Page 33 - Drumul_socialismului_1972_12

Proletari din toate tarile, unlfi-văl

—BBBB ■BB—B—M
ANUL XXIV Nr. 5 574 DUMINICĂ 10 DECEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI

Cmc malul înainte de termen!

Deşi tinăr, frezorul Bokor Vladimir, tic Ia atelierul de meca­
nicii nr. 1 al C.S.H., se bucură de apreciere In colectivul In care
munceşte. EI lucrează Ia mai multe maşini-unelte, realizind produ­
se de cea mai bună calitate şi în timp optim.
Foto: V. ONOIU

CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT MATEMATICA,ELEMENT
Judeţul Hunedoara pe
FUNDAMENTALAL INTELI

coordonatele dezvoltării socialiste Centrala minereurilor neferoase Deva SEITE! ŞTIINŢIFICE, ¡N

In rîndul colectivelor muncitoreşti oare
Puternic se înscriu cu succese de prestigiu în am­ du-se la fabricaţia de utilaje şi piese de
schimb.
ENERGIE ELECTRICA pla bătălie ce se desfăşoară pentru a în- Potrivit calculelor efectuate, se estimea­ COTUL VALORILOR
tîmpina aniversarea Republicii cu realizări ză ca pînă la sfirşitul anului să se reali­
izvor de meritorii, se aliniază şi cel al Centralei zeze, pe ansamblul centralei, o producţie
suplimentară în valoare de circa 36 mili­
minereurilor neferoase din Deva. Activita­
tea rodnică desfăşurată de muncitorii, teh­
nicienii şi inginerii din unităţile aparţină­ oane lei, ceea ce evidenţiază eforturile ECONOMICE
susţinute pe care le depune acest harnic
forţă şi toare centralei se concretizează în înde­ colectiv de muncă pentru a îndeplini pre­
plinirea, în ziua de 9 decembrie a.c„ a
vederile actualului cincinal înainte de
planului anual la producţia globală şi mar­
fă, depăşiri mai substanţiale înregistrîn- termen.
lumină Interviu cu academicianul GHEORGHE MIHOC,
directorul Centrului de statistică matematică
JUDEŢUL HUNEDOARA OCUPĂ al Academiei R.S.R.
Anii Republicii româneşti Uzina „Victoria“ Gălan
LOCUL X PE TARA IN CE PRI­
au marcat salturi spectacu­
VEŞTE PUTEREA IKSTAIATĂ loase în toate ramurile eco­ Cu fiecare zi ce se apropie lei. In acelaşi timp, se vor Trebuie subliniat că pro­
nomiei naţionale. Nu putea produce 8 860 tone fontă ce­ ductivitatea muncii a crescut
Cu prilejul Consfătuirii pe ţa­
ÎN CENTRALELE ELECTRICE rămîne mai prejos nici in­ de aniversarea sfertului de ră a Societăţii de ştiinţe ma­ statistică matematică al Aca­
veac de la proclamarea Re­
demiei, unde există secţii de
Şl LOCUI AL 3MEA LA dustria energiei electrice, publicii, la Uzina „Victoria" nuşie pentru turnătorie şi faţă de prevederi, de la îh- tematice din R.S.R., desfăşura­ aplicare a statisticii matema­
penlru dezvoltarea căreia Călan, bilanţul succeselor 1 740 tone utilaje de turna­ tă de curind la Deva, oraşul tice în industrie, medicină, bio­
PRODUCŢIA DE s-att investit sume impresio­ obţinute în marea întrecere re a oţelului. (Continuare in pag. a 2-a) gazdă a beneficiat de prezenţa logie, ştiinţe economice ş.a.
tmmiB ELECTRICA nante. In anii construcţiei socialistă devine tot mai bo­ unor personalităţi marcante ale Dintre aplicaţiile statisticii ma­
socialiste energia electrică, a gat. Furnaliştii, turnătorii şi vieţii ştiinţifice româneşti. Do­ tematice în industrie, putem să
pătruns masiv în toate sfe­ cocsarii muncesc Cu eforturi tă fiind importanţa matematicii menţionăm teoria fiabilităţii sau
rele vieţii noastre. Izvoare sporite pentru . ridicarea indi­ Pe baza unor metode in activitatea complexă a omu­ a siguranţei, teorie care apro­
de lumină şi forţă an apărut cilor de utilizare şi de pro­ lui antrenat în marile deveniri fundează studiul funcţionării di­
pe întreg cuprinsul tării. ductivitate a agregatelor. A- sociale contemporane, şi din feritelor sisteme automatizate.
Era luna februarie a anu­ cumulînd lună de lună noi avansate vo dorinţa de a afla citeva din De mare importanţă este con­
lui 1956 cînd la Paroşeni, pe sporuri de producţie, colec­ secretele aplicabilităţii mate­ trolul statistic al calităţii pro­
malul Jiului de Vest, a fost tivul uzinei a raportat înde­ maticii în producţie, ne-am a- duselor. Astăzi, calitatea unui
conectat ia sistemul energe­ plinirea şi depăşirea planu­ o productivitate dresat academicianului Gheor- produs prezintă cea mai mare
tic national primul turboge­ lui de producţie pe primii ghe Mihoc, directorul Centru­ importanţă din toate punctele
nerator. La intervale de timp doi ani ai cincinalului. Din lui de statistică matematică al de vedere, la noi in ţară ţi-
scurte au urmat grupurile II calculele estimative rezultă sporită Academiei R.S.R. nindu-se foarte mult la calitatea
şi III, de cite 50 MW fiecare - Vă aflaţi, tovarăşe acade­ producţiei de orice natură. Sînt
apoi, în anul 1964, puterea că, pînă la finele lunii aces­ mician, intr-un judeţ preponde­ produse care nu pot fi con­
In întreaga politică econo­
1950 1972 instalată a termocentralei teia, se va realiza în contul mică, partidul nostru- urmă­ tatea noastră il ocupă în pre­ rent industrial. Anii socialismu­ trolate sută la sută. De exem­
zent îmbunătăţirea actualelor
celui de-al treilea an al cin­ lui au înscris pe harta Hune­ plu, viaţa medie a unui bec
reşte, cu consecvenţă, pune­ metode de exploatare şi extin­ electric. Se iau eşantioane, se­
(Continuare in pag. a 2-a) cinalului o producţie marfă doarei, ca şi a întregii ţări, de­
rea deplină în valoare a tu­ derea acelora la care se ob­ altfel, mutaţii esenţiale. De la lecţii de 1 sau 5 la sută şi, pe
evaluată la peste 52 800 000 turor posibilităţilor şi rezer­ ţin randamente superioare. primele proiecte de devenire baza metodelor statistice, se
velor de sporire a producţiei Pentru aceasta se are în pină la ultimele amănunte teh­ deduce ştiinţific, precis, valoa­
şi productivităţii muncii. O vedere creşterea înălţimii fî- nice de execuţie, fiecare nou rea calităţii producţiei. Azi,
primă orientare in acest şiilor de abataj cu încă 2 obiectiv industrial sau social, controlul statistic se referă nu
¡OAMENI Şl AŞEZĂRI 'ÍNMI IREPUBUOJ sens, la întreprinderea mini­ m, precum şi reducerea lun­ fiecare proces de producţie, li­ numai la producţia însăşi, ci la
Manifestări consacrate eră Barza, a fost aceea lega­ gimii panourilor de lucru la nie de fabricaţie incumbă o în­ întregul sistem de organizare a
metode cu înmagazinare la
tă de creşterea bazei de re­
muncii in întreprindere. Statis­
semnată cantitate de gîndire
zerve la minereuri neferoa­ 20 m, concomitent cu selec­ matematică. Cititorii noştri ar fi tica matematică are foarte mul­
se în diferite zone minerali­ ţionarea minereului în ros- interesaţi să cunoască citeva te aplicaţii in studiul diferite­
sărbătorii de la 30 Decembrie zate, care. prin forma lor de togoale special amenajate. detalii privitoare la legătura lor procese tehnologice. In ul­
Extinderea metodelor de ex­
prezentare, să se poată pre­
tima vreme sînt foarte nume­
dintre unele ramuri ale mate­
ta Ia metode de exploatare ploatare cu înmagazinare, maticii şi producţie. roase aplicaţiile ei în geologie.
de mare productivitate, cu aripi înclinate, front lung, - Teoria probabilităţilor şi La noi în ţară se pune, de ase­
Dezbatere posibilităţi largi de mecani­ felii orizontale, va permite statistica matematică fac parte menea, mare accent pe legă­
zare. Se scontează, ca în zo­ obţinerea unor randamente dintre ramurile matematicilor cu
nele deja cercetate să se ob­ în abataje mult superioare. tura dintre producţie, învăţă-
In cadrul Uzinei „Victoria" Călan a avut loc o largă ţină o productivitate de 5 In anul viitor, prin aceste cea mai strinsă contingenţă cu mînt şi cercetare şi această
dezbatere pe tema „îmbunătăţirea calităţii produselor tur­ tone pe post, prin aplicarea metode se va obţine pînă la practica, cu producţia. Pentru idee se va dezvolta tot mai
nate“. La această acţiune, care face parte din programul de metodei de exploatare cu 60 la sută din producţia de
acţiuni dedicate aniversării unui sfert de veac de la procla­ goluri remanente, cu surpa­ minereu din abataje, compa­ acest motiv, in anul 1964, sec­ mult. In acest sens, Centrul de
ţia de probabilităţi şi statistică
statistică matematică al Aca­
marea Republicii — au participat membrii activului de partid,
rativ cu acest an, cînd a-
rea rocilor înconjurătoare şi
a comunei sindicat, U.T.C., muncitori, şefi de echipă, maiştri. Cu acest in unele cazuri chiar cu ceasta reprezintă doar 38 la matematică din Institutul de demiei - această unitate de
prilej, s-au făcut propuneri care vizează realizarea obiecti­
sută.
Totodată,
matematică al Academiei R.S.R.
rambleere.
prin
cercetare prin excelenţă — a
vului pus în dezbatere pînă Ia sfirşitul acestui an, urmărirea
lui în continuare. punerea la punct a acestor Ing. NICOLAE LUNGU s-a constituit intr-un centru de încheiat contracte cu diferite
metode, se va trece efectiv cercetare separat, în care lu­ întreprinderi industriale, apli-
Zilele trecute am fost pre­ scrisă de învăţătorul Todor în viitorul apropiat la ex­ director tehnic crează circa 40 de cercetători.
zenţi in comuna Bucureşti. oglindeşte în ea momente Spectacol pionieresc ploatarea unor zăcăminte cu al I. M. Barza ILEANA LASCU
Primarul Viorel Demian, a- din viaţa oamenilor care au un conţinut mai sărac. Aplicaţiile statisticii matematice
mabil, ne-a pus la dispoziţie trăit in comuna Bucureşti De curind, elevii claselor I-IV de la Şcoala generală Un loc important în activi­ (Continuare in pag. a 2-a) sînt multiple. Ele se oglindesc
un bogat material informa­ în acei ani. Toate observa­ Clopotiva au prezentat un frumos program artistic intitulat şi in organizarea Centrului de (Continuare in pag. a 2-a)
tiv despre oameni, despre ţiile lui sînt triste, cutre­ „Republică, patrie dragă" — ne scrie pioniera Mariana Trif.
faptele lor, despre noua în­ murătoare. Programul a cuprins cintece interpretate de cor — „Repu-
făţişare a celor cinci sate Am închis încet caietul, plică măreaţă vatră”, „Mulţumim din inimă partidului", „Sînt
ale comunei. „Ca să vă pu­ apoi am tăcut citeva secun­ pionier“ — grupuri şi solişti vocali de muzică populară,
teţi face o părere mai clară de. pentru a ne aduna gîn- poezii, şi sceneta „Prietenii rămîn prieteni”.
despre ceea ce au fost sae- durile. Programul a fost prezentat în cinstea aniversării unui
le noastre şi ceea ce silit — Monografie nouă nu a- ifert de secol de la proclamarea Republicii şi s-a bucurat de
vă rugăm să citiţi nişte vem încă, a încercat să se aprecierea numeroşilor cetăţeni din sat prezenţi la spectacol.
mărturii scrise de un local­ scude primarul Demian, Am
nic în anul 1928" — ne-a tot aminat-o cu scrisul ei. ,,Te siăvim Românie, pămînt strămoşesc" Secţia covoare a I.I.L. Hune­
doara.
Maria
Turcu
Ţosâtoaroa
spus el. Mai avem de construit cite a deprins repede tainele meseriei.
Răsfoim împreună cu in­ ceva prin satele noastre. Acesta este genericul sub care s-a desfăşurat vineri I.a scurt timp după ce s-a cali­
În­
ficat,
in
secţiei,
cadrul
s-a
terlocutorul un caiet cu co- După ce vom termina ceea seara la clubul muncitoresc „Minerul" din Ghelar o emo­ scris in ritului muncitoarelor frun­
perţile îngălbenite de vre­ ce ne-am pus in gind să ţionantă întîlnire între maistrul oţelar Ştefan Tripşa, Erou taşe. realizind numai lucrări de
me. Autorul, un fost învă­ realizăm, vom face şi noi o al Muncii Socialiste, şi Ioan Alic, membru de partid din bună calitate.
ţător pe nume Ioan Todor, monografie pe care o vom ilegalitate, cu tinerii muncitori şi elevi din comună.
' a notat la începutul mono­ ataşa la aceasta veche, pe După ce maistrul oţelar a vorbit despre sarcinile care
grafiei cîteva cuvinte ca un care aţi văzut-o. Că doar stau în faţa tinerilor, aşa cum au fost stabilite la Conferinţa
fel de motto. „Tot ceea ce avem ce consemna in ea! Naţională a partidului, iar tovarăşul Ioan Alic a oglindit
am scris aici este adevăr şi — Ce-aţi scrie despre sa­
numai adevăr" Spicuim cu tele comunei, despre consă­ (Continuare tn pag. a 2-a)
emoţie citeva din observa­ tenii dv., dacă ar trebui
ţiile făcute de el. „Ne mîn- să vă aduceţi contri­
drim peste tot că sîntem buţia la redactarea noii mo­
plugari, dar degeaba stăm nografii ? r
aplecaţi peste coarnele plu­ — Cite nu aş avea de ierea studenţiei. Pină In ţilor în învăţămîntul post­ în acest an s-a desfăşurat
gurilor. Bucatele pe care le scris! In orice caz vă asi­ COMUNICĂRI 18 decembrie, se vor des­ universitar, pentru anul o activitate susţinută pen­ UNITĂŢI VREMEA
obţinem din cultura pămîn- gur că expresii ca: „nu a- ŞTIINŢIFICE făşura ultimele examene 1972—1973. Sînt cuprinse 185 lru prevenirea bolilor şi MEŞTEŞUGĂREŞTI Pentru 24 ore
tului nu ne ajung nici pen­ vem, nu sînt, sărăcie..." nu Miine. la Călan se des­ ale studenţilor din anul de specialităţi din 20 de apărarea sănătăţii anima­ MODERNIZATE
III.
acţiunile
cu­
cu
Vreme
schimbătoare,
tru un sfert de an. Pînă şi au ce căuta în monografia chide sesiunea de comu­ domenii ale ştiinţei, tehni­ lelor, toate planul tehnic cerul variabil, temporar
in
prinse
cei avuţi cumpără porumb comunei Bucureşti de azi. nicări ştiinţifice ale elevi­ PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA cii şi culturii. In cadrul realizindu-se in mod e- Miinc se redeschid uni­ noros. Vîntul va sufla
şi grîu. Solul e sărac. Nu Şi vă argumentez de ce: lor din localitate. In ca­ CONDIŢIILOR DE acestui nomenclator, peste xemplar. Printre altele, tăţile de din coafură şi cos­ slab pină la potrivit,
Piaţa
Victoriei
metică
drul ei, aceştia vor expu­
prin reţeaua celor 61 cir­
sînt nici vite cu care să-l Comuna noastră numără ne lucrări ce tratează ma­ MUNCA Şl DE VIAŢA 30 000 de cadre cu califi­ cumscripţii sanitar-veteri- — Petroşani, renovate şi predominînd din minimă sud-est. fi
va
Temperatura
îngrăşăm. Oamenii sînt sub- cinci sate: Bucureşti, Cu- rile transformări ce au a- ALE MINERILOR care superioară vor lua nare s-au efectuat peste modernizare. In aten­ cuprinsă între minus 4 şi
cooperativei
vut
viaţa
poporu­
loc
alimentaţi. Acest lucru îl rechi, Merişor, Rovina şi lui nostru, in înfăptuirile oa­ Numai in 3 trimestre ale parte la cursuri de zi, se­ ¡28 000 tuberculinâri, mai ţia conducerii „Unirea“ din u grade, iar maxima între
meşteşugăreşti
mult de 3 milioane vacci­
6
şi
1
vezi pe feţele multora din­ Şesuri şi deşi toate sînt si­ menilor muncii in perioa­ acestui an, la mina Lupeni rale şi fără frecvenţă, ce nări şi tratamente la bo­ Petroşani se află renova­ ceaţă locală. grade. Dimineaţa,
tre ei şi dacă nu ar fi ae­ tuate în zona de munte, cei da ce a trecut de la pro­ s-a cheltuit, în scopul îm­ vor fi organizate în majo­ vine, ovine şi păsări, iar rea şi modernizarea şi a
rul curat şi apa bună de 2 600 locuitori nu duc lipsă clamarea Republicii ptnâ bunătăţirii condiţiilor de ritatea centrelor universi­ ia analize de laborator altor unitâti. Pentru următoarele
in zilele noastre.
muncă, suma de 6 milioa­
băut. s-ar observa şi la mai de nimic. In toate satele ne lei. O cilrâ deosebit de tare şi unităţile de cerce­ planul s-a depăşit cu a- 50 000 CĂRĂMIZI două zile
mulţi. Aici sănătatea depin­ arde lumina electrică. Pen­ SESIUNE DE EXAMENE grăitoare. tare ştiinţifică. proape 9 000 probe.
schimbătoare,
Vreme
cu
de de Dumnezeu. Medic nu tru copii s-au construit in NOUL NOMENCLATOR In prezent, se lucrează In centrul de comună cerul temporar acoperit.
este în comună şi dacă por­ ultimii ani 5 şcoli generale A SUBINGINERILOR AL SPECIALITĂŢILOR ACŢIUNI la revaccinarea a 75 000 Bucureşci, sătenii au a- Local se vor semnala pre­
prins
focul
un
la
cuptor
cipitaţii
ales
mai
slabe,
neşti cu bolnavul pînă la şi am pregătit materiale La Institutul de subingi- IN ÎNVÂTĂMÎNTUL SANITAR-VETERINARE bovine şi porcine împotri­ cu 50 000 bucăţi cărămizi, sub formă de ploaie. Tem­
Brad cale de 12 km cu că­ neri din Hunedoara, pri­ POSTUNIVERSITAR De la Inspectoratul sa- va febrei aftoasc, acţiu­ cu care. după ce vor fi peratura minimă va osci­
se
ruţa pe marginea albiei rîu- N. PANAITESCU ma promoţie de absol­ ne care trebuie să fie arse, local va de construi un la intre minus 4 şi o gra­
in
nou
şcoală,
venţi a intrat în sesiunea A intrat în vigoare noul nitar-veterinar al judeţu­ sprijinită de toţi crescă­ de. iar maxima între 0 şi
lui, înseamnă a-1 porni în de examene, pentru înche­ nomenclator al specialită­ lui am fost informaţi că torii de animale. valoare de aproape 400 000 5 grade. Dimineaţa, ceată
lei.
locală.
gura morţii...“ Fiecare filă (Continuare in pag. a 2-a)