consiliile
se ogiinae judeţean şi municipal ale sin
Prezentăm, astăzi, evoluţia ducţie obţinut în regimuH-bur- dicatelor Hunedoara.
producţiei de cărbune extra ghezo-moşieresc se afirma că La lucrările simpozionului
să din judeţul nostru in anii mina Lupeni, cu o extracţie participă specialişti şi cercetă
construcţiei socialiste. Creşte de 1 milion de tone de căr concretă la mai tori de la Universitatea din
rile — comparîndu-le cu alte bune, s-ar încadra în rîndul Bucureşti, inspectoratele sanita
ramuri, de unde am pornit, exploatărilor miniere cu pres re de stat din judeţele Mara
foarte de jos, şi am făcut sal tigiu pe plan mondial. Astăzi, mureş, laşi, Cluj şi Teleorman,
turi impresionante - nu sînt în anul al 25-lea al Republi
chiar atit de spectaculoase. cii, o mină milionară este o-
Producţia de cărbune a ju bişnuită în Valea Jiului. Munca echipelor dp control ioane de acest tip în majorita zată“ lipsesc în general, une
deţului Hunedoara a sporit, Sînt, în dezvoltarea mineri obştesc ce acţionează în do tea magazinelor alimentare, cu le sortimente de brinzeturi ca :
in intervalul 1950—1972, de tului carbonifer din judeţ, pe meniul comerţului şi care îşi autoservire. Preparatele pen- telemea de oi, Moldoviţa, li Ieri, au început la Hunedoara
3,3 ori. Ea înseamnă însă mi rioade de intensă trăire mun desfăşoară activitatea sub în tr.u aceste raioane de tip „Gos nele sortimente de brinză to
lioane de tone în plus. în citorească. La început au fost drumarea Consiliului inunici podina" din unităţile alimen pită etc. De asemenea, smîn- lucrările simpozionului
tare sînt asigurate de bucătă
tîna se livreaz'ă în cantităţi
seamnă şi o importantă creş acele răspunsuri fierbinţi ale pal al Frontului Unităţii So riile restaurantelor T.A.P.L. La insuficiente, iar în unele zile
cialiste Deva a căpătat in
tere calitativă : rezolvarea — minerilor din Lupeni, Aninoa-
de la reţeta de spălare şi pi- sa, Petrila, Jieţ la chemarea ultima vreme un caracter mai fiecare raion este afişat şi nu nu se aduce deloc. Nu se gă „Metode de
nă la produsul finit — a pro partidului: „Totul pentru front, concret, mai eficient. In cele mele bucătarului-specialist oa seşte nici smîntînă la cutii.
blemei cocsificării huilelor cu totul pentru victorie". A ur aproape 6 luni care au tre re a preparat produsele res Conducerea I.C.I.L. Simeria analize şi comba
proprietăţi mai scăzute de a- mat apoi redeschiderea mine cut de la intrarea în vigoare pective. In acest fel, consuma cunoaşte aceste neajunsuri,
glutinare. Aceasta constituie lor de la Vulcan, Lonea I şi a Legii controlului obştesc, e- torii pot să adreseze şi direct dar n-a întreprins măsuri con tere a poluării' 1
o performanţă ! Un exemplu II, Dîlja. Intre timp, devenise chipeie şi-au îmbogăţit expe celui care pregăteşte prepara crete pentru îmbunătăţirea a-
de valorificare superioară a o lozincă: „Omul şi tona". rienţa, aii devenit mai' matu tele propunerile şi sugestiile provizionării cu toate sorti
re şi-şi desfăşoară activitatea lor. De asemenea, s-a propus mentele de produse lactate
bogăţiilor noastre naturale pe S-a împlinit şi depăşit cu mult în tot mai bune condiţiuni, a- ca la restaurantele „Bachus" solicitate de populaţie.
care numai societatea socia şi acest deziderat. 1950 ducînd o contribuţie reală, şi „Perla" să se introducă La magazinul alimentar cu
listă a fost în stare să o facăl concretă la mai buna aprovi meniu-pensiune. Conducerea autoservire nr. 1, din Bule Grupul industrial de petrochimie
zionare şi servire a popu T.A.P.L., venind în întîmpina- Piteşti, Institutul de metrologie
...La nivelul maxim de pro (Continuare in pag. a 2-a) vardul Dr. Petru Groza, e- şi hidrologie Bucureşti, Inspec
laţiei. rea acestei propuneri, va in chipa de control obştesc a
Propunerile şi sugestiile fă troduce aceste,, meniuri înce- semnalat lipsa unor sortimen toratul de miliţie al Capitalei,
medici, ingineri şi tehnicieni din
cute de echipele de control pînd cu luna ianuarie 1973. , te de mărfuri. In magazin nu marile unităţi industriale şi sa
găsesc o tot mai largă au Controlul obştesc se găseşte zahăr vanilat, praf nitare din judeţul Hunedoara.
Ne realizăm integral sarcinile pe Alături de toţi salariaţii lor comerciale, fiind soluţio propune. Cine trebuie de copt, drojdie uscată, mac, ferate : profesor doctor docent
dienţă la conducerile unităţi
In prima zi au susţinut re
detergenţi şi altele. De aseme
nate mai prompt, fără tărăgă
nea, din cauză că I.C.I.L. Si
Grigore Popa, de la Universi
întreprinderii, colectivul sec
ţiei chimice din cadrul ter- nări şi amînări. să dispună acţionează meria nu respectă graficele tatea din Bucureşti („Rolul chi
1
de aprovizionare zilnică a
In urma controalelor făcute
miei analitice în studiile asupra
moccntralei Mintia depune
magazinului cu smîntînă. iaurt
cu încetinitorul
acest an, în pas cu pregătirea strădanii susţinute pentru obştesc în unităţile de alimen Nu rareori, cei care trebuie şi alte produse lactate, se ţiar doctor docent George Ba-
de către echipele de control
atmosferei"),
poluării
conferen
funcţionarea instalaţiilor fără
creează nemulţumiri în rîndul
taţie publică s-a propus ca,
iulescu, de la aceeaşi universi
avarii şi deranjamente, con- '
tribuind efectiv la realizarea ' pe lingă măsurile pentru o să treacă la soluţionarea pro consumatorilor Şeful unităţii, tate („Examinare critică a teh
tovarăşul Nicolae Lazăr, ne
blemelor ridicate de echipe in
mai bună aprovizionare a uni
sarcinilor de plan la nivelul j tăţilor respective cu un sorti urma controalelor făcute ac relata că de mai bine de trei nicilor actuale de determinare
producţiei anului viitor întreprinderii. Chimiştii au ment mai bogat de preparate ţionează cu încetinitorul. săptâmîni nu mai ştie cind Vladimir David, inginer-şef la
a poluanţilor atmosferici "), ing.
fost supuşi unui examen
vine sau nu maşina I.C.I.L.
proprii, de mîncăruri şi bău
Aşa de exemplu, la magazi
C.S. Hunedoara („Evoluţia po
sever la montarea filtrelor i
turi, să se extindă reţeaua de
lipsuri au fost semnalate în
aparţinînd I.C.I.L. Simeria, e-
servire a populaţiei de tip nul de produse lactate nr. 1, cu produse lactate. Aceste luării pe platformele combina
1955-
între
tului
siderurgic,
„Gospodina" Această propune chipa de control obştesc a repetate rînduri. Conducerile 1971"), doctorul Nicolae Mihai,
Problema centrală a planu revin sarcini mari, care soli timp a furnalului, respectarea re — ne spunea tovarăşul semnalat că nu se respectă I.C.R.A. Deva şi I.C.I.L. Sime
lui pe 1973, ca dealtfel a în cită eforturi susţinute din par graficului de evacuare a fon Marin Bălescu, directorul sortimentul minimal obligato ria nu acţionează cu prompti- medic specialist la spitalul din
tregului cincinal, de a cărei tea tuturor colectivelor de sa tei şi a zgurii, asigurarea unei Examenul T.A.P.L. Deva — a fost însu riu. Aprovizionarea magazi Hunedoara („Legătura dintre
poluarea mediului industrial şi
soluţionare depinde accelera lariaţi, a tuturor oamenilor funcţionări normale a furnalu şită şi organele comerciale nului se face în mod necores Anchetă realizată de influenţa lui asupra capacităţii
rea dezvoltării economiei ro muncii. Şi noi, furnaliştii din lui prin menţinerea în perma au luat măsuri ca, în afară de punzător şi cu cantităţi insu N. BADIU de muncă").
mâneşti, o constituie îmbună cadrul secţiei a Il-a a C.S.H., nenţă a instalaţiilor la para filtrelor unitatea noastră proprie „Gos ficiente de produse lactate.
tăţirea calitativă a întregii ac avem sarcini sporite în anul metrii optimi, egalizarea ca podina“, să se înfiinţeze ra Din această unitate „speciali (Continuare în pag. a 2-a) Lucrările simpozionului conti
tivităţi economice, creşterea viitor, dar ne stă în putere litativă a cocsului şi buna a- nuă.
eficienţei economice în toate să le realizăm. Le vom reali provizionare cu materii prime
sectoarele producţiei materia za numai dacă ne' vom face — iată principalii factori care de celuloză
le. datoria aşa cum ne recoman concură la cantitatea şi cali
Acest citat din expunerea dă secretarul general .al par tatea muncii furnaliştilor. O
tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tidului nostru, dacă ne vom deosebită grijă trebuie să ma
rostită la Plenara C.C. al uni mai mult eforturile şi pri nifestăm la descărcarea coc de celuloză pentru tratarea
P.C.R. din 20-21 noiembrie a.c., ceperea, dacă vom munci cu sului din vagoane şi la ciuru- condensatului Ia turbine,
sintetizează cum nu se poate toată hotărirea şi abnegaţia. irea lui, îneît măruntul să nu care le-a probat încă o dată
mai bine sarcinile ce revin Documentele Conferinţei Na pătrundă In furnal deoarece priceperea şi conştiinciozita
economiei noastre In anul vi ţionale a partidului, indicaţi influenţează negativ calitatea tea în muncă. Neexploata-
itor, precum şi modul de în ile cuprinse în expunerea to fontei, precum şi pentru co rea raţională, atentă, a a-
făptuire a lor. Din acest citat, varăşului Nicolae Ceauşescu rectarea greutăţii cocsului în
noi, furnaliştii hunedoreni, rostită la amintita plenară a funcţie de umiditate. De ase cestor filtre cauzează dete
ne-am extras fiecare îndato C.C. al P.C.R. au darul să ne menea, ne „străduim să men riorarea lor, pune în pri
mejdie siguranţa de funcţio
ririle pe care le avem în ac călăuzească în muncă, să ne ţinem greutatea de material a nare a instalaţiilor de trata
tivitatea productivă pentru a conducă spre noi şi importan şarjelor, cantitatea aerului în re a apei condensate. Dar
ni le onora aşa cum se cuvi te succese. Concret, pentru călzit şi a gazului metan, să lucrătorii de la secţia chi
ne, atlt In acest an, in întîm- sporirea producţiei de fontă preîntîmpinăm eventualele a- mică, între care-i notăm pe
pinarea aniversării unui sfert şi îmbunătăţirea calităţii a- varii şi deranjamente. Adam Jurca, şef de echipă,
de veac de la proclamarea Re cesteia, pentru reducerea con O indicaţie deosebit de pre Ioan Andrăşescu, maistru
publicii, 'cit şi în anii viitori, tinuă a consumului de cocs, ţioasă desprinsă din expunerea principal, şi Nicolae Hor-
aducîndu-ne contribuţia la în noi trebuie să ne încadrăm tovarăşului Nicolae Ceauşescu, vath, şeful secţiei, îşi cu
făptuirea înainte de termen a perfect în prevederile proce ca şi din cuvîntarea rostită la nosc bine atribuţiile, le în
planului cincinal. Intr-adevăr, sului de producţie, în disci întilnirea cu oamenii muncii deplinesc cu conştiinciozita
pentru la anul economiei îi plina muncii. Încărcarea la hunedoreni, şi care vizează şi te, acţionează cu responsa
activitatea noastră productivă, bilitate in baza iniţiativei
„La pupitrul de comandă —
GHEORGHE VIŞAN conştiinţa socialistă“, de
şef de echipă clanşată cu cîteva luni de
Sarcinile la export — la secţia a ll-a furnale zile în urmă aici, Ia termo
a C. S. H.
centrala Mintia, şi care con
Maistrul principal Ştefan I>an şi muncitorul specialist Nicolae Laurenţiu, rte Ia atelierul de mecanicii nr. 1 al C.S.II
duce la bune rezultate. fică cu minuţiozitate dantura unul ansamblu necesar la foarfecele dc la bltiming. Calitatea trebuie să fie ireproşabila. Şi este. veri
onorate exemplar (Continuare In pag. a 2-a) Foto: V. ONOIU
Măreaţa sărbătoare de la 30 Decembrie este intîmpînată
de colectivele de muncă ale judeţului cu un semnificativ bi SIMPOZION călătorilor între localităţile cunosc, zi de zi, o vie a- EXPOZIŢIE lectrice Deva stă în per Enescu, în premieră, spec
lanţ de realizări şi în ceea ce priveşte onorarea exemplară a Cîmpeni — Deva — Petro ntmaţie. DE CARICATURI manenţă la dispoziţia pu tacolul „Hunedoarâ, min-
consumator
prin
sarcinilor la export. Socotind această activitate prioritară in La Veţel a avut loc un şani. Din Cimpeni se plea blicului prestări de servicii drâ floare“.
diverse
că la ora 6,00, cu reîn
simpozion pe tema : „Po SE VALORIFICA
agenda lor de lucru, mai multe unităţi economice raportează litica externă a Republicii toarcerea din Petroşani la La Casa de cultură a in legătură cu furnizarea VREMEA
Petroşani
îndeplinirea înainte de termen a planului anual la export. Socialiste România”. Ac ora 14,00. LEGUMELE-VERDEŢURI sindicatelor din interesantă continuă a energiei elec
o
deschis
s-a
Printre acestea se situează C.S. Hunedoara, Uzina „Victoria" ţiunea a fost înscrisă în Urmărind aprovizionarea expoziţie de caricaturi trice. Astfel, în cc priveş Pentiu 24 ore
deranjamentele
te
sau
în
Călan, I.M.C. Bircea, U.J.C.M. şi I.S.C.I.P. Deva, I.I.L. Brad şi programul dedicat celei MICROCLUB populaţiei cu legume semnate de Marian Crăclu- treruperile apărute in in Vreme relativ rece, cu
de-a 25-a aniversări a pro
altele, care au livrat beneficiarilor externi peste prevederile clamării Republicii. De LA U. U. M. P. proaspete pe o perioadă nică, elev în clasa a VlII-a stalaţiile electrice, pină la cerul variabil, mai mult
a Şcolii de muzică şl arte
cit mai lungă din an, în
anuale importante cantităţi de produse. spre principiile politicii ultimele zile s-au preluat plastice din Petroşani. Lu- contor inclusiv, I.R.E. De noros. Vintul va sufla slab
statului nostru au vorbit Comitetul sindicatului de va asigură intervenţii din sud-est. Temperatura
s-au
Faptul a determinat ca pe ansamblul judeţului să se ex profesorii Crengăniş Opri- la Uzina de utilaj minier de la la producători şl consu rările • expuse slnt de-a prompte printr-un servi minimă va fl cuprinsă in
pus
dispoziţia
porte in cele 11 luni scurse de la începutul anului mărfuri ţa, Victor ştef şl directo Petroşani desfăşoară o matorilor prin magazinele dreptul remarcabile, atlt ciu permanent al cărui tre minus 4 şi minus 2
prin conţinutul de idei. cit
răspunde,
dispecer
rul căminului cultural, La susţinută activitate cultu- la orice grade, iar maxima între
în valoare suplimentară de peste 10 milioane lei valută. zăr Turcu. ral-educativă şi socială în C.L.F. mal mult de 5 to şi prin calitatea realizării. oră din zi sau din noapte, 4 şi 6 grade.
Expoziţia
mai
Alte unităţi economice, printre care Uzina chimică Orăş- rîndul colectivului de sa ne spanac. In perioada ur se este deschisă amintită zile, la telefonul 11805.
ce
cantităţile
mătoare,
citeva
tie, i.A.S. Mintia, I.I.L. Orăştie, se vor alătura în următoarea UN NOU TRASEU lariaţi: Pentru asigurarea vor valorifica sînt în con pină la începutul săplămî- PREMIERA Pentru următoarele
unor condiţii mai bune de
decadă întreprinderilor care şi-au onorat deja planul şi anga DE AUTOBUZE petrecere a timpului liber tinuă creştere, o serie de nii viitoare. două zile
din
jamentele la export. de către cei aproape 2 000 cooperative agricole amin Simbătă. 9 decembrie, Vremea in încălzire u-
Judeţ,
printre
care
de angajaţi ai uzinei, zile
de
întreprinderea
Este un răspuns faptic al elanului cu care hunedorenii porturi auto Deva a trans le acestea a fost înfiinţat tim pe cele din Deva, Ha PENTRU CONSUMATORII Ansamblul folcloric al Ca şoarâ. Cerul va fi varia
sei de cultură din Hune
pus
muncesc in intîmpinarea zilei de 30 Decembrie, un exemplu în circulaţie — la propu un microclub, dotat cu un ţeg. Sînlandrei şi altele, a- DE ENERGIE ELECTRICA doara — solişti vocali şi bil, mai mult noros la
vind culturi bine dezvolta
grăitor al consecvenţei cu care transpun in fapte hotăririle nerea cetăţenilor — un au radio, masă de tenis, jocuri te, care asigură obţinerea instrumentişti, recitatori, sfirşitul cădea intervalului, cind
sub
precipitaţii
vor
Conferinţei Naţionale a partidului, pentru finalizarea înainte tobuz ou mers de cursă de şah. După orele de lu de producţii sporite la Personalul competent al dansatori ş.a. — prezintă formă de ploaie. Tempera
de termen a acestui cincinal. rapidă, pentru deservirea cru, aăllle mlcroclubulul hectar. întreprinderii de reţele e- In localul din strada G. tura in uşoară creştere.