Page 30 - Drumul_socialismului_1972_12

2 DRUMUL SOCIALI5MULUI © Nr. 5 573 © SlMBÄTÄ 9 DECEMBRIE 1972

REZULTATELE DEPIND DE MODUL OAMEHM MUHOII HUIEBOBEHI

CUM ACŢIONEAZĂ COMUNIŞTII iHTiMPINA ANIVERSAREA REPUBLICII

Oraşul Lupeni, leagăn al stalului 12 milioane şi, res­ bitorul — va trebui să ma­ întreprinderile oraşului în Cincinalul înainte de termen!
mişcării revoluţionare a pectiv, 6 milioane lei. nifeste o grijă deosebită cel de-al treilea an al cinci­
muncitorilor mineri, se si­ In cadrul dezbaterilor pur­ pentru îmbunătăţirea activi nalului, îndeosebi sarcinile
tuează printre localităţile tate pe marginea acestor tăţif în colectivele de mun ce revin minerilor şi prepa­
din Valea Jiului care în probleme s-a subliniat preg­ că din unităţile de prestaţi ratorilor din localitate în 1947-1972
anii construcţiei socialiste nant de către mai mulţi vor­ de servicii şi de deservire sporirea producţiei de căr­
au cunoscut o dezvoltare bitori că acestor eforturi ale I.G.L., I. G. C., cooperaţia bune cocsificabil şi insistînd
rapidă pe toate planurile. partidului şi statului trebuie meşteşugărească, unităţile asupra necesităţii de a^se a-
Aici s-a dezvoltat cea mal să le corespundă o preocu­ comerciale. In acest sens au corda toată atenţia folosirii
mare şi mai modernă ex­ pare mai susţinută din par­ ridicat probleme şi alţi to­ mai depline a capacităţilor
ploatare minieră, principalul tea organelor şi organizaţii­ varăşi, printre care Vasile de producţie, utilajelor şi Toate sursele de iluminat
furnizor de cărbune cocsifi- lor de partid, consiliului Ciriperu, Valeriu Coandrăş, fondului de timp, aprovizio­
cabil al Hunedoarei a luat popular, organizaţiilor de Mariâ Surcel, Iosif Nego- nării tehnico-materiale a MILITĂM PENTRU MAI MULT!
amploare şi s-a modernizat masă şi obşteşti, comitetelor tiu şi alţii. locurilor de muncă, a rezer­
preparatia de cărbune, s-a oamenilor muncii din între­ Reliefînd preocuparea par­ velor de creştere a produc­ de ridicare a calificării sau să fie folosite rational
deschis mina Bărbăteni, şi-a prinderi şi conducerilor in­ tidului şi statului pentru îm­ tivităţii muncii şi reducerii de reciclare, fapt care susţine
sporit mult capacitatea fabri­ stituţiilor, comuniştilor, ma­ bunătăţirea asistentei medi cheltuielilor materiale de afirmaţia că productivitatea
ca de fire de mătase artifi­ sei largi de cetăţeni pentru cale şi sanitare a populaţiei, producţie, vorbitorul a atras timp, chior moi substanţial, al muncii a crescut şi pe baza
cială „Viscoza" — una din ridicarea gradului urbanistic tovarăşul Nicolae Aldica a atenţia noului comitet ales ridicării competenţei profesio­ sporirii competenţei profesio­ (Urmare din pag. 1) ţadă de clădiri) care toate la
cele mai mari întreprinderi de a se ocupa îndeaproape nale şi a nivelului de înzes­ nale. un loc dau un iluminat exce­
de acest gen din tară —, au de problemele edilitar-gos- trare tehnică a întreprinderi­ 11 (cartier Dacia) din munici­ siv şi implicit favorizează ri­
luat fiinţă şi s-au extins o podăreşli ale oraşului, de lor noastre. Privim această creştere, de sipa de energie.
seamă de unităti prestatoare Conferinţa organizaţiei îmbunătăţirea activităţii în Creşterea productivităţii mun­ 41,3 la sută, ca o realizare de piul Deva şi fir. 2, 4, 6 (muni­ întreprinderea de reţele e-
de servicii, s-a lărgit în per­ sectoarele de prestaţii, cii a avut şi are o solidă ba­ prestigiu. In ea este încorpo­ cipiul Hunedoara) au primit lectrice Deva, împreună cu
manentă reţeaua comercială. transport în comun, organi­ ză de investiţii materiale, de rată muncă, dăruire, inteli­ avertismente în acest sens, consiliile populare orăşeneşti,
Pe acest fundament trainic zarea de servicii către popu­ înnoiri tehnologice. In anii la genţă, eforturi de investiţii. dar nu se observă încă o îm­ a analizat aceste situaţii stabi­
al economiei a crescut ni­ orăşeneşti de partid Lupeni laţie la domiciliu, serviciile care ne referim s-a introdus, La potenţialul material şi u- bunătăţire a situaţiei. Pe scă­ lind în consecinţă măsuri a-
velul urbanistic al oraşului prin cooperaţia meşteşugă­ de exemplu, insuflarea cu o- man, de tehnicitate şi expe­ rile blocurilor s-au găsit peste decvate. S-a scos în evidentă
şi s-a dezvoltat viata sa so­ rească, aprovizionare. Exis­ xigen la O.S.M. 2, de la C.S. rienţă al judeţului nostru se 1 800 lămpi care funcţionează într-o analiză recentă că la
cere, însă, ca în continuare
cială şi spirituală. Nu este tă, de asemenea, de rezolvat Hunedoara, la minele din Va­ să realizăm ritmuri şi mai nejuslificat între 6—8 ore pe nivelul consumului din anul
nici cea mai mică exage­ şi civic al oraşului, pentru arătat că anul acesta s-au o seamă de probleme în în- lea Jiului s-a trecut la apli­ înalte de creştere a producti­ zi, irosindu-se astfel fără rost 1973 este posibilă o reducere
rare cînd se afirmă că Lu- gospodărirea cît mai chib­ cheltuit, în medie, pentru vătăminlul de cultură gene­ carea pe scară largă a susţi­ vităţii fizice şi valorice a mun­ numai într-o singură lună pes­ a consumului la iluminatul
peniul este un centru mi­ zuită a fondurilor materia­ fiecare cetăţean al oraşului rală şi profesional, în dome­ nerii hidraulice, la mina Deva cii. In construcţii, de pildă, o te 26 000 kWh.
nier în plină ascensiune ur­ le şi băneşti alocate în sco­ 350 lei în scopul asigură­ niul medico-sanitar ş.a. O operaţia de încărcare a fost Cunoaştem cu toţii eforturi­ public cu 1,4 MW.
pul îmbunătăţirii condiţiilor rii sănătăţii, că 28 la sută mare răspundere au în con­ sarcină de bază o constituie le făcute în ultimii ani în Trebuie luate măsuri ferme
banistică. Nu a fost decît complet mecanizată, la I. M. dublarea ei pînă la finele a-
o vie reflectare a acestei de trai ale populaţiei. In din prestaţiile circumscrip­ tinuare comitetul orăşenesc Barza s-au extins metodele de cestui cincinal. Problema nu­ oraşele şi satele judeţului pen­ pentru a elimina risipa prin
realităţi faptul că delegaţii cuvintul său, tovarăşul Vic­ ţiilor sanitare sînt de natu­ de partid şi consiliul popu­ extracţie cu o productivitate mărul unu în Valea Jiului este tru asigurareh unui iluminat iluminatul abuziv. Se impune,
la conferinţa organizaţiei o- tor Braşoveanu, după ce a ră preventivă şi că eforturi­ lar orăşenesc — a spus vor­ sporită, la I. M. Hunedoara, introducerea unei tehnici de public corespunzător. Trebuie de asemenea, ca loate Insta­
răşeneşti de partid din Lu­ arătat că în adunările pen­ le depuse pe acest tărîm au bitorul — pentru buna gos­ Uzina chimică Orăştie a cres­ înaltă productivitate. In fieca­ să spunem însă că în unele laţiile de iluminat să fio revi­
peni, analizînd multilateral, tru dări de seamă şi alegeri contribuit ca în anul 1971 podărire şi înfrumuseţare a cut substanţial înzestrarea teh­ re unitate, de interes republi­ cazuri, în oraşe mai ales, se zuite, asigurîndu-se astfel un
cu multă exigentă şi profun­ care au avut loc în organi­ să se reducă morbiditatea oraşului, a cartierelor, stră­ nică, iar în sectorul forestier can sau local, există rezerve. face cam mult exces în acest consum minim de energie c-
zaţiile de partid din raza o-
zime activitatea organelor raşului s-au ridicat o seamă cu incapacitate de muncă în zilor şi fiecărui bloc în par­ mecanizarea a înlocuit joagă- Realizarea cincinalului îna­ sens. Este vorba de funcţiona­ lectrică şi în acest seclor.
te. Oraşul Lupeni este un
şi organizaţiilor de .partid în întreprinderile din oraş cu rul şi ţapina. rea concomitentă pe marile Există variate posibilităţi de
conducerea activităţii eco­ de probleme privind activi­ 12 la sută, iar în anul 1972 oraş cu tradiţie, care trebuie In prezent, circa 50 000 de inte de termen obligă să a- artere de circulaţie a mai mul­ economisire a resurselor de
tatea gospodărească, a ară­
să devină un oraş de prim
nomice, preocuparea pentru tat că aceste probleme au acest indice să scadă în rang în Valea Jiului. Dar a- oameni ai muncii din judeţ cordăm o atenţie cu totul tor surse (iluminat public, de­ energie electrică. De fiecare
creşterea producţiei de căr­ fost analizate cu multă aten­ continuare. Pornind de la a- ceasta depinde de gospoda­ urmează cursuri de calificare, deosebită acestui indicator I corativ cu lampadare, vitrine, dintre noi depinde, în final,
bune cocsificabil şi de fire ţie de către un colectiv ceste constatări, ca şi de la rii oraşului, de toţi cetăţe­ firme luminoase, iluminat fa­ prevenirea risipei acesteia. .
de mătase, pentru obţinerea creat de către biroul comi­ neajunsurile care mai exis­ nii. Problemele ridicate în
unei productivităţi mai înal­ tetului orăşenesc de partid tă, vorbitorul s-a oprit asu­ conferinţă sînt complexe şi
te şi a unei eficiente eco­ pra necesităţii rezolvării u-
şi organul executiv al con­ nor probleme actuale şi de rezolvarea lor necesită o
nomice superioare, s-a oprit, siliului popular şi, pe baza perspectivă pentru ridicarea răspundere mare. Rezultate­
pe larg, la problemele dez­ criticilor, sugestiilor şi pro­ nivelului asistenţei medicale, le depind în primul rînd de
voltării urbanistice a locali­ punerilor făcute s-au luat corespunzător cerinţelor im­ activitatea organizaţiei oră­ Dinamismul creator al
tăţii, posibilităţile de satis­ măsuri concrete pentru re­ puse în condiţiile unei loca­ şeneşti de partid, de modul
facere mai plenară a cerin­ zolvarea celor mai multe lităţi cu caracter puternic în care lucrează, cum îşi e-
ţelor cetăţenilor oraşului în dintre acestea,- îndeosebi industrial, cum este oraşul xercită rolul de conducător Pe piriul Vulcezului în cu, Viorel Niculescu, Gheor­ put prin 1954, pe baza stu­ dau la şcoala noastră
domeniul prestaţiilor de ser­ privind asigurarea cu apă, Lupeni. la toate nivelurile. Totul de­ sus se deschide, dinspre ghe Nicolau, Ioan Carp. Vic­ dierii unor hărţi vechi. De­ numai cadre. cu ca­
vicii, aprovizionării cu bu­ încălzirea centrală la blocuri, pinde de stilul şi metodele Mureş, drumul spre „ţara tor Buruiană, - Alexandru spre o extracţie sistematică lificare superioară“ — ne
nuri de consum, asistenţei modernizări şi reparaţii de In încheierea dezbaterilor, de muncă ale organizaţiilor pădurenilor" şi spre inima se poate vorbi doar începînd spune profesorul Septimiu
sanitare, instrucţiei şi edu­ străzi, aprovizionarea, deser­ tovarăşul Ioacliim Moga, de partid, de capacitatea munţilor Poiana Ruscăi. Pe Luca şi mulţi alţii sînt — clin 1959. La început a fost Purcea, directorul şcolii. Şi
caţiei tinerei generaţii, acti­ virea în unităţile comerciale prim-secretar al Comitetului mobilizatoare a comunişti­ drumul care urcă pe coama ca să folosesc o metaforă — greu. Zăcămîntul capricios nu uită să aducă vorba de­
ce
cei
personalitate
dau
vităţii spirituale. şi de prestaţii. Nu este de- judeţean de partid, după ce lor. Dacă, din multitudinea dealurilor spre sud-vest, muntelui". a permis doar utilizarea me­ spre noul atelier-şcoală pa­
a relevat preocuparea con­
Darea de seamă prezenta­ ajuns însă — a precizat vor­ ducerii partidului şi statului de probleme, organizaţiile de peste dealul Dicului şi Bris- Temperatura la care se todelor clasice de lucru. In­ tronat de mină şi aflat
tă de tovarăşul Wilhelm bitorul — ca organul de pentru dezvoltarea accelera­ partid ştiu să aleagă pe ce­ carului, ajungem la satul desfăşoară procesul creşterii troducerea tehnicii noi a în­ chiar in incinta ei. Despre
Neag, prim-secretar al co­ partid sau consiliul popular tă a economiei, pentru do­ le mai importante şi urgen­ Muncelu Mic, ţinut cu bo­ oamenilor este definită de ceput în anul 1966. Astăzi, această ultimă realizare ne-a
mitetului orăşenesc de par­ să se ocupe de aceste pro­ tarea şi modernizarea mine­ te, rezultatele vor fi mai bu­ gate zăcăminte de minereuri incandescenţa unei perioade evident, fiecare abataj este vorbit de fapt ji Dumitru
tid, înfăţişînd o Imagine bleme. Se impune ca buna lor, pentru crearea unor ne ; depinde apoi de modul complexe. care-şi pune o amprentă fă- mecanizat, iar efortul fizic Ancaş, care a ţinut să pre­
concludentă a ritmului dez­ gospodărire a oraşului în condiţii de viaţă din ce în cum sînt elaborate deciziile, — Eu sînt de prin părţile cizeze că cel care se ocupă
voltării urbanistice a oraşu­ care muncim şi trăim să fie ce mai bune oamenilor mun­ hotăririle, de modul în ca­ Jiboului şi cind am venit la de pregătirea tehnică a ele­
lui, releva faptul că numai o problemă a organelor lo­ cii şi a apreciat pozitiv re­ re este organizată activita­ Muncel să lucrez la mină, OÄMENI $1 AŞEZĂRI ÎN ANI! REPUBLICII vilor este ,,maistrul nostru"
în ultimii doi ani au fost da­ cale, a conducerilor de în­ zultatele obţinute de colec­ tea pentru materializarea aici nu era nici şcoală, nici Pavel Bele, şef de atelier,
te în folosinţă peste 800 a- treprinderi şi instituţii, a tivele unităţilor economice lor, de preocuparea pentru magazin universal, nici can­ un bun tehnician. .,Pregă­
partamente, 2 centrale ter­ fiecărui ceţătean în parte şi din oraş, a arătat că la ob­ atragerea tuturor comunişti­ tină ; se lucra greu în mi­ ră termen de comparaţie al celor ce muncesc in sub­ tirea viitoarelor noastre ca­
mice, 2 şcoli, o nouă piaţă în primul rînd a comunişti­ ţinerea acestor rezultate o lor să participe activ la ma­ nă, cam în jur de douăspre­ asupra înfăţişării tuturor lo­ teran s-a redus simţitor. Mi­ dre de mineri trebuie în­
agroalimentară cu comple­ lor. Vorbind, în aceeaşi or­ contribuţie de seamă au a- terializarea hotârîrilor adop­ zece ore iar transportul mi­ calităţilor ţării. De la fostul na Muncel a fost prima mi­ credinţată unor oameni des­
xele comerciale aferente, un dine de idei, tovarăşul Pe­ dus-o Organizaţiile de par­ tate. nereului in abataj se făcea cătun, uitat şi rupt de civi­ nă de acest fel din ţară un­ toinici“. Ceea ce, in ultimă
depozit de mare capacitate tre Constantin, după ce a tid care exercită cu compe­ In oraşul Lupeni există o manual... lizaţie, la o localitate cu de a început ofensiva totală analiză, înseamnă grija pen­
pentru legume şi fructe, că relevat o serie de rezultate tentă sporită rolul de con­ organizaţie de partid puter­ Istoria lui Gheorghe Pop, şcoală generală, case mo­ împotriva silicozei. S-au in­ tru viitorul aşezării.
anual se alocă circa 2 mi­ bune obţinute în ridicarea ducător politic, intervin o- nică, există cadre de nădej­ care a parcurs drumul de derne, magaziile, dispen­ trodus pentru prima dată La 29 octombrie a a-
lioane lei pentru întreţine­ nivelului de urbanizare, a perativ şi eficient pentru re­ de, există oameni ai muncii la simplu vagonetar la mi­ sar ş.a. ' a f o s t ' "un aici pulverizatoare aer-apă cestui an, cu prilejul con­
rea spaţiului locativ şi ridi­ arătat că în acest domeniu zolvarea problemelor con­ care şi-au făcut întotdeauna nerul specialist in înaintări, drum lung. Un foarte bun tip „Muncel", care mai tîr- ferinţei organizaţiei de par
carea gradului de confort şi sînt încă numeroase aspecte crete ale producţiei, ale datoria. Totul depinde de se confundă cu istoria locali­ cunoscător al acestui drum, ziu au fost generalizate şi tid de la mina Muncelu
aproape 3 milioane Iei pen­ care solicită preocupare gospodăririi localităţii, ale modul în oare organizaţia de tăţii. „Medalia Muncii" cu şeful de raion Gheorghe în alte exploatări miniere. Mic, şeful de brigadă
tru gospodărirea şi salubri­ partid ştie să conducă, să-l care a fost distins fostul Şobea, ne povesteşte succint: Noxele miniere au fost re­ Gheorghe Olăraşu a lansat
zarea oraşului, iar pentru pentru a fi rezolvate. Comi­ vieţii sociale şi culturale. mobilizeze la îndeplinirea vagonetar reprezintă adevă­ „încă de pe vremea hab- duse foarte mult. iniţiativa „Formaţia de lu­
sănătate şi învăţămint se tetul orăşenesc de partid Subliniind sarcinile ce revin sarcinilor. rata carte de vizită a aşe­ sburgilor se scormonea pe Perforajul umed a însem­ cru — şcoală a educaţiei
cheltuiesc anual din bugetul nou ales — a subliniat vor- colectivelor de muncă din C. MAGDALIN zării. aici după aur şi argint. Ba­ nat şi un reviriment în via­ multilaterale“". Este de fapt
Oameni ca Gheorghe Pop ză de huzur şi titlu de ope­ ţa minei şi a localităţii. Fa­ iniţiativa minerilor din
sînt mulţi la Muncel. „A- retă pentru unii, pentru cei ţă de anul 1960, astăzi pro­ Muncelu Mic la întrecerea
vem aici un nucleu de co­ mulţi, insă, mizerie şi trudă. ducţia de sulfuri polimeta- cincinalului cu timpul. Por­
La efectuarea ogoarelor de toamnă Filme documentare munişti, oameni harnici, ma­ Zăcămîntul fiind sărac în a- condiţiile cînd timpul de nind de la condiţiile con­
lice s-a dublat, şi asta în
joritatea cu vechime la mi­
semenea metale, cu vreo 80
ale
realităţii,
minerii
crete
pe teme de cultură nă, cu experienţă, mereu în de ani în urmă lucrările au muncă în subteran este de — comunişti au izbutit să
frunte — ne spune cu mîn-
încetat. In 1935, un oarecare
6 ore.
insufle
propriul
lor
dina­
nu se admite nici o restantă! şi turism drie în glas Dumitru Ancaş, Berceanu a concesionat lo­ minei — centrul vital al a- mism creator tuturor oame­
Dezvoltarea
neîncetată
a
exploateze
să
cul
începînd
secretarul
nilor, pe care noua istorie a
de
comitetului
partid. Majoritatea lor au oamenii, cuprul, zincul şi şezării de munte — a făcut ţării i-a făcut adine con
PETROŞANI. In cadrul ci­ venit la Muncel fără nici plumbul. De atunci se mai ca intr-un timp relativ scurt ştienţi de marea lor putere
Rolul şi importanţa efectuă­ termen, să se obţină şi în a- xemple. Cauzele răminerii în clului de filme documentare, o calificare. Aici, au păstrează doar numele unor să apară casele moderne, u- asupra timpului. O putere
„Arta
rii ogoarelor de toamnă sînt nul viitor, aplicarea tehnolo­ urmă sînt cunoscute de facto­ prezentate sub genericul popu­ muncit, au învăţat, au deve­ galerii, ca de pildă Ladislau, nităţi social-culturale. Pen­ ale cărei dimensiuni se re­
viaţa“,
şi
Universitatea
binecunoscute de către toţi giilor înaintate de lucrare a rii răspunzători de soarta re­ lară din Petroşani a organi­ nit tari. Alexe Chindea, Ga- Ignaţiu, Antoniu, Maria — tru asigurarea şcolarizării flectă nemijlocit pe toate
lucrătorii din agricultură. Pro­ pămîntului şi folosirea judi­ coltei. Tărăgănarea finalizării zat Ia casa de cultură din lo­ vril Fati, Gheorghe Rusu. sfinţi aducători de profituri copiilor de mineri a fost coordonatele materiale şi
calitate
pro­
vizionarea
unor
ducţiile sporite la hectar ob­ cioasă a pîrghiilor de cointe­ acţiunii de realizare a ogoa­ iecţii interesante, pe teme de Marin Olleanu, Vasile An­ pentru proprietari“. construită o şcoală — la în­ spirituale specifice contem­
ţinute în acest an — la po­ resare materială fiind factori relor de toamnă în ritm alert, cultură şi turism, care s-au ca, Gheorghe Bulai. Petru Cercetările privitoare la ceput cu patru clase, a- poraneităţii noastre socialiste.
rumb, cartofi, sfeclă de zahăr decisivi in valorificarea efi­ pe bază de grafice întocmite bucurat de o numeroasă par­ Vlaiconi, Gheorghe Cernes- minereul complex au înce- poi cu opt. „Astăzi pre­ C. DROZD
şi legume — de către nume­ cientă a rezervelor de spo­ în fiecare cooperativă agri­ ticipare de spectatori.
roase cooperative agricole se rire a producţiei agricole. colă, nu se soldează decît cu
datoresc In măsură hotărîtoa- Pe ansamblul judeţului in­ pierderi substanţiale din re­
re realizării în condiţii agro­ să se constată că există se­ colta viitoare, acestea putin-
tehnice superioare a lucrării rioase rămîneri în urmă, rea­ du-se ridica la cantităţi de or­ Acordul global \
de bază a solului în toamna lizările înregistrate pînă acum dinul sutelor şi chiar al mii­
anului trecut. Ca exemple po­ fiind departe de a putea fi lor de kilograme de produse
zitive se detaşează C.A.P. Si- considerate ca mulţumitoare. la hectar. Iată de ce este de Controlul obstesc este chemat să-si
meria, Lăpuşnic, Burjuc, Tur- Ca dovadă, în raza de acti­ maximă importanţă ca nici o
daş, Dobra şi altele, unde re­ vitate a S.M.A. Haţeg, Hune­ zi bună să nu se piardă de la pîrghie importantă pentru * *
coltele au depăşit 3 000—4 000 doara, Orăştie, Simeria şi Cîr- efectuarea arăturilor, consilii­
kg porumb, 25—35 tone sfeclă neşti, .arăturile de toamnă nu le. populare comunale şi con­
de zahăr sau 18—20 tone le­ sînt efectuate nici pe 30 la ducerile C.A.P. şi S.M.A. a- sporirea recoltelor
gume la hectar. sută din suprafeţele prevăzu­ vînd sarcina de căpetenie să exercite din plin toate atrihiţi
Slă în posibilitatea unităţi­ te. Restanţe de ordinul sutelor se preocupe cu întreaga răs­
lor cu asemenea rezultate, ba de hectare se întîlnesc la coo­ pundere de continuarea cu
chiar mai bune, c'are atestă o perativele agricole din Sînt- (Urmare din pag. 1) tribuţie suplimentară. Aseme­
preocupare susţinută în vede­ andrei, Rapoltu Mare, Pricaz, toate forţele a acestei lucrări nea exemple sînt numeroase, Consiliile comunale ale ca de sugestii şi sesizări. comunei, la şcoli, la circum­
rea • îndeplinirii sarcinilor ac­ Rîu de Mori, Riu Alb, Romos pînă la tragerea ultimei braz­ Operatorul Alexandru Haiduc ele pledînd convingător pen­ Frontului Unităţii Socialis­ Dar nici acum n-o aveţi la scripţia sanitară, peste tot.
tualului cincinal înainte de — să amintim doar cîteva e- de pe suprafeţele planificate. a lucrat, în baza angajamen­ tru generalizarea acestei for­ te au organizat în toate co­ loc vizibil, la îndemînn cum­ Secretarul comitetului comu­
munele echipe de control
tului încheiat cu cooperativa, me de plată a muncii în toate obştesc. Atribuţiile acestora părătorilor. De ce ? nal de partid a dat tonte a-
N-am primit răspuns, dar
o suprafaţă de 1,35 ha culti­ sectoarele de producţie ale se cunosc, raza de acţiune nu e greu să ne dăm sea­ sigurârile în sensul că acti­
cooperativelor agricole. Desi­
vată cu porumb. De pe su­ a lor de asemenea, ca şi do­ vitatea — noi zicem şi efi
Joi după-amiază prin cîteva cămine culturale prafaţa respectivă, cooperato­ gur, la repartizarea produselor meniile şi ramurile de acti­ ma de ce procedează aşa. In cienţa — controlului obştesc
plus, la ora cînd am ajuns
s-au avut în vedere şi efortu­
rul a realizat o producţie to­ vitate în care sînt chemate noi în magazin, era o singu- se va simţi mai mult în ac­
tală de 6 200 kg boabe. Drept rile depuse de către mecani­ să acţioneze. Bineînţeles, tivitatea generală a comu­
nei.
retribuţie pentru cantitatea ob­ zatorii Maxim Bădău, Viorel conducerile unităţilor — co­ — Intîmpinăm o greutate
Todea şi Pompiliu Nelega, ca­
ţinută i s-au cuvenit, în afa­
Era cît p-aci să ne distrăm... ră de bani, 1 153 kg porumb, re sînt astfel stimulaţi să e- merciale, sanitare, şcolare, în munca echipelor noastre
prestatoare de servicii etc.
de control obştesc — ne
fectueze lucrările la timp şi
din care 402 kg reprezintă
plata suplimentară rezultată ca la un nivel calitativ superior. — supuse controalelor au In unităţile spunea Ioachim Indrieş, se­
obligaţia permanentă de a
urmare a depăşirii planului. O Producţiile obţinute au dat lua cele mai eficiente mă­ * cretarul Comitetului comunal
Bineînţeles, n-am urmărit Şi răspunsul se pierde, ca ziunii, programul de repetiţii expresie concretă a hărnici­ posibilitatea unităţii să-şi ono­ de parlid Crişcjor. Nici piuă
cu tot dinadinsul ca joi după- imediat să primim noi „preci­ nu are loc". ei o constituie şi rezultatele reze exemplar datoriile faţă de suri pentru soluţionarea săteşti astăzi nu le-au sosit legiti­
amiază doar să ne distrăm ; zări “ : La Luncoiu de Jos, căminul dobîndite de cooperatoarea stat. Deşi rezultatele sînt bu­ promptă a deficienţelor şi maţiile, deşi echipele sînt
ne mulţumeam şi cu o altă — Ieri (deci miercuri — e în reparaţii. Motiv obiectiv. Lucreţia Mihuţescu. De pe ne — aprecia inginerul şef — lipsurilor constatate de echi­ constituite de luni de zile.
pele de control obştesc.
Cred că s-au pierdut pe un­
activitate, oricare s-ar fi des­ n.n.), am avut o „călătorie Insă potrivirea reparaţiilor cu 0,62 ha, cooperatoarea aminti­ rezervele de sporire a produc­ Că nu întotdeauna condu­ deva.
făşurat, măcar la unul dinlre pe hartă", urmată de film. stagiunea de vîrf a cămine­ tă a realizat 4 300 kg porumb, ţiei nu sînt nici pe departe cerile cdoperativelor de con­
cele cîteva cămine culturale — Cu ce temă ? lor culturale este tare... ne­ primind 774 kg produse, din epuizate, fiind posibil ca re­ sum procedează aşa ne-o ră lucrătoare — Ileana Lu- La magazinul universal
pe care le-am vizitat cu sco­ — Păi, a fost susţinută de potrivită. acestea 240 acordîndu-i-se colta medie să se ridice la demonstrează şi raidul între­ pea — care alerga de la ţe­ din Zdrapţi, la alle magazi­
pul mărturisit de a semnala, profesorul Aurel Badlu, ceva La Vălişoara — întuneric pentru recolta suplimentară 4 500—5 000 kg boabe la hec­ prins zilele acestea la uni­ sături ta becuri, de la becuri ne din comună, cele 15 e-
nota şi consemna ce oferă a- cu istoria, obiective noi... beznă şi uşi încuiate la că­ înregistrată. De asemenea, co­ tar. Realizării unui asemenea tăţile comerciale din comu­ la confecţii, de la confecţii chipe, cîte are comuna Criş­
şezămfntul cultural sătesc ce­ — Să mergem la programul min. Asta da... activitate! operatoarele Cornelia Solda şi obiectiv îi sînt subordonate nele Bucureşci, Crişcior şi la casă, desigur, nemulţu­ cior, au efectuat controale.
tăţenilor în zilele „obişnuite“. de activităţi afişat. Aici scrie, La Şoimuş, în holul cămi­ Maria Arsenie au fost retri­ încă de pe acum preocupările Luncoiu de Jos. mind clienţii care se gră­ Vom spune, totuşi, că destul
Şi, aşia, după un mai vechi şi miercuri, 6 decembrie: „Şe­ nului doi tineri joacă tenis buite pentru producţii obţinu­ cooperatorilor şi ale mecani­ La magazinul universal beau. Gestionara Elena Ionel de puţine faţă de numărul
învechit obicei, s-a confirmat zătoare cu obiceiuri folclori­ de masă. E ceva! Dar cămi­ te la cultura porumbului cu zatorilor, fertilizarea terenului din Luncoiu de Jos, echipa şi vînzătoarea Niculina Po- echipelor. Rău esle că nu
tradiţia că la cămin se acti­ ce '. Deci, ieri ati avut şeză­ nul ce vă oferă ? cîte 860 şi respectiv 787 kg şi efectuarea ogoarelor pe de control obştesc a semna­ ienar plecaseră să probeze întotdeauna conducerea coo­
1
vează cu precădere sîmbăta toare sau călătorie pe hartă şi toate suprafeţele stabilite fiind lat o serie întreagă de defi­ un televizor. N-avem nimic perativei de consum din
şi duminica, restul zilelor ră- film ? — Nimic. E tot închis. To­ porumb, revenind fiecăreia acţiunile care polarizează în­ cienţe. (Ca să nu adăugăm împotrivă, dar credem că Crişcior ţine seamă de pro­
mînînd la... dispoziţia televi­ — Şezătoarea a fost organi­ varăşul director nu mai are mai mult de 300 kg drept re­ treaga lor atenţie. aici şi pe cele semnalate de putea pleca şi numai una punerile făcute cu ocazia
ziunii şi, acum, a „Festivalu­ zată de bibliotecă... timip şi de cămin. inspecţia comercială de stat). dintre ele. Obiecţie la care controalelor, nu întreprinde
măsuri operative pentru în-
lui filmului la sate". — Tot la cămin? In aceste cîteva stanţe de­ ”! Dar nu numai că aceste de­ gestionara ne-a arătat pro­ dreplarea neregulilor.
Dar să consemnăm ce am — Da. cupate dintr-o zi de activităţi ficienţe persistă în conti­ gramul dumneaei de lucru, Ne-am referit, în rîndup-
văzut (armai ales ce n-am vă­ — Adică, miercuri, ati avut în stagiunea de iarnă a că­ 219 Ö00 lei veiniiurf nuare, dar lucrătoarele de program care expirase do... le (ie fată, la necesitatea in­
zut!) Ia căminele culturale vi­ trei acţiuni ? minelor culturale se găsesc o aici pur şi simplu nu le-au cîteva minute. Deci, putea tensificării activităţii echipe­
zitate. — Da, şi şezătoare şi că­ seamă de semnificaţii. Lăsăm peste prevederile anuale luat în seamă, în timp ce face ce voia, că nu mai era lor de control obştesc în u-
La Bucureşci, directorul că­ lătoria pe hartă şi film. pe cei răspunzători de starea LĂPUŞNIC. Activitatea zat al statului, unitatea a conducerea cooperativei de în serviciu 1 — ne-a dat de nităţile comerciale de la sa­
minului, Ion Giurgiu, se afla Plecăm mai departe, dar de inerţie a căminelor cultu­ rodnică depusă de coope­ obţinut venituri, îndeosebi consum din Brad n-a luat înţeles. te. Dar aria lor de acţiune
la sediu pentru a pregăti sa­ neconvinşi că miercuri a fost rale să tragă singuri conclu­ ratorii şi mecanizatorii din din sectorul zootehnic, care încă la cunoştinţă despre In comuna Bucureşci, e- este mult mai vastă. Consi­
la în vederea filmului ce ur­ „ceva" la căminul din Bucu­ ziile necesare. Lăpuşnic se concretizează în întrec sumele înscrise în cele scrise cu ocazia con­ chipele de control obştesc liile comunale ale Frontului
ma să ruleze seara. Ce film ? reşci. Considerăm, însă, că şi în­ obţinerea unor producţii su­ plan pe anul curent Ia capi­ troalelor. De ce ? Ne-o spu­ sint formate din mai multe Unităţii Socialiste o cunosc,
Nu ştia. Deci film, altceva ni­ La Zrapţi, de curînd a fost tr-o zi oarecare — joi, de pil­ perioare prevederilor anua­ tolul respectiv cu 219 000 ne gestionara magazinului, femei. Secretarul comitetului au instrucţiuni clare în acest
mic. instalat noul director, Nicolae dă — raţiunea căminului este le de plan în toate sectoa­ Iei. Elena Ionel. comunal de partid, Viorel sens. Este imperios necesar
— Dar ce aţi avut ieri ? Alic, care ne spunea că „pen­ de a-şi împlini misiunea cul­ rele de activitate ale coo­ Calculele evidenţiază că — Am uitat să duc regis­ Demian, ne spunea că ele ca în aceste zile să se facă
(n.n. — miercuri). tru azi seara, erau programa­ turală la sate. Misiunea a- perativei agricole. Ca ur­ pînă la sfirşitul anuiui se trul la conducere. îşi fac datoria, dar a fost de reinstruirea membrilor echi­
— Nimic. te repetiţiile formaţiilor artis­ ceasta trebuie prestată zi de mai pot realiza în plus cel — Uitaţi-vă. Echipa de acord cu noi că vor trebui pelor de control obştesc de
— Marţi 7 tice ale căminului, dar întru- zi, cu consecvenţă şi credinţă mare a valorificării unor puţin 200 000 lei din valo­ control obştesc a sesizat — şi mai mult activizate. Au la comune, să se activizeze
— Nimic. cit componenţii acestora sînt în scopul ei nobil. canlităţi de produse supli­ rificarea produselor anima­ printre multe altele — că nu ce constata şi îndrepta la munca tor,
— S-o luăm de luni... la Barza, la club, unde are loc i mentare la fondul centrali­ liere. puneţi la loc vizibil condi­ toate magazinele din satele GH. I. NEGREA
— Păi... e înregistrare a Radiodifu­ N. STANCIU J