Page 31 - Drumul_socialismului_1972_12

i

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 573 9 SIMBATĂ 9 DECEMBRIE 1972

In cinstea măreţului e-
veniment ’de la 30 De­
cembrie — a 25-a ani­
versare a proclamării
Republicii — pe raza
comunei Veţel au fost
organizate numeroase
actitmi cillturai-polltice.
WUiA^ Dintre acestea amintim
un recital de poezie pa­
triotică şi un montaj li-

Acţiuni

cultural-
Atelier

.^JëtÀu Íi¿iÉ C A R T E A politics clteva eleve tle la Llceill pedagogic Deva, la orele de practică în producţie.
l.R.U.C. Ileva — secţia reparat utilaj comercial. Lăcătuşul Tuclor IYlunleanu, împreună Cu
Versu,.; SANDU DAMAN • MuziVa, STEFAN RADUÏ Foto: N. GHENA
UriUi dintre cele mai nobile dus, cel mai mult mă emo­
Hmpo dl c/ù,2/'»¿'«g____________ şi frumoase gesturi de solida­ ţionează însă şi azi, de cîte
ritate umană mi se pare in­ ori mă opresc în faţa lor, cu­
L-^xzî. stituirea acestui An interna­ vintele vechi şi pline de cu­ terar-muzical intitulat
ţional al cărţii, care apare ca viinţă ale lui Miron Costin : mm di mim MMiiiuti
un unanim omagiu adus efor­ ....căci nu ¡aste alta şi mai „Cîntare patriei“ ce au
tului îhspre lumină al omului
/ fa pp Tir Ipa-yqn ca de basai f/o-ve do re ne Cu Jeţ Jm frumoasă şi mai de folos în avut loc la Mintia, că­
de pretutindeni şi dintotdeau- toată viaţa omului zăbavă de- lătoria pe hartă sub ge­
na. De la truda anonimă a cît cetitul cărţilor". Aceste nericul „Obiective noi SCĂZUT « ŞCOLARULUI
-r copiştilor, a miniaturîştilor şi vorbe scapără de trei veacuri în judeţul Hunedoara"
N^jrJ J~jrg rubricatOrilof începutului şi pe frontispiciul culturii româ­ la Muncelu Mare. Ac­
pină la marile combinate po­ neşti Şi sînt uluit de intuiţia ţiuni interesante, cu un
,_ __
«v_
.1 ^
* *■
■YU.S, ce ti J de Joc 3i co - s,h z* ne * ligrafice cu aparatură elec­ cu care cronicarul a ales toc- bogat conţinut educaţio­ Psihicul copilului — expre­ prin dezvoltări psihice incom­ mediul de dezvoltare a aces­
0 sie a activităţii nervoase su- tuia : familia şi colectivitatea
tronică de azi, e o distanţă ma cuvîntul zăbavă. Căci ză­ nal au avut loc în ca­ plete. Aceştia prezintă o noci­
uriaşă care ne va apare însă bavă înseamnă întîrziere, ră­ drul căminului cultural pefioăfd — este o evoluţie vitate cu atît mai măre cil (căihin, efeşă, grădiniţă, şcoa­
sensibil îndulcită dacă ne gîh- gaz şi odihnă, adică neglija­ din localitatea de cen­ stadială, căreia îi putem deo­ cît acţionează asupra unui lă). Contribuţia mediului con­
dim că şi azi, ca şi atunci, rea unor preocupări care ar tru. Este vorba de călă­ sebi mai multe etape, vîrste sistem nervos în dezvoltare stă în stimularea de la vîrste
cartea este cel mai eficace putea aduce eventual folosul toria pe hartă „Cetăţi a- sau perioade, de-a lungul că­ şi, mai precis, în perioadele timpurii a proceselor de cm
rds a de ¿? lat Jaâmn So- h — e On epoda le industriei româneşti" rora se realizează dezvoltarea de maximă intensitate şi ra­ rtoaştere (percepţie, reprezen­
remediu pe care omul l-a imediat material. Şi totuşi, a- şi montajul literar-muzl- şi maturizarea progresivă a piditate ale dezvoltării sale tări, memorie, atenţie şi gîn-
descoperit împotriva morţii, a ceasta e intr-adevăr zăbava funcţiilor neuropsihice : coor­
dire) prin activitatea instruc-
distrugerii şi uitării. Troia a cea mai de folos căci, poate cal „Republica la a 25-a donarea proceselor vegetative morfofunctionale, care are loc tiv-educativă (formarea deprin­
în cdrsul sarcinii şi după naş­
J 11» ş^â fost de mult acoperită de fără să ne dăm seama, ne lu­ aniversare". vitale, postura, locomotia, mo­ tere în primii 3 ahi de viaţă, derilor de autoservire, jocuri,
1
pulberea veacurilor, dar da minează întotdeauna într-un Alte acţiuni se vor or­ tricitatea manuală, jocul, pro­
/<*! 5mij c/n fee nou De ha- cu - ne Pg n /, trăieşte în Imaginaţia noas­ fel sau altul pasul următor. ganiza în perioada care înainte de naştere : afecţiuni­ jucării, povestiri după ima­
Vu cesele de cunoaştere. le Cronice ale părinţilor (tu­ gini). Producerea continuă de
tră la fel de mîndră ca in Devine astfel un permanent urmează. Dintre acestea berculoză, lues, loxoplasmoză), achiziţii şi aptitudini este
zilele bătrînului rege Priam. motiv de mîndrie acela de a se impun atenţiei expu­ In perioada copilăriei, dez­
Şi aceasta, datorită cărţii. fi cetăţean al unei Republici voltarea sistemului nervos de­ strict dependentă de solicitări­
■ nerea „Bilanţ sărbătoresc pinde de factori biologici, le mediului, iar carentarea
K1- r J Cartea e memorie a omenirii, în care răspîndirea cărţii şi la cea de-a 25-a aniver­ acestuia în obiecte şi persoa­
h op ßo - mat. - m — e fíod io ■ e făclie înainte mergătoare, zăbava asupra ei a devenit psihologici şi sociali. Condi­ Sfatul
străbătătoare prin bezna o- unul dintre obiectivele majore sare a proclamării Re­ ţiile nefavorabile de dezvol­ ne produce o stagnare, apoi
primării şi ignoranţei, cartea publicii“, masa rotundă tare, la început, de ordin medicului o întîrziere, deci un deficit
ştie să fie agitator sau sfă­ ale politicii de partid şi de „Localitatea noastră pe biologic, la care Se adaugă de dezvoltare intelectuală şi
JJ*< & ¿u — cu — r/ —— e Ja, d/, tuitor de taină, confident grav stat. coordonatele socialismu­ mai tîrziu cele de ordin psi­ afectiv-comportamentală a co­
pilului. Dacă această stimulare
hologic şi social (mediul fami­
sau agreabil prieten. Dintre
1 M I i.i toate elogiile care i s-au a- RADU CIOBANU lui între anii 1947-1972“ lial, şcolar, anturaj etc.) pot boli eredofamiliale ; boli cro- deficitară se prelungeşte ex­
cesiv şi acţionează în special
mosomiale; infecţiile virotice
interveni şl handicapa aceas­
seara
şi
„A
literară
cSn - te - ce de shro — n¿ Aht M’ 25-a aniversare a Re­ tă dezvoltare în diferitele ei (rubeola, rujeola, gripa etc.), la vîrsta de 1-3 ani cînd sta­
diile se succed Cu repeziciu­
tutun,
intoxicaţiile
(alcool,
faze. Pe primul plan sînt fac­
nlţ.__ — I *'~gJ_ , r— > ~~|' lJ publicii". torii care afectează organic CO, toxice profesionale sau ne, copilul nu se va dezvolta
» à j j r -±_ creierul, producînd anomalii medicamentoase); toxicoza gra- psihomotor corespunzător eta­
m
—* —V ■ 8 »•" A N I I de dezvoltare şi leziuni difuze vidică, ¡radiaţiile, traumatis­ pei de vîrstă şi va prezenta
fa cern 4z, cu- nu _ /v Í " corticale, ce se traduc clinic mele fizice şi şocurile suferi­ tabloul unei false întîrzieri
te de mamă în timpul sarcinii. mintale. Carenţele educative
In trupurile şi-n mintea oa­ urcăm scările sărind trei In cursul naşterii: anomaliile şi lipsa de stimulare pot ac­
menilor, ca şi in trunchiurile trepte o dată şi lucrul lor is­ actului naşterii cu consecinţe ţiona şi în perioada de şcolar,
copacilor, anii nasc şi stator­ cusit începe să-şi aşeze cer­ FUMATUL LA VULAI- negative pentru făt. După naş­ determinînd întîrzieri pedago­
nicesc pentru totdeauna în­ curile maturităţii în trupuri tere, în primii 3 ani de viată ; gice. In ambele cazuri, copi­
semnele lor. Asemeni unor şi rninţi; vine vremea cînd fiind vorba de o perioadă cu lul beneficiază de corectarea
2. Şi basmul vechi devine azi meşteri de o aleasă iscusinţă ne privim cu ciudă primul un ritm intens de dezvoltare, aptitudinii mediului, dacă gre­
Legendă vie şi înţelepciune, anii îşi încep fir ele păr atins de bruma a- în care are loc o continuă şelile sînt descoperite de tim­
lucrul asupra omului din cea nilor, ca mai apoi să ne le- SURS& SE ACODERT diferenţiere neuronală şi se puriu, înainte de a prejudi­
Picior de plai, gură de rai dinţii clipă a venirii sale pe gănăm cu gîndul dulce şi în­ creează noi circuite cerebrale, cia încadrarea şi promovnbi-
O, Românie ! lume. De sfîrşit, nu se ştie cărcat de adevăruri că vom Mulţi dintre fumători Sînt troduce în organism aproape poate acţiona 'din nou trau­ litatea şcolară. In caz contrar,
cînd şi-l sfîrşesc... mai trăi o viaţă prin copiii tentati să creadă că fumatul 10 g de nicotină. Experienţele matismul cerebral, factorii to­ reacţiile psihogene la situaţii
De-un sfert de veac, tu urci mereu Este o vreme cînd anii a- noştri, prin copiii copiilor îi ajută să se calmeze sau că au arătat că nicotină (princi­ xici şi, în special, procesele conflictuale şcolare pot accen­
Treaptă cu treaptă duc în noi necuprinderea bu­ noştri... în timpul fumatului îşi împros­ palul element toxic al tutunu­ infectioase ale creierului (en­ tua şi prelungi inhibiţia dez­
curiilor copilăriei, fantastica Soseşte vremea cînd anii pătează forţele, îi stimulează lui) extrasă dintr-o ţigafă de cefalite, meningoencefalite) sau voltării în mod ireversibil.
Spre roşii zări, spre noi chemări alergare pe cărările fanteziei ne cer să facem socoteli, să în muncă etc. Această iluzie foi de tutun şi injectată la complicaţiile neurologice ale Cunoaşterea anomaliilor de
Ce ne aşteaptă. şi viselor; vine apoi o treap­ dăm răspunsuri la o seamă a unei capacităţi de lucru om direct în venă (în sînge) stărilor infectioase acute gra­ dezvoltare psihică şi neUro-
tă cînd ochii prind a vedea de întrebări. Am trăit demn ? crescute ascunde randamentul îl omoară imediat. Salvarea ve: motorie a copilului, precum şi
lumea aproape aşa cum este; Am fost o pildă pentru oa­ în muncă scăzut-, întrucît tu­ fumătorilor se explică numai Tulburările funcţiei psihice a .cauzelor care le pot gene­
abia au aprins anii seînteia meni ? Lăsăm în urma noas­ tunul constituie un toxic cu prin pătrunderea, treptată , a se’’manifesta cu atît mâi tîrziu ra, permite pînă la un punct
iubirii în noi, la vremea cînd tră oameni curaţi şi sănătoşi efecte negative asupra între­ nicotinei în organism. Absorb­ cu cit sînt mai minore, în ma­ şi organizarea profilaxiei lor,
la minte şi la trup ? gului organism. ţia ei de către plămîni într-o joritatea cazurilor fiind depis­ Creşterea şi dezvoltarea ar­
Printre numărul mare de proporţie mai mică, aproape tate la intrarea copilului în monioasă a tinerei generaţii
Anii ne prilejuiesc de-a fumători se găsesc şi conducă­ de 2-3 ori mai puţin, cît şi se înscrie cu litere majuscule
lungul întregii vieţi o înlăn­ tori auto. Fumatul contribuie obişnuinţa treptată a organis­ şcoală, în procesul învăţării. în amplul program de educa­
ţuire de momente în care ne Capacitatea de a învăţa pre­
la producerea accidentelor atît mului preîntîmpină moartea supune o dezvoltare psihică ţie comunistă elaborat în mod
Nunta Apartenenţă putem pregăti toate răspun­ în timpul manevrelor pe care rapidă a fumătorului care corespunzătoare vîrstei din strălucit de conducerea supe­
nostnl.
„agoniseşte" în cursul unei
rioară
partidului
a
le fac conducătorii auto cînd
surile la întrebările lor din
punct de vedere intelectual şi
de argint urmă... fumează, cît şi prin efectele zile o doză mortală de otravă. afectiv-comportamental şi, în Responsabilitatea ne aparţine
Fumatul devine mai puţin
tuturor celor de care depinde
toxice pe care le are tutunul
acelaşi timp, o anumită rezis­
plămădirea, îngrijirea şi mo­
asupra organismului în gene­
periculos dacă se fumează
ral şi asupra sistemului ner­ lent, rar, dacă tutunul este tentă psihică la efortul cerut delarea copilului: părinţi, pe­
de
înmagazi-
receptionarea,
Se-mbracă pămîntul în iarnă, Eu aparţin prezentului acesta, vos în special. Gesturile obli­ suficient de uscat si dacă se narea şi selectarea cunoştin­ dagogi, medici.
patria mea in rochie albă : gatorii pe care trebuie să le aruncă ultima treime din ţi­ ţelor.
încep nuntirile de-argint... Acestor arderi fără precedent, facă fumătorul de la volan ca: gară. In procesul maturizării psi­ Dr. VIORICA DOGARU
Caii se-mpodobesc cu beteală Acestor drumuri noi, biruitoare. scoaterea ţigării, aprinderea Ajunsă la nivelul plămîni- hice a copilului intervine ca medic specialist
să-i călărească flăcăii ei, scuturarea scrumului pot lor, nicotină este transportată factor tot atît de important Spitalul unificat Deva
pe drumul soarelui veşnic. însemna secunde preţioase de sînge în toate părţile cor­
Sânii cu zurgălăi pentru un autovehicul în ma­ pului, ajungînd la nivelul tu­
lunecă acum pâmintul Eu aparţin, cum aparţine bradul re viteză. turor celulelor şi nu se eli­
şi din poartă în poartă Pădurii pline-n sevă şi ozon, - Este suficient ca o singură mină din corp decît foarte în­
plosca rachiului de prună secundă drumul să rămînă ne­ cet, prin urină. La o săptămî-
de duşcâ se dă. Acestor oameni liberi, care luptă supravegheat pentru a în­ nă după ce s-a fumat o sin­ Aflăm dfa
Viori şi ţambaluri Şi care chiar de cad, se-nalţă iarăşi semna mult şi uneori foarte gură ţigară, în urina fumăto­
tot orizontul adus pină mult. De pildă, un autovehicul rului se mai găsesc urme de
în inimi. Şi merg ’nainte, merg neobosiţi I care circulă cu 60 km/oră nicotină.
Carâle se umplu cu zestre parcurge ' într-o secundă circa Sîngele supt de o lipitoare 25 — 96 (? !) gura unitate specializată de
de griu, de păduri, de ape 16 m, porţiune suficientă pen­ de la un fumător o omoară acest fel, cînd prezinţi reţe-
şi de oţel. Eu aparţin acestor ore ample tru ca obstacolele neaşteptate după cîteva minute din cauza Cind s-a stabilit contractul ţ pentru ochelari, dată de
a
Apoi se înconjoară masa Desfăşurate-n cîntec şi lumină, sau dificultăţile ivite să devi­ nicotinei existente în el. Nico­ ca Ion Florănescu să îngri­ medic, ţi se spune :
rotundă nă de neînlăturat. tină neutralizează vitamina E jească oile cooperativei agri­ — N-avem rame. Vă dăm
pe care strâjuie pacea, Acestor falnici munţi, şi plaiuri blinde, Mai mult, aşa-zişii „aşi" ai şi distruge vitaminele B şi C cole din Rîu Alb, s-a prevă­ lentilele şi dacă aveţi dv.
şi dănţuieşte poporul. Ce-şi flutură mâtasa-nvâpâiatâ volanului merg pînă acolo a căror prezentă joacă un rol zut că sus-numitul poate să ţi­ cumva drum la Timişoara sau
Cănile din lut românesc îneît lasă complet liber vola­ important în prevenirea obo­ nă în turmă şi 25 de oi pro­ la Cluj, încercaţi acolo.
se golesc şi se umplu Spre timpul comunismului de mîine I nul, pentru a efectua opera­ selii şi menţinerea tonusului prietate personală. Cu ocazia In aceste oraşe ştim şi noi
cu imnuri pentru nunta de ţiunile legate de fumat. Ase­ nervos şi muscular, factori e- unei revizii insă, la numără­ că sint nu una, ci mai multe
aur... menea situaţii creează riscuri senţiali pentru. păstrarea apti­ toare, au „apărut" în plus 71 unităţi specializate de acest
GEORGE BRAD care în majoritatea razurilor tudinilor de conducere. de oi (I). Colac peste pu­ fel. Ştim că au, şi iţi pun ia
GH. NAIDIN CONSTANTIN sînt fatale Dealtfel, în unele Desigur, nicotină nu este păză, în turmă se mai aflau dispoziţie un sortiment variat
ţări fumatul în timpul condu­ singurul element toxic al tu­ i şi 123 oi ale unor cooperatori de rame pentru ochelari. Şi l
pentru care nu se incaseaza
în care
cerii este interzis. tunului ci alături de ea mai 1 oentru care nu se încasează timpul în care îti montează i iţi montează
Monumentul eroilor din 1929, taxele legale de păşunat - lentilele e foarte scurt. Lă De­
de la Lupeni, căzuţi pentru Cel mai mare pericol al sînt şi alte substanţe chimice
dreptate. fumatului îl constituie efectul cu puternică acţiune toxică respectiv peste 4 000 lei. va, neavind rame, ţi se pun
NICOLAE BĂLCiSCU, intoxicaţiei tabacice asupra re­ asupra organismului, care in­ s-a trecut la recuperarea pa­ are nevoie de ele la ochi !
Descoperindu-se
neregulile, lentilele în palmă. Dar omul
fluenţează starea psihomatică
flexelor, atenţiei şi a unor
gubelor. O întrebare se pune
Oamenii sînt însă politicOşi.
organe de simţ
Nu este lipsit de impor­ a conducătorului auto. favori- însă cît se poate de firesc : Te îndeamnă, spunîndu-ţi fru- l
zînd în acest fel producerea
mne • încercaţi dv. 1« Timi-
tantă să ştim că un fumător accidentelor de circulaţie. conducerea cooperativei nu mos : încercaţi dv. la Timi- ' zi- ţ .
are nimic de spus
despre a- şoara sau la Cluj. Noi am
care fumează 20 de ţigări pe
PREŢUI TOR AL FOLCLORULUI POŞTA zi şi trage fumul în plămîni psiholog - întreprinderea semenea cazuri ce se petrec ¿e că ar fi mai bine să în- l
IULIAN JIU
cei /
cerce, dar în mod serios,
în unitate ?
inhalează 2-3 mc de fum, iar
în timp de Un an de zile in­ de transporturi auto Deva care răspund de această tă uni- 1
cînd i.g.c.l. da vina tate, să o aprovizioneze cu
Nicolae Bălcescu n-a scris buinţă. Noi cerem spre aceas­ Evenimentele sociale ale a- PE O.C.L. şi invers... rame şi să servească cît mai
lucrări speciale privind crea­ ta sprijinul tuturor celor ce nului 1848 îl poartă pe me­ LITERARĂ prompt şi operativ clienţii. Nu I
ţia populară, dar concepţia sa lucrînd pe la tară pot mai leagurile Transilvaniei, în tara ...Necazurile le suportă lo­ să-i trimită în alte oraşe.
despre folclor, referirile pe lesne a le culege şi a ni le de piatră a Apusenilor, în Troian Inulescu - Orăştie. catarii din imobilul situat in
care le întîlnim în întreaga-i împărtăşi“, speranţa de a tine aprinsă Ideea este generoasă, reali­ strada Lenin, nr. 3 din Deva. IN AŞTEPTAREA
operă constituie mărturii e- Nicolae Bălcescju nutrea o torta revoluţiei. îndurerarea zarea însă lasă de dorit. Dar despre ce este vorba ? REVELIONULUI
locvente în acest sens, ele de­ mare admiraţie penlru creaţia pricinuită de neîmplinirea ide­ Cînd scrieţi despre furnalişti In spatele magazinului cu
venind preţioase documente spirituală a poporului, pentru alurilor pentru care a luptat şi laminorişti, temperatura produse de panificaţie „Spi- In comuna lira se constru- '
ale istoriei folcloristicii româ­ realismul acesteia. „Tradiţiile îi este mîngîiată de glasuri­ versurilor trebuie să îneînte, cui", în curte, s-au făcut niş- ¡esc două blocuri noi. Pentru \
neşti. De Ia el ne-au rămas sau poveştile populare sînt un le fluierelor, buciumelor şi să emoţioneze. te săpături pentru introduce- încălzirea acestora este nece-
pagini vibrante referitoare la izvor care slujeşte la aceeaşi cîntecelor, căci „seara după Pop Carmen - Deva. Pen­ rea unor conducte. Aceste sar să se facă legătura cu '
valoarea folclorului, la nece­ tintă ca şi poeziile. Treaba ce toată ziua străjuiau poteci­ tru romanul amintit este bine şanţuri însă au rămas deschi- centrala termică din spatele ţ
sitatea culegerii acestuia. El a agerii critici a istoricului este le — preciza el referindu-se să vă adresaţi unei edituri. se şi în ziua de azi. Nimeni magazinului universal. Distan- l
considerat, pe drept cuvînt, a- să deosebească dintr-aceste la oamenii de pe aceste me­ Cit despre versurile cu iz nu vrea să le astupe. I.G.C.L. ţa nu-i prea mare. Doar circa
ceastă comoară a poporului datini, ca şi din toate cele­ leaguri — se hărtuiau şi se pastoral, ce să vă spunem ? zice să le astupe O.C.L. ali­ 300 metri. Consiliul popular i
ca unul din izvoarele de sea­ lalte, adevărul de falsitate şi luptau cu duşmanul, îi vedeai Versuri corecte, care ne a- mentara, iar O.C.L. zice să le comunal, venind în întîmpina- ^
mă ale istoriei noastre naţio­ să le poată bine folosi". adunaţi trîmbe, trîmbe, pe lin­ nunţă că primăvara vin co­ astupe I.G.C.L. Fiecare lasă a- rea propunerii I.G.C.L. Deva, ,
nale. Iată ce spune în „Cu­ Referindu-se la originea co­ gă focuri, care povestind tn- corii şi înfloresc zambilele. ceastă treabă în sarcina ce­ a luat măsuri pentru a execu- r
vin I preliminariu despre iz­ mună a tuturor românilor, Ni­ tîmplările zilei, acele trecute, N-ar Strica să treceţi pe la luilalt. Locatarii însă nu-şi ta cu forţe proprii canalul în ^
voarele istoriei românilor“: colae Bălcescu subliniază tră­ Care dănţuind împrejurul fo­ cenaclul „Lucian Blaga" din pot lăsa copiii în curte pen­ care urmează să fie montată i
„Oamenii întîi cîntă şi pe ur­ săturile distincte ce-i apropie cului, care zicînd din fluiere, Deva. tru că pot cădea în şanţurile coloana termică. Acum, pe
mă scriu. Cei dintîi istorici au amintind, alături de poziţia buciume şî cimpoaie". Porţi de aluminiu — Brad. respective şi se pot acciden- strada principală a comunei, ţ
fost poeţii. Poeziile populare geografică, de trecutul lor şi In manuscrisele sale se în- Simple jocuri de cuvinte. ta. Oamenii s-au adresat atît din cauza pămîntului excavat, i
sînl un mare izvor istoric. In- limbă, şi obiceiurile tradiţio­ tîlnesc şi Culegeri de folclor. Cosfică Tătaru - Deva. I.G.C.L. cît şi O.C.L. Au venit circulaţia autovehiculelor şi ,'
trînsele aflăm nu numai fapte nale. Astfel alături de unele zică- „Luna mare ca un disc,/ Se­ nişte lucrători de la I.G.C.L., pietonilor se face greoi şi e- 1
geniale, dar ele intră şi în tori, ne retine atenţia în nină se arată deasupra satu­ au văzut cum stau lucrurile... xistă şi pericol de accidente. ^
viata privată. ne zugrăvesc In perioada cînd se află de­ mod deosebit un cîntec popu­ lui/ Şi merge-ncet pe cer/ şi au plecat. Şanţurile însă au - Să avem canalul gata şi i
obiceiurile şi ne arată ideile parte de tară, găseşte timp lar, care prin tematica şi rea­ Printre zănaticii nori"/. („Du- rămas. noi terminăm rapid instalarea I
şi sentimentele veacului". ca în corespondenta pe care lizarea sa artistică prezintă pă-amiază de vară"). Trecem Cine pune capăt disputei conductei termice - zicea ^
Cunoscînd această apreciere o are cu 'prietenii să facă a- un deosebit interes: peste stîngăcia strofei, amin- dintre O.C.L. şi I.G.C.L. în a- I.G.C.L. Deva. După ce cana- i
ne pare firesc ca prin inter­ deseori referiri şi la folclorul tindu-vă că este foarte greu această problemă, şi o dată cu Iul a fost săpat, ea amină '
mediul „Magazinului istoric nostru. Astfel, într-o scrisoare „Cînd eram copilaş mic,/ de scris o poezie despre lu­ aceasta, necazurilor locatari­ instalarea conductei de Io o |
penlru Dacia" el să se adre­ din 29 noiembrie 1848, adre­ Ţineam drumul la colnic,/ Fără nă, mai ales după ce Emi- lor din imobilul respectiv ? săptămînă la alta. Aşa au ţ
seze „celor ce lucrînd pe la sată lui Vasile Alecsandri, el băţ, fără nimic,/ Numai cu pal­ nescu a scris cecf mai fru­ trecut mai bine de două luni. /
tară", să culeagă aceste ne­ spune: „Sînt nerăbdător a ve­ mele mele,/ La brîu cu patru moasă metaforă adresată lu­ NUMAI DE OCHELARI Strada principală a comunei )
stemate nepieritoare, ele avînd dea poeziile tale şi cîntecele pistoale,/ De luceau la sfîntul nii, gîndită vreodată de un SĂ N-AI NEVOIE stă desfundată în aşteptarea L
o deosebită valoare documen­ populare ieşite la lumină. In- soare,/ Cînd mă făcui mare,/ muritor : lat-o : „Ea, copila I.G.C.L. să monteze coloana <'
tată şi artistică. „O adunare toreîndu-mă în tară, voi cău­ Luai puşcare la cătare/ Eşii cea de aur, visul negurii e- Pentru că la unitatea de termică. Cînd s-o hotărî să 1
dar a poeziilor şi poveştilor ta prin plimbarea mea prin la drumul cel mare,/ Să prinz terne...". Oraşul ceferiştilor — Simerla — cunoaşte ritmurile dezvoltării produse tehnico-medicale din treacă la fapte, nimeni nu ^
co se află în gura poporului tară, a aduna cîntecele Vala- hoţul de ciocoi". Red. citadine, specifică oraşelor şi municipiilor din judeţul nostru. In ştie. Aşteaptă probabil reve- i
imagine: un nou bloc cu 20 de apartamente, recont dat in fo­
român — arată el în opera hiei şi a ţi le împărtăşi, ca să losinţă. Deva, strada Lenin, nr. 1, sin- lionul. 1
mai sus citată — este de tre­ faci o colecţie completă". Prof. ION FRAJILA