Page 27 - Drumul_socialismului_1972_12

DRUMUL SOCIALISMULUI Că Nr 5 57? sa vinfri n nprPMRPic 10-70

La cooperativa de consum Zam
Urne tel de siiifiie sociale 9 creeze

LĂSATE IA PERIFERIA PREOCUPĂRILOR, * *

MAJORITATEA UNITĂŢILOR PRESTATOARE DE climat favorabil asimilării

SERVICII SI Ml ÎNCETAT ACTIVITATEA

!n atribuţiile cooperativei activitatea pentru că nu a ducerea cooperativei şi-a cunoştinţelor politico-ideologice
de consum din Zam, pe lingă fost aprovizionată cu mate­ luat de fiecare dată anga­
activitatea de aprovizionare rialele strict necesare desfă­ jamentul că va rezolva situ­
şi desfacere a produselor in­ şurării unei activităţi norma­ aţia. Nimic concret însă.
dustriale şi alimentare, de le. La aceasta s-a mai adău­ Laboratorul de cofetărie a bra. Se lucrează la elaborarea hăr ţilor de sol pentru comuna Do­ In organizarea cabinetului cadrelor didactice şl politic să asigurăm accesibilitatea cu­
Marcel
pedologii
Jampa,
Avram
In
funcţiunii:
exerciţiul
contractări şl achiziţii mai gat şi slaba calificare a coa­ fost plnă Ia urmă închis. A- Toth şl Sabin Junle, de la Laboratorul de agrochimie şl pedolo­ de ştiinţe sociale am pornit de U.T.C., întîlnirl cu activişti de noştinţelor politico-ideologice
stă o sarcină la fel de im­ fezei. Preşedintele, vicepre­ cum nu se găseşte în toată gie din Deva. la analiza condiţiilor materiale partid şi de stat. ceiute de programa şcolară
portantă 1 asigurarea lucrări­ şedintele cooperativei nu au comuna un local în care ce­ existente în şcoala noastră, pe Dispunem de un număr ma­ şi în acelaşi timp am reuşit
lor de prestări de servicii analizat cu simţ de răspun­ tăţenii din această parte a de o parte, precum şi de la a- re de cărţi social-politice, do­ să punem baze trainice unor
pentru cetăţenii ce locuiesc dere motivele pentru care u- locului, turiştii, să poată ser­ sigurarea unei depline funcţio­ cumente de partid, colecţiile sentimente civico-morale îna­
în această parte a locului. nitatea respectivă şi-a tras vi o prăjitură sau o cafea. Album şcolar nalităţi. Avînd în vedere că principalelor cotidiene şi re­ intate.
Conducerea cooperativei de obloanele, de ce salariata Celelalte unităţi de tinichi­ liceul nostru îşi desfăşoară ac­ viste social-politice, de magne­ Organizînd lecţii noi în ca­
consum Zam, ignorind insă şcolarizată de U.J.C.C. a pă­ gerie, de tricotat, fierărie, tivitatea în mediul rural şi în tofon cu numeroase benzi în­ binetele de ştiinte sociale nu
sarcinile şi atribuţiile ce-i răsit postul cu 4 ani înainte cizmărie s-au închis pe mo­ cadrul său învaţă elevi atît registrate cu expunerile tova­ înseamnă că renunţăm tolal
revin în această direcţie, a de a i se expira contractul tiv că nu au meseriaşi lo­ Răsplata „uceniciei“ din ciclul Invăţămîntului ge­ răşului Nicolae Ceauşescu la lecţia tradiţională, ci are
lăsat activitatea de prestări încheiat după calificare. Cu­ calnici. Aşa este 1 Se pune neral de 10 ani cît şi liceal, transmise la radio şi televi­ loc un proces de integrare a
servicii la periferia preocu­ rios, dar pe cale de a se însă Întrebarea. Ce a făcut iar prin introducerea sistemu­ ziune, lecţii şi consultaţii, celor două sisteme: clasic şi
părilor sale. desfiinţa este şi frizeria. conducerea cooperativei de lui unitar al predării ştiinţe­ precum şi de un centru de modern. Aşa, de pildă, meto­
Deşi In ultimii doi ani s-au — De ce î — l-am între­ consum pentru a asigura din cîmp lor sociale pe tot parcursul a- informare şi documentare bi­ da demonstraţiei a fost folo­
deschis mai multe unităţi bat pe frizerul Ionel Petru. cadre calificate din rîndul nilor de studii, începînd cu ne pus la punct. Cabinetul re­ sită mult timp de profesori
prestatoare de servicii cum localnicilor? Din clte se ştie clasa a Vl-a, se ridică noi prezintă locul cel mai potrivit prin descrierea personală,
ar fi: tinichigerie, fierărie, — Nu mal am clienţi! — în atribuţiile cooperativelor Unul an destul de darnic în rod l-a urmat o toamnă probleme de rezolvat, s-a con­ pentru pregătirea lecţiilor la foarte amănunţită a materia­
tîmplărie, cizmărie, tricotaje, ne-a spus el. E şi normal să de consum stă şi această grea şi capricioasă. Se simţea nevoia unui plus de mină de ceput organizarea cabinetului ştiinţe sociale şi alte obiecte lului intuitiv. Folosind aceas­
frizerie, coafură şi un labo­ rămînă fără clientelă dacă în problemă. Cum s-a permis lucru, şi copilăria a primit atunci derogare de vîrstă şi a de ştiinţe sociale ca o parte de fnvâţămînt de către elevi, tă metodă, se creează la elevi
unitatea unde lucrează tro­
rator de cofetărie, majorita­ nează dezordinea. Prosoape­ conducerii cooperativei de răspuns fertil chemării : totul în magazii, totul în hambare I organic integrată a unui de studiu pentru cadrele di­ o stare de tensiune, de cău­
tea dintre ele şi-au încetat le nu s-au mal spălat de consum din Zam să lichide­ La 1 septembrie, 45—50 de elevi şi pionieri de la „complex educativ“ (aşa l-am dactice, de întocmirea unor tare a unor, răspunsuri la pro­
rind pe rînd activitatea, în ze pur şi simplu activitatea Şcoala generală din Băieşti inaugurau „Săptămîna muncii numit noi), format din biblio­ tematici şi bibliografii de că­ blemele puse anterior începe­
loc ca numărul lor, cum era multă vreme, chiuvetele sint unităţilor prestatoare de ser­ patriotice", pornind înspre livezile cooperativei agricole tecă cu sală de lectură, cabi­ tre propagandişti. rii activităţii de observaţie.
înfundate.
şi normal, să crească. Să vicii, cînd ştiut este că a- să ajute la culesul prunelor. De atunci, timp de 30 de zile, net de ştiii^Ee sociale, punct După cum se vede, cabine­ In acest fel, se realizează e-
vedem care este cauza. Localul nu îndeplineşte con­ ceste unităţi trebuie dezvol­ copiii au fost „mina dreaptă" fie a ţăranilor cooperatori de informare şi documentare, tul de ştiinţe sociale îndepli­ ducarea aptitudinilor de des­
Din discuţiile avute cu se­ diţiile de curăţenie şl igienă tate, iar gama de servicii o- din sat, fie a lucrătorilor de la secţia din Riu Alb a I.A.S. sală de material didactic ş.a. neşte o funcţionalitate com­ coperire a noilor cunoştinţe,
cretarul comitetului comunal cerute. Dacă ar fi trecut pe ferite populaţiei trebuie să Haţeg. După deschiderea anului şcolar numărul lor a spo­ Această structură a com­ plexă, dar în primul rind el care nu înseamnă numai în­
de partid Zam, tovarăşul aici cineva de la Inspectora­ fie continuu diversificată. rit la o. sută, din care mai bine de 90 erau pionieri. plexului educativ pe care am reprezintă cadrul cel mai a- suşirea tehnicii de cunoaşte­
Cornel Mosin, am reţinut că tul sanitar de stat, cu sigu­ In fiecare dimineaţă, coloana lingă care nelipsiţi pă­ asigurat-o la şcoala noastră decvat. şi mai propice pentru re, ci şi antrenarea afectiv-
motivul esenţial pentru care ranţă că frizeriei i s-ar fi re­ Aşteptăm în legătura cu şeau Florian Băluţă — directorul şcolii, Rodica Bora — co- şi-a dovedit funcţionalitatea modernizarea învăţămîntului, . emoţională a elevilor în cău­
multe din unităţile prestatoare tras autorizaţia de funcţio­ aceasta un răspuns concret mandanta unităţii pioniereşti, profesorii Ioana Halmagi, în anul şcolar 1971—1972, pentru realizarea unor lecţii tarea adevărului. M-am oprit
de servicii nu mai funcţio­ nare. din partea U.J.C.C. Deva, cu Livia Cosma, Silvia Bogdănescu şi Ioan Mohora se îndrep­ permiţînd desfăşurarea în con­ interesante, atrăgătoare, care asupra metodei demonstraţiei
nează îl constituie lipsa de Aşa s-a procedat cu labo­ măsurile întreprinse pentru tau spre locurile de muncă din cîmp. diţii eficiente a unor activi­ să antreneze şi să activizeze la lecţie deoarece preponde­
interes şi preocupare mani­ ratorul de cofetărie. Organe­ ca activitatea de prestări La ce au lucrat? întrebarea merită un răspuns relie­ tăţi educaţionale diverse : toa­ clasa, să asigure accentuarea renţă în momentul actual în
festată de conducerea coope­ le sanitare au atras de ne­ servicii în comuna Zam să fat tot Intr-o Întrebare : dar la ce n-au lucrat aceşti copii, te lecţiile de ştiinţe socialo participării active a elevului cabinetele de ştiinţe sociale
rativei faţă de aceste unităţi numărate ori atenţia condu­ răspundă deplin la so­ deveniţi temporar „ucenici" ai ţăranilor cooperatori? Cî- la clasele VI-XII, un număr la procesul de Invăţâmînt. A- o au planşele, graficele, sche­
încă de la înfiinţare. cerii cooperativei să în­ licitările cetăţenilor din a- teva cifre sînt, desigur, edificatoare. Au cules din livadă mare de ore de dirigenţie, u- ceasta presupune ca să vedem mele, diagramele, organigra­
Secţia de coafură, la înce­ treprindă măsuri operative ceastă parte a locului. 35 tone de prune; au recoltat apoi — în urma plugurilor nele lecţii de istorie, geogra­ în cabinetul de ştiinţe sociale mele, hărţile şi important
put mult solicitată, a trebuit pentru dotarea laboratorului şi a dislocatoarelor — 50 tone de cartofi pe care, în par­ fie, psihologie şi logică, şe­ nu o sală de expoziţie, ci un este ca metodologia folosirii
să-şi înceteze la scurt timp cu cele strict necesare. Con­ N. PANAITESCU te, i-au şi sortat; au depănuşat 225 tone de porumb ştiu- dinţele cercurilor de filozofie, laborator de lucru cu mate­ lor Ia lecţii să fie cea mai a-
decvată.
leţi.j au tăiat cocenii de pe 20 ha, şi au încărcat în re­ economie politică şi ateism rialele şl aparatele existente
morci alte 35 tone de ştiuleţi. ale elevilor, învăţămîntul i- aici, un cadru unde elevii au Şi cabinetul nostru dispu­
Activitatea s-a desfăşurat concomitent, la brigăzile din deologic al cadrelor didactice posibilitatea de a munci in­ ne de aproape două sute de
Băieşti şi Ruşor' ale cooperativei agricole, la ferma din Rîu şi politic U.T.C., informările dependent. planşe, dintre care cele cu
Alb a I.A.S. Haţeg şi pe lotul şcolar. Bilanţul ei e expri­ poFtice curente, audiţiile şi Cabinetul de ştiinţe sociale caracter general, de mai ma­
mat acum cifric: 10 980 lei, la care se mai adaugă încă vizionările colective ale unor implică astfel, ca o necesita­ re importantă, sînt expuse pe
2 100 lei rezultaţi din valorificarea produselor de pe lotul emisiuni la radio şi televizor, te, schimbări în tipologie şi pereţi, în ordinea temelor
şcolar. Destinaţia acestei sume a fost şi ea concretizată: organizarea de consultaţii pen­ structura lecţiei, în conţinu­ prevăzute de progiama şcola­
cumpărarea a 2 tejghele, ferăs traie, 2 maşini de cusut, al­ tru elevi şi cadre didactice. tul şi metodologia sa. Folo­ ră şi care atunci cînd sînt fo­
tele de tricotat etc., cu care vor fi dotate atelierele şco­ Nu de puţine ori s-au organi­ sind raţional baza materială losite la lecţii se pot lua fă­
lii. In orele de lucrări practice, aici se vor deprinde de zat aici şedinţe de instruire a cabinetului, integrînd în ră nici o greutate şi se aşea­
către copii „tainele" unor viitoare profesii. a propagandiştilor învăţămîn- mod armonios documentele ză pe stativul din faţa clasei,
tului de partid, ideologic al de partid în lecţie, am reuşit iar restul se află în sala de
material didactic, aşezate în-
tr-o ordine bine stabilită. Am
(De la postul de corespondenţi voluntari din comuna Brânişca) conceput şi realizat cu elevii
pentru marea majoritate a
îndeplinirea preve­ Săbău, Ion Neamţu, Gaşpar lecţiilor cel puţin cîte o plan­
şă, iar la unele teme 2-3 sau
Maier, din Brănişca, Avei
Popa, din Bărâşti, Iosif Be- 697000 lei cheltuieli chiar mai multe. Aceste plan­
derilor de pian la dea, din Căbeşti, Loghin Do- şe, grafice, diagrame etc. ne
brei, din Tîrnava, Ion Rîipaş, social-culturale sînt de mare folos în mobili­
din Rovina şi alţii. Avem o zarea activă a elevilor la
venituri proprii însă şi unii cetăţeni — ce-i lecţii.
drept, puţini la număr — rău In comuna Brănişca s-au Din scurta trecere în revis­
Anul acesta este prevăzut platnici. Dintre aceştia a alocat şi se cheltuiesc în tă a unor metode şi procedee
acest an din fondurile sta­
folosite în activitatea cabine­
ca să realizăm suma de minţim pe Roman Olarii, tului de ştiinţe sociale se
684 700 lei venituri proprii Gherasim Furdui, Aron Ma­ tului pentru nevoile social- poate constata că se realizea­
la bugetul cojvşiliului popu­ nea, Traian Anca, Avei Be- culturale ale populaţiei su­
lar. Activitatea desfăşurată tea, Petru Nistor, din Bră- ma de 697 000 lei. Pînă în ză o schimbare a raportului
de salariaţii consiliului nişca, Petru Sav şl Gheor- prezent, s-au cheltuit din dintre predare şi învăţare.
Predarea nu se mai reduce la
popular şi de deputaţi în ghe Şarnu, din Tîrnăviţa, Ion
rîndul cetăţenilor pentru ca Crişan şi Traian Cainanţ, fondurile destinate în acest o simplă comunicare de infor­
maţii, iar învăţarea la memo­
aceştia să-şi achite la timp din Boz şi alţii. Aceşti ce­ scop 530 000 lei. Aceste rarea ei. Măiestria profesoru­
impozitele şi taxele pe ve­ tăţeni sînt din categoria a- cheltuieli exprimă grija par­
lui de ştiinţe sociale constă
nituri, cuvenite statului, s-a celor oameni care vor să tidului şl statului nostru în mare măsură în capacita­
soldat cu rezultate pozitive. primească cît mai mult de
Mulţi cetăţeni şi-au achitat la stat, dar care nu-şi res­ pentru continua îmbunătăţi­ tea de a realiza la lecţie un
impozitele şi taxele încă în pectă obligaţiile ce le au şi re a condiţiilor social-cultu­ dialog activ, de a dirija cu
primul trimestru al anului, amînă de la o lună la alta, rale ale populaţiei, pentru tact şl discreţie discuţiile, de
beneficiind de bonificaţiile de la un trimestru la altul, creşterea gradului de cultu­ a sistematiza cunoştinţele, de
acordate de lege. Pînă în achitarea impozitelor şi ta­ a crea o astfel de atmosferă
prezent s-a încasat suma de xelor pe venituri ce le da­ ră şi civilizaţie al oamenilor îneît elevii să-şi expună des­
chis, fără nici o reţinere ceea
667 148 lei, îndeplinind şi torează statului. muncii de la sate. ce gîndesc şi cum gîndesc. A-
depăşind prevederile de plan ceasta duce nu numai la sti­
la zi. ALEXANDRU OLARU CONSTANTIN MURAR mularea gîndirii elevilor şi
Intre cetăţenii care şi-au vicepreşedinte secretarul
achitat cei dinţii impozitele activităţii creatoare a acesto­
ra, la suscitarea curiozităţii
şi taxele datorate statului al Consiliului popular Consiliului popular şi interesului pentru cunoaş­
se află: Petru Moţ, Nicolae comunal Brănişca comunal Brănişca Avicola“ Mintia. 1/a banda de alimentare a maşinii de sortat oua se îucreaza cu atenţie
tere, ci şi la educarea anga­
jării — sarcină fundamentală
a ştiinţelor sociale.
PERSPECTIVE TIE PERFECŢIONĂRII PREGĂTIRII Judeţul Hunedoara oferă de turişti prea puţin conşti­ Prof. SILVIU CERCEA
Liceul de cultură
Seară de poezie specialistului, ca şl simplului enţi de importanţa nealterării generală Ilia
cu nimic a cadrului natural
turist, gama cea mai variată
şi neaşteptată de împliniri care le oferă plăcute clipe de
Biblioteca orăşenească Haţeg a organizat o seară de inegalabile ale naturii. Pe recreere, ca şi păşunatul se­
1
! poezie „In frunte comuniştii ' şi un recital „Ţării, Inima şl ver- creste semeţe de munţi, în zonier excesiv, îndeosebi în
I sul". Pentru aceste manifestări au fost selectate versuri sem- DIDACTICE SI ŞTIINŢIFICE leneşe încolăciri de cîmpie căldarea Bucurei, periclitează,
j nate de poeţi contemporani, intre care amintim: Radu Bourea- ale rîurilor, pe dealurile par­ prin efectele destructive, a-
| nu, Dumitru Corbea, Alexandru Andrlţoiu, Mihai Benluc ş.a. fumate ale podgoriilor, în pă­ ceastă — printre puţinele din Confruntarea
Ca Instituţie cu caracter me­ general. Buletinul de informa­ invitaţi lectori ai C.C. al durile fără vîrstă, pretutin­ Europa — suprafaţă sălbatică
todic şi ştiinţific, Casa cor­ te şi documentare ’pe lingă P.C.R., ai Comitetului judeţean deni, surpriza frumosului na­ a Retezatului.
pului didactic şi-a îndreptat anumite dispoziţii şi reglemen­ de partid şi din învăţămîntul tural, a valorii conservării a- Imaginile minunatului peisaj
activitatea în primul rînd tări şcolare, publică scrisori superior. cestor bogăţii native, răsplă­ de aici, inegalabilele sale va­
spre informarea şi documen­ metodice, tematici orientative Acordăm totodată o atenţie teşte înzecit efortul cău'tării lori au răzbătut prin interme­ sesizări-
tarea de specialitate, politică etc, şi aduce la cunoştinţa ca­ sporită perfecţionării învăţăto­ lor.
şi ideologică a cadrelor didac­ drelor didactice din judeţ nou­ rilor şi educatorilor, din rîn- Alături de vestigii istorice diul celor care l-au cunoscut,
tice. Consiliul de conduce­ tăţile bibliografice sub forma durile cărora, pe lingă cei în­ ale primelor semne de viată şi în cadrul lucrărilor celei
re al Casei corpului didac­ uhor bibliografii tematice şi a scrişi la diferite grade didac­ ale neamului, judeţul nostru de-a 17-a adunări generale a
tic a judeţului, împreună cu prezentărilor de cărţi noi in­ tice, un număr de circa 600 păstrează forme naturale deo­ Federaţiei Internaţionale a Ti­ răspunsuri
inspectoratul şcolar, s-a stră­ trate în bibliotecă. vor fi cuprinşi in acţiunea de
duit sâ-şl organizeze activita­ Prin afilierea sub egida Ca­ reciclare, In sprijinul pregăti­
tea de aşa manieră incit să sei corpului didactic a cabi­ rii acestora, cit şi pentru pro­ Din cartea de frumuseţi a judeţului Hunedoara DESPRE CALITATEA APEI
răspundă cit mai eficient im­ netelor şi laboratoarelor mo­ fesorii şi maiştrii-inslructori
perativelor invăţămîntului mo­ del pe specialităţi din unităţi­ înscrişi la grade şi cei cu­ MINERALE IÎE BOHOLT
dern, pentru a răspunde indi­ le ce dispun de o puternică prinşi la reciclare, se vor or­
caţiilor date de tovarăşul bază didactico-materială, ca: ganiza cursuri şi consultaţii Un grup de gospodine din
Nicolae Ceauşescu, secretarul la nivel judeţean după un cartierul „7 Noiembrie" al
general al partidului nostru, program ce va fi anunţat. oraşului Petrila ne-nu sesizat
la Conferinţa Naţională a Pentru evitarea paralelisme­ sebite, de interes maxim nu recent despre calitatea proas­
cadrelor didactice, în legătură neretului pentru studiu şi con­ tă a apei minerale de Boholt.
cu atribuţiile caselor corpului Casa corpului lor prin înfiinţarea de centre numai pe plan naţional ci şi servarea mediului ambiaht, „Apa are de citva timp un
didactic : „...de a asigura atît metodice, alături de filialele mondial. O confirmare în plus „IYF", adunare care a avut pronunţat gust de nămol şi
din municipiile Petroşani şi
o bogată documentare tehnico- didactic a acestora a constituit-o suc­ loc între 27 iulie — 0 august depuneri pe fundul sticlelor"
ştlinţifică a corpului profeso­ Hunedoara şi în celelalte zone cesul organizării, între 18—31 a.c. la Herrljunga — Suedia. — se spune în scrisoare.
ral cît şi tinerea acestuia la ale judeţului, se va puloa va­ august 1970, în Parcul Naţio­ Valoarea deosebită a cadru­ in urma cercetării celor se­
curent cu toate noutăţile in lorifica activitatea metodico- nal Retezat, a campingului in­ lui natural al Retezatului ex­ sizate, Direcţia judeţeană de
domeniul ştiinţei pedagogice, liceele „Decebal“ şi pedago­ .ştiinţifică, integrindu-se în ternaţional al tineretului pen­ plică criticile care vizează lip­ industrie locală, căreia i-am
în vederea perfecţionării pre­ gic din Deva, Liceul din Vul­ program toate acţiunile — cu- tru conservarea mediului am­ sa unor dotări sau amenajări trimis scrisoarea amintită,
gătirii sale didactice şi ştiin­ can şi cele în care învăţămîn- prinzînd astfel într-o tot mai biant. Experţi ştiinţifici în do­ destinate colectării deşeurilor ne-a dat un amplu răspuns.
ţifice". In acest sens, pe baza tul se desfăşoară in întregime mare măsură cadrele didacti­ meniul silviculturii, botanicii de pe traseele turistice, insu­ După ce se arată motivele —
unor programe periodice de pe cabinete ■— cele din Orăş- ce de ia Sate. şi ornitologiei din R.S. Ceho­ ficienţa dotaţiilor orientative, unele întemeiate — datorită
cărora calitatea apoi minera­
activitate, trimise în şcoli, au tie şi Brad —, urmărim ca a- Prin Regulamentul de func­ slovacă, R.F. a Germaniei, O- instructive şi educative (pa­ le de Boholl a avut de sufe­
avut loc dezbateri de specia­ cestea să devină valoroase ţionare, Casa corpului didac­ landa, Anglia şi România au nouri, săgeţi, indicatoare de rii, ne sînt înşiruite măsurile
litate, consultaţii, expuneri, centre metodice pentru însu­ tic nu . este numai o instituţie efectuat, cu acel prilej, ob­ restricţii, texte explicative luate pentru îndreptarea si­
mese rotunde, consfătuiri ale şirea tehnologiilor didactice cu caracter metodic-ştiinţific, servaţii asupra unor păsări, etc.) precum şj lipsa de su­ tuaţiei, adică pentru îmbună­
diriginţilor etc., acţiuni ce au moderne. ci şi cultural-educativ, atît fluturi, vipere, păstrăvi, în praveghere- a circulaţiei tu­ tăţirea calităţii. „S-a trecut
prilejut întîlniri ale cadrelor In condiţiile unei pregătiri pentru membrii corpului pro­ puncte de interes deosebit ca ristice. Am fost înzestraţi de Ta exploatarea izvorului prin
didactice din învăţămîntul de cu caracter neomogen a ca­ fesoral cît şi pentru familiile de exemplu : vîrful Retezat natură noi, liunedorenii, cu deversare, metodă ce nu mai
cultură generală, profesional drelor didactice, datorită func­ acestora. (2 485 m) $i lacurile Zănoagn frumuseţi fără egal. Priviri în­ provoacă schimbări de vite­
şi tehnic cu specialişti din în- ţionării şi a unor cadre de su­ Trebuie să recunoaştem că şi Tăul Negru (¿1,5 m adîn- setate de asemenea peisaje ză în izvor cu antrenare de
văţămîntul superior, care i-au plinitori sau în curs de califi­ pînă în prezent, în condiţiile cime). curate, ncalteratc, se îndreap­ impurităţi. S-au asigurat mă­
informat cu noutăţile de spe­ care, atenţia noastră se în­ lipsei de spaţiu corespunzător Cel mai semnificativ aspect tă cu nostalgie, din diferite surile pentru defcrizarca a-
cialitate, s-au făcut schimburi dreaptă spre stimularea mun­ s-a făcut prea puţin în aceas­ al unui mediu natural aproape colţuri ale globului, spre noi. pei. Astfel, apa de izvor este
de opinii metodice, s-au di­ cii de perfecţionare profesio­ tă direcţie. Pentru viitor pre­ virgin, ca cel al Parcului Na­ Ele sînt ca un semnal de a- strinsă intr-un bazin de unde
recţional jaloanele prospecti­ nală, de cercetare pedagogică conizăm o generalizare a me­ tional Retezat, este vege­ larmă menit să ne amintească se captează la deferizare, du­
ve ale activităţii viitoare. a fenomenului educaţional şi todelor de receptare a cerin­ taţia variată şi luxurian­ datoria primară de a îndrăgi pă care ajunge în alt bazin,
Tot pentru informarea me- metodologic de specialitate. ţelor şi de satisfacere cît mai tă exemplificată cel mai şi ocroti asemenea valori rare în toate aceste faze? rcalizîn-
todico-ştiinţifică de specialita­ Pentru activitatea de viitor adecvată acestora, să ofe­ viu prin plantele cu flori. Cea du-sc decantarea depunerilor.
a
te, a fost editată o revistă a se preconizează dezbateri de rim un cadru,-favorabil de oierite cu ntîta generozitate Problema depunerilor va fi
învăţămînlului hunedorean şi specialitate şi consultaţii, în manifestare formaţiilor artisti­ mai notabilă specie de mami­ de natură. Ele obligă la for­ rezolvată definitiv o dată cu
un buletin de informare şi do­ primul rînd, la obiectele sepa­ ce ale sindicatelor şi organi­ fere rămîne, pentru versantii marea unei noi atitudini a ti­ montarea unui filtru, pentru
cumentare, ambele aflîndu-se rate şi nou introduse prin zaţiilor U.T.C. din şcoli, să stîncoşi ai Retezatului, robus­ care I.I.L. Deva a făcut deja
la cel de-al patrulea număr. planul de învătămînt în liceu organizăm împreună noi for­ ta şi lotuşi graţioasa capră nerelului. a tuturor cetăţeni­ demersurile necesare".
Valorilicînd activitatea de cer­ (filozofie, geografia populaţiei maţii artistice, cercuri de artfe neagră (Rupicapra Rupicapra). lor, în raporturile lor cu na­
cetare a cadrelor didactice din şi aşezărilor omeneşti şi filo­ plastice, cineclubliri, cercuri Cel mai discutat dintre patru­ tura, cu mediul înconjurălor. Acesta e răspunsul şi anga­
judeţ, revista publică materia­ genia). Pentru pregătirea pro­ foto, expoziţii. pezi este, fără îndoială, ursul jamentul Direcţiei judeţene de
In cadrul I.I.L. Hunedoara, la Deva funcţionează o secţie de le de o apreciabilă ţinută fesorilor ce predau ştiinţele (UrSus aretos) care cunoaşte Ing. IULIAN BOŞOROGAN industrie locală în problema
covoare care desfăşoară o rodnică activitate. Printre fruntaşele ştiinţifică, generalizează expe­ sociale şi a propagandiştilor, o mare răspîndire în acest amintită. Aşteptăm să vedem
secţiei se numără şi comunista Stela Pascal, care execută ţesă­ Prof. ILIE AVRAM masiv. vicepreşedinte al Consiliului
turi dc cea mai bună calitate. Foto: V. CNOIU rienţa pozitivă acumulată sub de In învăţămîntul ideologic @ directorul Casei judeţean Hunedoara urmarea în îmbunătăţirea ca­
raport metodic şi didactic în al cadrelor didactice, vor fi corpului diddetic Numărul mare al grupurilor pentru ocrotirea naturii lităţii ap şi minerale de Bo­
holt.