Page 26 - Drumul_socialismului_1972_12

fmM^v-‘amBammBBtstaKaiamKmKmammtBimiimBmEiaiUKaKBsa>dxa^aais>ssss3i&J^‘iiti^S3XiSiSSSfaaaaam , '^ ! sii
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 572 © VINERI 8 DECEMBRIE 1972
ssmi&giiaac&mgs&g^^

Tinereţea —la ora marilor răspunderi EFICIENŢA

FIZIONOMIA MORAL-CETĂTENEASCĂ CONTROLULUI OBŞTESC

(Urmare din pag. 1) muncii de aprovizionare a u-
nitătilor comerciale şi o dis­
SE CONTUREAZĂ LA VÎRSTA TINEREŢII tudine pentru a da curs pro­ de marfă, pe reţea, pot fi cu
tribuire operativă a fondului
punerilor şi sugestiilor făcu­
înlăturate.
uşurinţă
Se cer
te de echipele de control ob­
ştesc. însă mai mult Interes şi pre­
Echipele de control obşteso ocupare, mai multă răspunde­
Participarea conştienta a desc la Victor Rusu, Augus- sul manifestat pentru muncă. acesteia, pentru ca atunci cind au semnalat, de asemenea, re din partea conducerilor or­
ganizaţiilor comerciale şi a
fiecărui membru al societăţii tin Puşcaş, Cornelia Florescu, Acolo unde interesul e mar­ tînărul intră în producţie să faptul că I.C.R.M. nu ridică întreprinderilor comerciale cu
la făurirea bunurilor materia­ Dumitru Răstăşan. şl la mulţi cat de conştiinţă, roadele sînt aibă conturate nişte trăsături, ambalajele sale de la maga­ ridicata. Organele locale de
le şi s-pjrituale, interesul pen­ alţii. calitative, dar unde acesta e acele trăsături pe care nor­ zinele O.C.L. Alimentara. Nu­ partid şi de stat trebuie să
tru mai bine, mai repede, mai E. Bunghez: Eu fac parte doar material, calitatea e lă­ mele vieţii şi muncii comu­ mai la magazinul alimentar intervină cu promptitudine
eficient cunoaşte, în această doar de un an din rlndul oa­ sată pe plan secund. niştilor, ale eticii şi echităţii cu autoservire nr. 1 se gă­ pentru ca cei vizaţi să dea
perioadă, dimensiuni noi, ce­ menilor muncii, ca să mă ex­ Şt. Antonie: E vorba aici socialiste ni le cer. sesc ambalaje aparţinînd curs fără tntîrziere propune­
rute de exigentele prezentu­ prim astfel. Dar abia aici am de o înaltă conştiinţă profe­ N. Răceu: Eu cred că aici I.C.R.M. In valoare de circa rilor şi sugestiilor pe care le
lui socialist în care se pregă­ văzut ce înseamnă munca. sională. La noi în întreprin­ un rol hotărîtor îl au şi pă­ 10 000 lei, care blochează spa­ fac echipele de control ob­
teşte viitorul tării. Fără Îndo­ Consider că tînărul, la locul dere, de exemplu, trebubie să rinţii, care trebuie să fie cei tiile de depozitare. Conduce­ ştesc. Fără a da curs propu­
ială că In acest mers Îna­ său de muncă, trebuie să fie lucrăm cu conştiinţă, pentru mai apropiaţi colaboratori ai rea I.C.R.M., deşi a. recepţio­ nerilor ce se fac de către e-
inte locul d,e frunte îl deţin conştient de rolul şi poziţia că de calitatea muncii noas­ şcolii. nat semnalul echipelor de chipele de control ob­
membrii de partid, cei care pe care le ocupă în procesul tre depind viitoarele con­ Şt. Costea. Eu încă n-am vă­ control obştesc, îl ignoră. ştesc, înseamnă că acestea
Îşi onorează calitatea de co­ de producţie, de ceea ce cere strucţii industriale. Nu reali­ zut — deşi am propus în cite- Altfel nu se explică de ce desfăşoară o muncă în gol. Or,
munist prin tinuta lor profe­ de la el unitatea în care lu- zăm nimic, dacă ne străduim va rînduri — ca la o întîlni- n-a luat pînă acum măsuri rostul lor este tocmai de a
sională şi morală. Aceste tră­ re a cadrelor didactice cu pă­ pentru ridicarea ambalajelor. ajuta conducerile unităţilor
sături ale fizionomiei comu­ rinţii, la şcoală, să fie che­ comerciale să cunoască mai
niştilor, analizate multilateral în dezbatere, la masa rotundă. maţi şi elevii care au avut S-a luat la cunoştinţă. bine cerinţele populaţiei, lip­
la Conferinţa Naţională a par­ abateri. „Părţile" ar sta fată Pe cînd şi măsuri surile şl neajunsurile care se
tidului şi sintetizate intr-un în fată şi cazurile de abateri DIN ACTIVITATEA
proiect de norme, sînt dezbă­ Proiectul de norme ale vieţii şi s-ar rezolva mult mai uşor. pentru înlăturarea manifestă în aprovizionarea şi
servirea cetăţenilor şl să ac­
tute acum nu numai pentru a Argumentez acestea cu fapte­ ţioneze cu operativitate pen­
fi cunoscute, ci şi Însuşite. muncii comuniştilor, ale eticii le pe care le-am supus spre neajunsurilor ? tru înlăturarea lor. Dacă se
Cum principiile vieţii şi mun­ rezolvare opiniei elevilor. In ţinea seama de propunerile
cii comuniştilor, ale eticii şi asemenea situaţii, elevul „caz" ORGANIZAŢIILOR DE PARTID Am constatat, la unităţile făcute de echipele de con­
echităţii se adresează deopo­ şi echităţii socialiste nu cred să aibă altă părere im...... — ——a ——a— ————————............................—........—— I'înn-n ■ i comerciale care au făcut o-
trivă şi membrilor Uniunii Ti­ decît opinia tuturor. Exemplu, biectul anchetei noastre, că trol obşteso şl se luau măsuri
neretului Comunist, acest cod eleva Pondichi de la liceul nu peste tot propunerile fă­ operative, în prezent n-ar mai
al conduitei profesionale şi crează şi de ceea ce e obligat doar pentru a ne îndeplini nostru, care în adunarea ge­ Fiecare inginer lucrat rău, însă a avut şi u- cute de echipele de control fi lipsit din magazinele de în­
morale a prilejuit, zilele tre­ să dea. In codul moral se sarcinile cantitative. Calitatea nerală a luat o atitudine ce nele lipsuri pe care noul or­ obştesc găsesc audienţa cuve­ călţăminte pentru femei nu­
cute, o dezbatere amplă la subliniază ca trăsătură esen­ e problema numărul unu. Şi, nu avea tangentă cu societa­ gan ales va trebui să nu le nită la conducerile unităţilor merele 34, 35, 37 şi 39 la u-
masa rotundă, organizată de ţială înalta conştiinţă profe­ rău este că şi în secţia noas­ tea în care trăieşte. Clasa a să rezolve o repete Este vorba, în primul comerciale. In registrele uni­ nele modele de pantofi, la
Comitetul judeţean al U.T.C., sională. Cred că se poate tră, această cerinţă majoră, avut o opinie unitară. A eli­ rînd, de neajunsurile stilului ce de control de la unele u- magazinul „Elegant" cetăţenii
la care au participat tinerii vorbi despre acest atribut a- se omite uneori. De aceea, şi metodelor de muncă. Sar­ nităţi, la rubrica în care con­ ar fi găsit şt paltoane de la
Ecaterina Bunghez, economis­ tunci cînd tinărul îşi Îndepli­ cred eu, trebuie să se acţio­ minat-o, hotărînd s-o repri­ problemă tehnică cinile de plan tot mai mari ducerea organizaţiei comer­ mărimile 50-52 talia I şl II,
mească cu o singură condiţie :
tă la I.C.R.M., Ştefan Costea, neşte şi depăşeşte, prin abne­ neze prin toate mijloacele pe care le are industria car­ ciale respective trebuie să în­ articole de blănărie, iar la
elev la liceul „Decebal", Şte­ gaţie şi dragoste pentru mun­ pentru ridicarea conştiinţei să se angajeze în cîmpul La conferinţa organizaţiei boniferă, chiar mina noastră, scrie măsurile luate pentru „Electronica" baterii tubulare
fan Antonie, sudor la I.P.B. că, obligaţiile profesionale. muncitorilor şi, în cazul de muncii şi numai după aceea de partid de la I.R.E. Deva impun o activitate susţinută înlăturarea lipsurilor sau so­ mici pentru lanterne, fiare de
Bîrcea, Minodora Simedrea, Adică, să nu se declare mul­ faţă, a muncitorilor tineri. A- să aibă dreptul să se înscrie un punct din proiectul planu­ şi din partea sectorului elec­ luţionarea propunerilor făcu­ călcat, stabilizatoare, cablu bi­
elevă la liceul pedagogic, Ilie ţumit de ceea ce face, ci să tributele lor de muncă să fie la seral. lui de măsuri era intitulat tromecanic, a tuturor comu­ te de echipele de control ob­ filar.
Motorga, inginer la I.P.B. Bîr­ fie mereu dornic de a realiza responsabilitatea, disciplina, M. Simedrea: Mă simt da­ astfel : comitelui de partid va niştilor de aici. Noul comitet ştesc, am Intîlnit aceste cu­ Toate neajunsurile pe care
cea, Nicolae Râceu, economist mai mult, mai bine, dornic de corectitudinea. Ele îl pot face toare să intervin, pentru că sprijini comitetul oamenilor de partid trebuie să se ocupe vinte : „Am luat la cunoş­ le semnalează echipele de
la Autobaza Deva. în formarea conştiinţei înain­ muncii pentru repartizarea mai mult de modul în care tinţă" şi o semnătură savan­ control obştesc pot fi înlătu­
a se perfecţiona. Să fie la cu­ să fie exigent în muncă, cu este dotat atelierul mecanic
„O trăsătură de bază a pro­ rent cu noutatea în profesiu­ sine însuşi. tate Ia tineri un rol deosebit fiecărui inginer a unei pro­ cu maştm-unelte corespunză­ tă. Că s-a luat la cunoştinţă rate numai prin eforturi co­
filului moral al membrilor de nea sa, şi mai ales să aplice E. Bunghez: In comerţ, un­ il are tactul pedagogic. Să bleme tehnice de rezolvarea toare, cu materialele şi pie­ e bine. Rău este că nu s-au mune şi stăruitoare din partea
partid, al tinerilor comunişti practic această aderare la de se lucrează direct cu echi­ educi tînărul, dar să ştii să-l căreia să se ocupe în afara sele de schimb necesare, ast­ luat şi măsuri pentru înlătu­ conducerilor unităţilor comer­
— se subliniază In proiectul nou. valentul valorii, se cere şi mai educi. Se vorbea aici despre obligaţiunilor de serviciu". fel ca utilajele din subteran rarea neajunsurilor. La maga­ ciale şi ale Întreprinderilor
de norme — trebuie să fie N. Răceu: Experienţa noas­ mult să se acţioneze pentru posibilitatea de formare a — In clteva organizaţii de să poată fi reparate operativ zinele alimentare ‘din Deva cu ridicata, ale Direcţiei co­
Înalta conştiinţă profesională, tră de viaţă nu ne permite ridicarea conştiinţei tinerilor, conştiinţei oamenilor. Un fac­ bază, unii ingineri au aseme­ şi repuse în funcţiune. Să se s-a semnalat de mal multă merciale judeţene, ale tuturor
responsabilitatea pentru înde­ să tragem nişte concluzii mai pentru cinste, corectitudine. Şi tor important în realizarea a- nea sarcină, dar vrem să ge­ insiste mai mult asupra bunei vreme lipsa foilor de tort. A- factorilor de răspundere din
plinirea exemplară a sarcini­ de profunzime privind munca, aici, noi, organizaţiile U.T.C., cestei cerinţe este apelarea neralizăm această acţiune — utilizări a maşinilor, a respec­ cestea se fac din făină şi nu acest sector de activitate.
lor încredinţate, intoleranţa conduita noastră, a tinerilor. avem datoria să folosim cele ia sentimentele lor. Fiecare spunea tovarăşul Roman Şer- tării graficelor de revizii şi din cine ştie ce materie pri­ Trebuie acţionat cu fermitate
faţă de chiul, superiicialitate Dar putem spune că la noi mai adecvate metode de edu­ copil are ceva bun, e nece­ ban, secretarul comitetului de reparaţii, îmbunătăţirii disci­ mă oare trebuie adusă din pentru ca controlul obştesc
sau indisciplină în muncă". problemele tineretului sînt sar însă să descoperi ce e partid pe I.R.E.D. Astfel, ca­ plinei muncii. Educarea tine­ import. In magazinele din Ti­ să-şi îndeplinească în mod
Această trăsătură fundamen­ discutate şi analizate cu gri­ caţie. bun şi să înlături părţile ne­ drele noastre cu studii supe­ retului, ridicarea pregătirii mişoara şi Cluj se găsesc din operativ şi eficient rolul său
tală a fizionomiei morale, pre­ jă, înseşi normele pe care le N. Răceu : Lucrînd la auto­ gative, adică să nu-i mai dai profesionale a salariaţilor, le­ abundentă. Ele ar trebui să stabilit prin lege. Nimănui
cum şi cerinţa ca „Flecare dezbatem aici vin să confir­ bază mi-am putut da seama că posibilitatea să le manifeste. rioare vor contribui mai ac­ gătura mal strînsă, mai direc­ se găsească şi la Deva. nu-i este îngăduit să nesoco­
membru de partid, fiecare u- me atenţia, îndrumarea de în acest sector slnt necesare E adevărat, pedagogul e cel tiv la modernizarea unor pro­ tă cu oamenii au fost alte re­ I.C.R.A. însă nu manifestă in­ tească propunerile şi sugesti­
tecist trebuie să fie un mo­ care ne bucurăm. Aceasta se eforturi susţinute pentru ridi­ mai îndreptăţit de a forma, de cese tehnologice, la promova­ comandări pe care comuniştii teresul şl preocuparea cuve­
del de comportare Înaintată reliefează cu atît mai mult, carea conştiinţei unor salariaţi a educa omul, dar important rea mai largă a tehnici! noi, din cadrul organizaţiei de nite pentru soluţionarea unor ile făcute de echipele de con­
în societate, în familie, în re­ şi, mai ai seamă, a conducă­ esţp să conlucreze unitar la îşi vor aduce mai substanţial probleme care, la prima ve­ trol obştesc. Comitetul muni­
laţiile cu tovarăşii săi, In toa­ cu cit, uneori, unii tin prea torilor auto. Aceasta cu atît realizarea acestui deziderat contribuţia la creşterea pro­ partid a sectorului electrome­ dere, par mărunte, dar oare cipal de partid şl Consiliul
te împrejurările vieţii, să aibă puţin cont de părerea tine­ mai mult cu cit în pregăti­ şcoala, organizaţia LT.T.C., co­ ductivităţii muncii, a eficien­ canic al minei Vulcan le-au în fapt provoacă mari neca­ popular municipal Deva tre­
o conduită morală ireproşabi­ rilor, de aspiraţiile lor. Sub­ rea lor profesională (cursuri lectivul de muncă. Şi mai im­ tei economice a întreprinderii. adresat noului birou al comi­ zuri gospodinelor.
lă, să manifeste combativitate liniez acest fapt pentru că In cu durata de 6 luni) s-a insis­ portant e ca să acţioneze o- îndată după conferinţa or­ buie să exercite un control
normele pe care le dezbatem
necruţătoare împotriva huli­ se accentuează necesitatea tat mai cu seamă în direcţia mul însuşi. Eu cred că aceste ganizaţiei de bază, la I.R.E.D, tetului de partid. Aceste re­ Controlul la faţa mai sistematic la faţa locului,
ganismului, a desfrîului, a ori­ creării in toate colectivele a specializării şi mai puţin asu­ norme de conduită profesio­ s-a trecut la stabilirea unor te­ comandări, făcute în cadrul asupra modului in care con­
căror vicii morale care degra­ unui climat favorabil expri­ pra conştiinţei. nală şi morală, pe care ni nie tehnice care urmează să adunării de dare de seamă şi locului asupra ducerile unităţilor comerciale
dează şi înjosesc fiinţa uma­ mării şi confruntării libere a Şt. Antonie: Deci, dacă ti­ le-a pus la îndemînă Confe­ fie încredinţate drept sarcini alegeri, sînt deosebit de utile înfăptuirii
nă" au fost dezbătute cu ma­ părerilor, participării la dez­ nerii şoferi nu au putut să-şi rinţa Naţională a partidului de partid şi profesionale tu­ pentru îmbunătăţirea muncii Înţeleg să dea curs propune­
turitate de către tinerii parti­ baterea şi soluţionarea pro­ formeze o conştiinţă înainta­ trebuie să ni le însuşim fie­ turor inginerilor din cadrul propunerilor trebuie rilor făcute de echipele de
cipanţi la masa rotundă. tă in şcoală, să se acţioneze care tînăr, să facem din ele întreprinderii. politice şi economice sub control obştesc pentru îmbu­
blemelor.
I. Motorga: Normele supu­ I. Motorga: La noi, circa asupra' acesteia în mod deo­ codul nostru de muncă şi via­ toate aspectele. intensificat nătăţirea aprovizionării şi ser­
se dezbaterii sintetizează prin­ 60 la sută din salariaţi sînt sebit în activitatea de produc­ ţă. Incorporîndu-ni-le în acti­ Recomandări
cipalele trăsături ale tînărului tineri. Este cunoscut locul de ţie. vitatea noastră de zi cu zi TUDOR MUCUŢA Asemenea neajunsuri, prin- virii populaţiei municipiului
din societatea noastră. Şi, onoare pe care tinăra noastră E. Bunghez: Şi arc,ista cu vom putea prelua fără şovăire ufile pentru corespondent tr-o mai bună organizare a nostru. !
pentru că slnt legat direct întreprindere il ocupă între atît mai mult cu cit o influen­ ştafeta înaintaşilor, o vom
de producţie, pentru că sînt unităţile de profil din ţară. La tă foarte mare asupra conşti­ purta-o cu cinste şi o vom pu- noul birou
mereu în mijlocul făurarilor aceste roade, au semnat, cu inţei o are colectivul de tea-o preda, tot cu cinste, a-
de bunuri materiala, aş vrea responsabilitate, şi tinerii. In muncă.
să arăt că Ia noi, In secţia cei doi ani de cind conduc I. Motorga : Consider însă celora pe care îi vom creşte. Ceea ce s-a făcut bun se SA OFERIM PUBLICULUI
armături de la I.P.B. Blrcea, secţia, am putut să-mi dau cunoaşte. Succesele obţinute
avem mulţi tineri care se în­ seama de felul în care parti­ că şi în şcoală se poate face Masă rotundă ne bucură. Dar ele nu trebuie
cadrează In aceste norme, ca­ cipă tinerii la Îndeplinirea mai mult privind formarea realizată de să ne conducă la automultu-
0 AMBIANTĂ PLĂCUTĂ
re şi le-au Însuşit. Mă gin- sarcinilor de plan, de intere­ conştiinţei, in crearea bazei LUCIA LICIU mire. Comitetul de partid n-a

—-------------------------------------------------------------------- [ Retribuirea muncii în acord La nivelul comunelor se mitetului de partid pe C.A.P., nlzeze acţiunile viitorului po­
tovarăşul Petru Marconi, îşi
organizează şi desfăşoară o
Tradiţii şi viitor în reieşită din specificul locali­ aminteşte insă că „s-a repar­ sibil club".
activitate
Gîndurile localnicilor, fără
culturală
proprie
îndoială, încearcă să dea o
tizat un stejar mare în pădu­
global-stimulent în Greş- tăţii, unitară prin coordonarea rea satului“. Cînd va fi tăiat rezolvare cit mai bună unor
pe care este obligat să o asi­
inconveniente. Le-am adus şi
producţia d | gure directorul căminului cul­ In incinta căminului se află la cunoştinţa directorului ' că­
şi transportat la cămin ?
tural de centru. La Batiz, si­ o bibliotecă ce posedă aproxi­ minului de centru, Ilie Spinea-
terea producţiei agricole tuaţia prezintă însă unele par­ mativ 4 000 de volume şi care, nu. Credem că în felul aces­
ta, obligat moral şi prin în­
e
ticularităţi deloc dorite:
(Urmare din pag. 1) mal mult oţel - şi, de aseme­
nea, pentru aceasta este ne­ vorba de un sat aparţinînd datoririle de serviciu, d Insul
va poposi In sfîrşit la Batiz
Astăzi - spunem mereu as­ cesar să avem mai mult căr­ • oraşului Călan, iar căminul e şi, împreună cu directorul Ion
afiliat omonimului său din
tăzi, pentru că trăim in pre­ bune cocsificabil... STREI. Introducerea siste­ cu fapte rezultatele obţinu­ cuti, dar a reuşit să depă­ Streisîngeorgiu (sat, de ase­ Bădica, cu sprijinul C.A.P. din
zent - muncitorii mineri din ...Avem în vedere ca in ur­ mului de retribuire a mun­ te de cooperativa noastră în şească în mod substantial menea, aparţinător oraşului Căminul cultural localitate şi al Consiliului
Valea Jiului şi de la Ţebea mătorii ani, pînă In 1980, Va­ cii în acord global la cul­ acest an la cultura porum­ producţia medie stabilită în Călan). Cele două aşezăminte,
beneficiază de tot mai mult lea Jiului să dea cel puţin turile prăşitoare, în raport bului. Angajate în acord planul de producţie pe hec­ aflîndu-se Ia o oarecare dis­ popular orăşenesc Călan, s-ai
din ceea ce progresul tehnic 3 000 000 tone de cărbune cu cantitatea şi calitatea global, suprafeţele cultivate tar. Astfel, cooperativa din tantă unul rie celălalt şi „pes­ în viaţa satului rezolva toate problemele care
contemporan poate oferi. Ei net, ceea ce înseamnă să a- muncii, a producţiei obţinu­ cu porumb au fost mai bine Strei a realizat o producţie te mină“, cu timpul au înce­ împiedică buna desfăşurare a
au la dispoziţie - ca să dăm jungă la o extracţie de circa te de fiecare familie de coo­ lucrate şi întreţinute. Ţăra­ medie de 6 000 kg porumb put să se izoleze. O primă acţiunilor cultural-educative,
un singur exemplu - comple­ şapte milioane tone de căr­ peratori pe unitate de su­ nii cooperatori au manifes­ ştiuleti la hectar. Aceasta cauză şi, do fapt, cea mai im­ întrucît în momentul de fată
xe de mecanizare din cele bune cocsificabil". prafaţă — ne spunea tova­ tat un interes deosebit pen­ înseamnă că s-a obţinut acestea se desfăşoară extrem
mai moderne. Adevărat« uzi­ Sînt sarcini mobilizatoare răşul Gheorghe Barbu, pre­ tru executarea la timp şi dublul producţiei planificate. portantă care a favorizat a- doar vinerea, între orele 15-21, de greoi.
e deschisă. Pentru a împrumu­
Acum, In sezonul friguros,
ne subterane. care revin industriei cărbu­ şedintele cooperativei agri­ în condiţii calitativ-superi- Obţinerea unor producţii ccst lucru a constituit-o lipsa ta o carte, oamenii trebuie să oamenii satului bat tot mai
de interes a directorului că­
Mineritul hunedorean are nelui din judeţ, organizaţiei cole de producţie din satul oarc a lucrărilor de întreţi­ mari de pe suprafeţele an­ minului cultura] de centru. facă eforturi pentru ca în ziua des la uşa aşezâmîntului cul­
vechi tradiţii, dar şl viitor. La judeţene de partid, oameni­ Strei, aparţinător oraşului nere, iar recoltarea s-a fă­ gajate în acord global a Cind a dat tovarăşul Ilie Spi- cind aceasta e deschisă să o tural pentru a studia o .carte,
adunarea activului de partid lor care in abataje şl galerii Călan — constituie un sti­ cut într-un timp cit mai permis cooperativei din neanu pe la Batiz ultima dată, viziteze. Lucru destul de ane­ a urmări în comun o emisi­
din Valea Jiului, tovarăşul au realizat această creştere Strei să retribuie ţăranii co­ e dificil de precizat. voios. „In plus, spaţiul ei une la televizor, a lua parte
Nicolae Ceauşescu spunea : de 330,2 la sută. mulent puternic pentru ţăra­ scurt posibil. In acest fel, operatori în mod corespun­ poate fi mai judicios folosit, a ia un simpozion, călătorie pe
„Nu vreau să vorbesc acum Cite nu s-ar putea spune nii cooperatori în creşterea nu numai că unitalea noas­ zător, tinindu-se seamă de In această situaţie, cetăţe­ fost părerea interlocutorilor. hartă, sînt dornici să urce pe
despre importanţa cărbunelui despre aceşti oameni, despre producţiei agricole. tră a obţinut producţii cu rezultatele muncii fiecăruia. nii, alături de directorul cămi­ Sala destinată ei, fiind mare, scenă ca artişti amatori. In
pentru patria noastră. Ştiţi bi­ faptele lor, despre evoluţia în mult superioare anilor tre- Sint foarte multi ţărani coo­ nului, tovarăşul Ion Bădica, rafturile cu cărţi ar putea fi cinstea măreţului eveniment
ne că trebuie să dezvoltăm anii Republicii. Printre Eroii Aceasta o demonstrează peratori care au primit drept s-au văzut nevoiţi să porneas­ izolate înţr-un capăt printr-un de la 30 Decembrie — aniver­
rapid producţia de energie e- Muncii Socialiste ai ţării se retribuţie suplimentară pen­ că la treabă singuri. „I-a spri­ • paravan ele scindară sau zid, sarea a 25 de ani de la pro­
lectrică — şi că avem nevoie numără şi doi mineri din a- tru depăşirea producţiei pla­ jinit" şi Consiliul popular Că- iar spaţiu] rămas va putea fi
! de mai mult cărbune. Trebuie, ceastă densă vale a cărbu­ nificate intre 1000 şi 2000 lnn care le-a recomandat să foarte bine amenajat ca club, clamarea Republicii — ei şi-au
: de asemenea, să producem nelui românesc. kg porumb ştiuleti. Munca se autogospodărească pe plan unde să fie instalat televizo­ propus să prezinte programe
de brigadă (text „De ziua ta,
depusă de ţăranii coopera­ local. In primul rînd, au încer­ rul şi puse la îndemînă jocu­
I tori a fost'deci din plin răs­ cat să rezolve greutăţile ma­ rile de şah, rummy etc. Aici, Republică"), o piesă de teatru
(„Porumb crud"), recitări de
plătită, iar cooperativa a ob teriale. In iarna trecută, şi-au de asemenea, s-ar putea des­
dedicate
versuri
patriei
şi
ţinut o eficientă ridicată ia făcut rost de o sobă mare de făşura acţiunile cu cartea, partidului. Intr-o sală caro se
Ne realizăm integral cultura porumbului. Iată în după mărturisirile directorului, cele ale căminului, repetiţiile va Încălzi doar duminica, şi
la uzina „Victoria" în care,
formaţiilor artistice. Iar cărţi­
fapt cil de stimulator este
atunci cu condiţia să fie lem­
„intră lemnul de un metru".
acordul global şi cit de mult Faptul e destul de amuzant le pot fi distribuite In fiecare ne, e greu să faci aşa ceva.
zi prin activitatea voluntară a
Cetăţenii trebuie să simtă a-
sarcinile pe acest an contribuie la creşterea avu­ dar la o sală ca aceea a că­ unui cadru didactic din loca­ traclia ambiantei aşezămînlu-
minului din Batiz, extrem de
ţiei obşteşti a cooperativei,
litate, care în felul acesta, a-
la sporirea veniturilor pro­ spaţioasă, e explicabil. Din pă­ lâturi de directorul căminului lui de cultură. Şi e cazul să
nu fie dezamăgiţi în aşteptă­
(Urmare din pag. 1) nală, vom reuşi să ne reali­ prii ale ţăranilor coopera­ cate, lemne, deocamdată, nu cultural, ar avea posibilitatea rile lor.
zăm sarcinile de plan pe a- tori. s-au procurat Secretarul co- să supravegheze şi să orga-
a furnaliştikir, se referă la cent an, intîmpinînd cu rezul­ M. BODEA
măsurile ferme ce trebuie lua­ tate deosebite jubileul Repu­
te pentru întreţinerea maşini­ blicii, ne vom încadra în e- —
lor şi utilajelor, pentru revi­ fortul general al poporului „O sarcină de cea mai ma­
zuirea şi repararea lor la nostru — de realizare a cin­ re importanţă a noului plan care-1 dăm materiei prime
timp, redueîndu-se la minimum cinalului înainte de termen. este valorificarea superioară Dăm materiei prime vine deci la noi pe calea în­
întreruperile neplanificate şl Sigur că în atenţia organi­ a materiilor prime, care con­ nobilării ei dar şi pe seama
stagnările in producţie. In a- zaţiei de partid şi a conduce­ diţionează în mod hotărîtor diversificării. In cadrul ace­
ceastă privinţă, oamenii fur­ rii secţiei a Il-a furnale din creşterea eficienţei economi­ loraşi preocupări, anul aces­
nalelor dau mare atenţie ex­ cadrul C.S.H., a tuturor sala­ ce” — spunea secretarul ge­ valori sporite ta din semifabricate de blă­
ploatării cit mai raţionale a riaţilor, stau şl celelalte în­ neral al partidului in expu­ nărie au fost create 12 mo­
materialului rulant (oalele de demnuri şi indicaţii cuprinse nerea sa la recenta plenară dele noi de piele înnobilată
fontă şi de zgură), a macara­ în expunerea secretarului ge­ a C.C. al P.C.R., care a emis totiilul materiei prime intra­ superioară. Pe lingă aceasta sau semiînnobilată, ceea ce
lelor şi vagoanelor-cîntar, ma­ neral al partidului nostru — documente de mare însem­ te in fabrică. Anul acesta, creează posibilitatea de a rea­
şinilor de astupat furnalul, a premisă sigură pentru înfăptu­ nătate pentru realizarea sar­ pieile înnobilate prin diferite diversificăm sortimentele spre liza confecţii din piele şi
a răspunde cerinţelor pieţe­
celorlalte instalaţii conexe. Pe irea sarcinilor mari pe care le cinilor economice ale anului imitaţii reprezintă 90 la su­ lor externe. Incepînd din a- blană într-o gamă şi mai va­
această linie a asigurării unei avem în anul 1973 — sarcini viitor. Comuniştii, întregul lă din materia primă folosită ces an în afară de mănuşi riată în viitor.
funcţionări normale a furna­ spre care ne orientăm de pe colectiv de muncitori, maiş­ în producţia fabricii. din piele velur mai confec­ Toate măsurile acestea tre­
lelor şi a înlăturării cu ma­ acum preocupările incit să le tri, tehnicieni, ingineri rie O altă posibilitate de spo­ ţionăm din acelaşi material buie să ne conducă ia spo
ximă operativitate a eventu­ onorăm cu succes, ritmic. In­ •la Fabrica „Vidra" din Orăş- rire a valorii materiei pri­ jachete şi haine pentru ex­ rhea continuă a eficientei p-
alelor defecţiuni, atelierele de tre acestea, pe prim plan se lie au înţeles permanenta a- me pe care o folosim cu suc­ port conomice a activităţii noas­
reparaţii au fost transferate în situează creşterea nivelului de cestei sarcini. Preocupările ces este creşterea sortimen­ Dar diversificarea produc­ tre, sarcină pe care partidul
preajma furnalelor, s-au luat conştiinţă al salariaţilor şi ri­ noastre au avut şi au în telor confecţionate din pie­ ţiei vizează în acelaşi grad o pune permanent în fata
unele măsuri şi se preconizea­ dicarea permanentă a aradului continuare ca punct de con­ le velur. In prezent circa şi producţia destinată pieţei oamenilor muncii.
ză luarea altora pentru uşu­ de pregătire profesională, ceea vergentă valorificarea superi­ 90 la sută din produsele des­ interne. Producem în acest
rarea unor operaţii care se ce va conduce la înţelegerea mai oară a materiei prime. tinate exportului sînt reali­ an, in 15 sortimente imitaţii IULIAN DICU
execută manual. Numai lucrtnd profundă a celorlalte obligaţi­ Procesul de înnobilare a zate din astfel de materie de oposum, jder. nutrie, qu- locţiitorul secretarului
în acest fel, respertînd cu uni productive, politice şi ce­ Operatoarea Vlrginia Carasca — una dintre muncitoarele frun­ pieilor era în anii trecu U primă căreia noi i-am sporit lere pentru paltoane de lină comitetului de partid
stricteţe atribuţiunile şi dis­ tăţeneşti, implicit la onorarea taşe din cadrul secţiei de mase plastice a Uzinei chimice Orâştie, la noi de 60-70 la sută din valoarea printr-o prelucrare pură. Sporul de valoare pe de la „Vicfra" Orăstle,
ciplina producţiei, cu înaltă planului, a angajamentelor. Le exemplu de conduită şi competenţă profesională. şeful serviciului pion
conştiinţă politică şi profesio­ vom urma neabătut.