Page 34 - Drumul_socialismului_1972_12

'œŒsœanæxssissasEGtBiv
wa&BBumsaœtmmamimiBÊSâB&iia
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 574 ® DUMINICĂ 10 DECEMBRIE 1972
iaSaaSEKSIEîGKastss&s

DAMERII MimCII HI1NED0RERI

n dezbatere: ÎHTlMPINĂ ANIVERSAREA REPUBLICII

TOATE SECTOARELE Csnéimalul înainte de termen !

— In anul viitor se vor cordat îndeplinirii sarcinilor pentru diferite prelucrări in­ cu alimente; deficiente se 1947-19721 j MAI IUTE, , MAI EFICIENT
produce, Ia cooperativa „Mo­ economice locul central în dustriale, 3 368 tone alte sor­ manifestă de multă vreme în
ţul" din Baia de Criş, peste cadrul dezbaterilor. timente de masă lemnoasă zootehnie, precum şi în fo­
producţia planificată, 8 590 Rezultatele bune obţinute livrate peste prevederile pla­ losirea raţională a păşuni­
perechi încălţăminte precum pînă acum demonstrează for­ nului, peste 116 diferite pro­ lor ; cei peste 80 de intelec­
şi garnituri de mobilă în va­ ţa de mobilizare a organiza­ duse de mobilă livrate de tuali din .comună nu-şi aduc Uzina „Victoria“
loare de 335 000 lei,- obţinîn- ţiilor de partid, maturitatea cooperativa meşteşugărească aportul în unanimitate la ac­ Puternic izvor
du-se astfel 70 000 lei be­ şi competenta acestora în „Moţul". Au fost, de aseme­ tivitatea culturală; multe
neficii peste plan... conducerea activităţii ce se nea, livrate la export produ­ secţii ale cooperativei „Mo­ Călan
— Cooperativa de consum desfăşoară pentru înfăptuirea se în valoare de peste 1,8 ţul" nu lucrează la întreaga
va desface peste plan măr­ sarcinilor. Totodată, aceste milioane lei. lor capacitate, persistă lipsuri (Urmare din pag. 1)
furi industriale şi alimentare rezultate reflectă răspunderea Toţi cei care au luat cu- şi absenţe nemotivate; bu­ de forţa şl lurmino
în valoare de 200 000 lei ; getul local nu a fost reali­
se va construi un magazin zat decît în proporţie de 89 ceputul anului trecut şi pînă
cu bufet în satul Lunca... la sută ; nu a fost îndeplinit (Urmare din pag. 1) locul I între judeţele ţării meleaguri hunedorene. Nu în prezent, cu 13 400 lei pe
— Producţia globală a sec­ Conferinţa organizaţiei comunale planul integral de contrac­ în privinţa puterii instalate este lipsit de importanţă să salariat. Sporul de producţie
torului de exploatare — oco­ tări ; cooperativele agricole Paroşeni s-a dublat, prin pu­ în centrale electrice şi notăm că în ultimele două înregistrat s-a obţinut în con­
lul silvic — va spori în a- de producţie nu asigură tot­ nerea în paralel a grupului pe locul doi în privin­ planuri cincinale, din volu­ diţiile micşorării consumurilor
nul viitor cu 3 milioane lei. de partid Baia de Criş deauna condiţii optime pen­ IV, de 150 MW. „Steaua de ţa producţiei de ener­ mul total al investiţiilor a- specifice şl ale creşterii efi­
— Valoarea lucrărilor e- tru asigurarea hranei şi ca­ pe Jiu" devenise cel mai gie electrică, contribuind la locate industriei judeţului cienţei economice, Astfel, s-au
fectuate prin munca patrioti­ zării mecanizatorilor. mare izvor de energie elec­ producţia întregii ţări cu Hunedoara industriei energi­ economisit în perioada amin­
că a cetăţenilor va depăşi N-a fost omis nici domeniul trică al României. Dar pla­ peste 13 la sută. Aceasta ei electrice i-au revenit mai tită 6 300 tone cocs metalur­
în 1973 cifra planificată cu şi activitatea depusă de mem­ vîntul s-au referit cu prio­ muncii politico - ideologice nul do industrializare, de e- dovedeşte elocvent preocu­ mult de 23 la sută, că ramu­ gic şi s'-au realizat 18 600 000
100 000 lei; în satul Ţebea brii comitetului comunal de ritate la îmbunătăţirea acti­ şi cultural-educative. Cele mai lectrificaro a tării a făcut parea partidului şi statului ra energetică contribuie la lei beneficii suplimentare.
se va construi un cămin cul­ partid, de comuniştii comu­ vităţii economice din raza multe manifestări culturale paşi uriaşi înainte. Confe­ nostru pentru repartizarea e- producţia globală a anului
tural ; se va extinde spaţiul nei. Au fost amintite în a- comunei, aducînd la cunoş­ ce au avut loc pe teritoriul rinţa Naţională a partidului, chilibrată a industriei pe 1972 cu aproape 6 miliarde Cooperativa
de şcolarizare la Şcoala ge­ cest sens numele lui Sabin tinţa conferinţei eforturile comunei an vizat în special din 1965, a trasat direcţii întreg cuprinsul patriei, do­ kWh, că oamenii din acest
nerală cu două săli de cla­ Meluţ, Petru Bold, Pompei colectivelor de oameni ai latura artistică, spectacolul precise de dezvoltare a tării, vedeşte dinamica vertiginoa­ important domeniu al eco­
să ; se va construi un bloc Lorint, Sabin Popovici, Roza- muncii, strădaniile de reali­ şi într-o mai mică măsură de mers viguros pe drumul să a industrializării judeţu­ nomiei noastre naţionale dau Ï5 nouă“
înalte pilde de abnegaţie şi
lui nostru. Graficul ilus­
cu şase apartamente; vor lia Dragosin, Carolina Haida, zare a obiectivului general : latura educaţională. construcţiei socialiste. A fost trează creşterea conside­ devotament muncitoresc la
creşte substanţial contractă­ Lia Oprlşa, Florica Bolcu, îndeplinirea cincinalului îna­ Problema centrală pentru elaborat planul cincinal rabilă a producţiei de ener­ locurile lor de producţie, ur­ Orăstie
rile şi achiziţiile la animale ; Gheorghe Trifan, Gheorghe inte de termen. Ioan Chifor, anul 1973, cit şi a întregului 1965—1970 care a înscris gie electrică în acest al doi­ mează neabătut politica par­
vor fi depăşite producţiile Bulz, Teofil Lăzărescu, Ni- Ioan Suciu, Maria Lăzărut, cincinal, după cum a preci­ traiectorii spectaculoase pe lea an a] cincinalului faţă de tidului nostru.
medii planificate la grîu şi colae Bogdan, Simerian Ban- Constantin Oprişa, Trifa Ghe- zat recenta plenară a C.C. harta patriei. In constelaţia anul 1950. Desfăşurîndu-şi activitatea
energetică a României a a-
porumb în C.A.P., vor creş­ ciu, Ştefan Petruş si alţii — rasim, Viorel Dărăştean, Ma­ al P.C.R., o constituie creş­ Cu prilejul vizitei tovară­ sub semnul marii întreceri
te efectivele de animale, totdeauna în primele rînduri ria Porcea, Vasile Siminie, terea eficienţei economice în părut un nume nou ; Mintia. Acum, cînd întregul popor şului Nicolae Ceauşescu în declanşate în cinstea celei
producţia de lapte, iar în la îndeplinirea sarcinilor de Nicolae Rîb şi Eugen Moga toate sectoarele producţiei Aid, lîngă apa domoală a se pregăteşte să întîmpine judeţul Hunedoara, energeti- de a 25-a aniversări a pro-
cadrul secţiilor anexă, prin producţie sau în activităţi au făcut, totodată, noi pro­ materiale. Dacă adăugăm şi Mureşului, braţele şi inteli­ cu rezultate dintre cele mai cienii de la Mintia — prin­ chemării Republicii, coiecti
folosirea judicioasă a capa­ social-obşteşli, exemplu demn puneri pentru folosirea tutu­ faptul că în ultimul timp genţa umană nu durat un bune sărbătorirea sfertului de cipalul izvor de lumină şi vul cooperativei meşteşu­
cităţilor existente, se vor ob­ de urmat pentru ceilalţi oa­ ror rezervelor, suplimentarea comunei Baia de Criş i s-a nou astru luminos: termo­ secol de la proclamarea Re­ forţă al judeţului — l-au găreşti „Viată nouă" din O- ;
centrala Mintia, care a in­
angajamentelor, ridicarea din
ţine venituri în valoare de meni ai muncii. Este destul acordat un substanţial spri­ trat în cincinalul 1971—1975 publicii, cînd tara întreagă avut oaspete pe secretarul răştie raportează îndeplini- i
toate punctele de vedere a
1,2 milioane lei. să relevăm că valoarea pro­ localităţii Baia de Criş. jin material, faptul că aici cu o putere instalată de 630 se află angajată în marea general al partidului, care rea înainte de termen a •
le-a adresat preţioase indî
întrecere de înfăptuire a cin­
Am citat doar cîteva re­ ducţiei globale industriale în Demnă de semnalat a fost există o organizaţie de par­ MW. Azi, „Steaua de pe cinalului înainte de termen, sarcinilor de plan anuale la j
pere din cuprinzătorul plan perioada celor doi ani ana­ şi partinitatea, spiritul critic tid puternică ce dispune de Mureş" produce cu cele pa­ se cuvine să ne îndreptăm caţii şi îndemnuri pe care e toţi indicatorii.
le transpun neabătut în via
de măsuri stabilit şi adop­ lizaţi a fost realizată pe co­ prin care comuniştii au mili­ comunişti de nădejde, com­ tru grupuri ale sale, de cîte un gînd curat şi spre cei tâ. Puterea energetică a ITu După cum ne informează
tat de comuniştii comunei mună în procent de 103,3 la tat pentru înlăturarea neajun­ bativi şi hotărîti în muncă, 210 MW, în mai puţin de mai mult de 2 500 energeti- nedoarei, dobîndită în între tovarăşul Ioan Zaharie, pre­
Baia de Criş la recenta lor sută, la producţia marfă cu surilor şi greutăţilor oare atunci există toate premisele 80 de zile întreaga cantitate cieni : de la Mintia, Paro­ gime în aceşti ani ai con şedintele cooperativei, pînă
la sfîrşitul anului se va rea­
conferinţă comunală de par­ 103,88 la sută. S-a obţinut o mai există. Nu la toate ca sarcinile ce stau în fata de energie electrică pe care şeni, Hunedoara, Gurabarza strucliei socialiste, se va am liza un spor de producţie
acestei organizaţii să fie în­
tid. Mobilizaţi de recenta producţie suplimentară la punctele forestiere au fost o producea întreaga Româ­ sau Vulcan care, prin talen­ plifica în anii viitori, ţinînd marfă de pesle 6 la Sută,
producţia marfă de aproape asigurate condiţiile nece­ deplinite şi realizate cu suc­ nie a anului 1938 — anul tul şi dăruirea lor patriotică, pasul cu mersul viguros al
plenară a C.C. al P.C.R., de­ 2 milioane lei, concretizate sare desfăşurării muncii şi ces. considerat cel mai prosper al trimit lumină, forţă şi căldu­ tărji pe drumul edificării so­ concretizat în confecţii (pro­
legaţii la conferinţă au a- în 813 mc material lemnos în primul rînd aprovizionării C. DROZD economiei burgheze. Hune­ ră tuturor celor care trăiesc cietăţii socialiste multilateral duse în serie şi de coman­
dă) în valoare de pesle
doara se situează astfel pe şi muncesc pe străbunele dezvoltate. 800 000 lei. Va spori, de ase­
menea, cu 3 la sută volu­
mul livrărilor către fondul
Matematica, element Manifestări consacrate pieţei şi cu 4 la sută volu­
mul prestaţiilor de servicii
către populaţie. De remar­
cat că prin aportul direct al
unor secţii cum sînt : con­
fundamental al inteligen­ sărbătorii de la 39 Decembrie fecţii serie, croitorie băr­
baţi, tîmplărie, televiziune,
coafură etc. din care evi­
(Urmare din pag. I) denţiem »^activitatea comu­
ţei ştiinţifice in circuitul răşii Miron Drăgulescu, primarul comunei, şi Dumitru Julea, niştilor Nicolae Demian,
aspecte din lupta tlîrză a comuniştilor din ilegalitate, tova­
Traian Crişan, Eugenia Be-
secretarul comitetului comunal de partid, au trecut în revistă rescu, Octavian Oproiu, Şte­
fan Medrea, s-a obţinut pî­
transformările politice, economice şi social-culturale ale co­ nă în prezent o economie
valorilor economice munei în cei 25 de ani scurşi de la proclamarea Republicii. de 12 lei la 1 000 lei pro­
La încheierea emoţionantei întîlniri — care se înscrie
ducţie marfă, fapt ce va n-
în cadrul manifestărilor consacrate sărbătorii de la 30 De­
duce pînă la sfîrşitnl anului
cembrie — tinerii de la Exploatarea minieră Ghelar au pre­ un volum de beneficii supli­
{Urmare din pag. 1) probabilităţi. Este neştiinţific zentat un montaj literar intitulat „Te slăvim Românie, pă- mentare de peste .120 000
să afirmăm că in mod cert mint strămoşesc". ’/.... lei.
cînd teoretic, împreună cu in­ populaţia se va găsi între două
ginerii, metodele statisticii pen­ limite. Realitatea ar putea dez­
tru îmbunătăţirea şi mărirea minţi. Aceasta nu înseamnă că
producţiei. teoria prognozei nu e. o ştiinţă.
- Care este aportul matema­ Pentru că intr-un fel contăm PE RAZA HOR METODE AVANSATE
ticii la perfecţionarea organiză­ pe un eveniment care se pro­
rii şi conducerii ştiinţifice a pro­ duce cu probabilitate mare (95
ducţiei şi a muncii ? la sută din cazuri) şi altfel in-
- De mare importanţă pen­ tr-unul cu numai 5 la sută pro­ VOM OBŢINE 0 PRODUCTIVITATE SPORITĂ
tru întreprindere e conducerea babilitate. In teoria probabilită­
ei ştiinţifică. Teoria deciziei, de ţilor există două capitole care
natură probabilistică, diversele pun la dispoziţia teoriei prog­ (Urmare din pag. 1) ran şi la suprafaţă. Printre inginerii şi tehnicienii. Prac­
forme de programare care îşi nozei un instrument matematic acestea amintesc în primul tica a dovedit şi în acest
propun să găsească formula modern foarte dezvoltat. Mă Buna pregătire profesională şl Înalta sa conştiinţă i-au pennls strungarului Anglie! Marina, Concentrarea producţiei, rînd pe cele legate de utili­
optimă dintre variantele posibi­ refer, in primul rînd, la teoria de la atelierul mecanic al E.M. Deva, să iniţieze în meserie, numai în acest an, 15 tineri. I.ună sub aspectul localizării fron­ zarea unor perforatoare pen­ an că mai există unele sec­
le sînt din ce în ce mai mult seriilor în timp sau la verifica­ de lună, el îşi realizează şi de păşeşte sarcinile de plan. Foto: V. ONOIU turilor de lucru pe spaţii tru găuri cu lungimi mari, toare de activitate unde nu
aplicate în ţara noastră, mai rea ipotezelor statistice. Prin a scocurilor fixe şi mobile, au fost rezolvate în mod
ales că dispunem şi de calcu­ urmare, putem afirma că teoria mai puţin extinse, va con­ a transportoarelor şi maşi­ concret măsurile propuse.
stitui pentru viitorul apropiat
latoare electronice. prognozei este de esenţă pro­ o preocupare principală. Ast­ nilor de încărcat cu siloz în Conducerea întreprinderii,
specialiştii vor căuta ca pe
- La Conferinţa Naţională a babilistică şi poate fi privită ca A fel, gruparea locurilor de abataje şi la înaintări. viitor să acorde o deosebită
partidului, liniile directoare ale o ştiinţă, ca şi întreaga teorie muncă în anumite zone va Am amintit cîteva din pre­ atenţie modului de transpu­
dezvoltării viitoare au fost con­ a probabilităţilor. De remarcat, In loc de cocs — păcură! De¥iză de trebui să asigure reducerea ocupările colectivului nostru nere în practică a proiecte­
turate cu multă rigurozitate în acest sens, înfiinţarea, la U- căilor de circulaţie ş«i trans­ pe linia creşterii productivi­ lor şi cercetărilor întreprin­
ştiinţifică, bazate pe teoria niversitatea din Bucureşti, a port, a volumului lucrărilor tăţii muncii. Desigur, pe par­ se. Avem convingerea că nu­
prognozei. Am fi interesaţi să cursurilor postuniversitare de aefiune a Jurnaliştilor Siyrtedbreni de întreţinere, precum şi curs acestea vor fi comple­ mai în acest mod vom reuşi
cunoaştem citeva detalii asu­ teorie a prognozei. Scopul lor îmbunătăţirea condiţiilor de tate cu noi şi noi propuneri să asigurăm creşterea în
pra mecanismului de funcţio­ este să introducă diferiţi spe­ aeraj şi de alimentare cu e- şi idei, în realizarea cărora continuare a productivităţii
nare a prognozei. cialişti nematematicieni (econo­ Intrată de curînd în exploatare la fur­ Dar furnaliştii hunedoreni nu se opresc nergie electrică şi pneuma­ trebuie să-şi aducă din plin
mişti, medici, ingineri ş.a.) în nalul nr. 4, instalaţia de experimentare a doar aici. Dorinţa de-a întîmpina sărbătoa­ muncii, a producţiei de mi­
- Prognoza, de orice natură cunoaşterea aplicaţiilor teoriei introducerii păcurii în furnal îşi dovedeş­ rea de la 30 Decembrie cu fapte semnifi­ tică. In acest scop sînt în contribuţia toţi muncitorii, nereuri neferoase.
ar fi ea şi in orice domeniu, nu probabilităţilor pentru a le pu­ te po deplin eficacitatea — ne informează curs de elaborare studii de
poate fi stabilită pe cale de- tea folosi ştiinţific în profesiu­ cative, mobilizaţi de indicatorii de efici­ concentrare a producţiei Knmrrnr.-iT te
terministă. Datele pe care le nea lor. tovarăşul Inginer Eugeniu Gălbenuşă, şe­ entă ai anului viitor, îi determină ca în pentru fiecare mină.
evaluăm se stabilesc cu un a- Oamenii gindesc la viitor. ful secţiei I furnale. prezent să adopte noi soluţii la injectarea Acţiunea de ridicare a ni­
numit prag de probabilitate. Dar nimic nu poţi clădi în vii­ Rezultatele bune înregistrate în ce pri­ păcurii în vederea creşterii consumului de velului tehnic al producţiei HUME
De exemplu, putem afirma că tor dacă nu gîndeşti logic, a- veşte reducerea consumului de cocs şi păcură şi realizării unei arderi complete a va cuprinde un întreg an­
populaţia activă a unei ţări xat pe un plan. Şi e foarte menţinerea unei temperaturi constante ne acesteia în furnal. Sînt soluţii care vor samblu de măsuri care vi­
peste 20 de ani va varia cu o normal să-ţi bazezi pe ştiinţă îndreptăţesc preocuparea generalizării a- conduce în 1973 la o simţitoare reducere a zează mecanizarea operaţii­
mare probabilitate intre două cestei instalaţii şi la celelalte furnale —
limite. Scopul prognozei este să această vastă construcţie a u- ne explică interlocutorul... consumului de cocs. lor de bază şi cu consum ri­ A
determine aceste limite, aceste nei luminoase societăţi viitoare. dicat de manoperă în subte­
(Urmare din pag. 1) statului cel puţin un animal
pe an. Posibilităţi avem ca
să ne înfăptuim şi această
La baza succeselor - munca, Ascensiune pe pentru a mai ridica in vara dorinţă. Statul ii ajută pe
lui ’73 o şcoală nouă, moder­
crescătorii noştri de vite, cu
nă pentru invăţămintul de avansuri, cu cereale, cu în­
10 ani. In toate satele noas­ grăşăminte chimice, cu me­
tre avem cămine culturale dicamente ca să poată creş­
în care rulează film sau se
încrederea in izbi udă verticala vredniciei prezintă apărarea artistice. te animale. Mutaţii impor­
programe
tante au avut loc şi in ceea
sănătăţii
Pentru
oamenilor dispunem de două ce priveşte viaţa spirituală.
Aproape in nici o casă nu
dispensare umane la Bucu-
I-am spus tovarăşului Mihai dorinţa oamenilor de a termina lipseşte radioul. In comu­
— De cînd lucraţi In mine­ rii. Cind vezi cum se umple — Munca. Munca plină de dă­ Igna, secretarul biroului orga­ reparaţia capitală a furnalului reşci şi Curechi, unde sînt nă sînt peste 100 de televi­
n-am
abnegaţie,
rit ? vagonetul cu truda ta, care ruire şi oamenilor; pasiunea şi nizaţiei de bază I, a din şantierului înainte de cind termen. Nici Nicolae încadrate 4 cadre medico- zoare şi numărul lor se va
maistrul
observat
cadrul
voinţa
montaj-instalaţii
încrederea
— Am vreo 21 de ani. hrăneşte apoi locomotive, uzi­ sanitare bine pregătite. Pen­ tripla după ce se va mon­
ne; cind reuşeşti să prinzi în nestrămutată, permanentă, a T.C.M.M.H., că am vrea să Gilvitu s-a reîntors, însoţit de
— In acelaşi loc de muncă 7 chingi de metal muntele stră­ ortacilor în izbînzi. In fond, scriem despre unul dintre cei şeful de echipă Ion Lăzărescu. tru deservirea cetăţenilor ta un releu de televiziune
— Da, tot la sectorul I. lucitor de diamant negru, pen­ munca le-a creat pe toate, In­ mai buni meseriaşi ai şantie­ — Despre el se pot scrie nu­ noştri, cu cele strict necesa­ pe unul din versânţii mun­
— Ce anume v-a chemat în tru a-1 aduce la ziuă, bucată clusiv pe noi — oamenii. mai lucruri frumoase. Pe mine, re vieţii, în sate am ridicat ţilor ce ne înconjoară. Pen­
Valea Jiului ? cu bucată: cînd ştii că produ­ Discuţia am purtat-o în biroul rului la rubrica „Conştiinţe şi scuzaţi-mă 1 Am atîta treabă... De îndată ce urci spre trei magazine săteşti noi.
sul muncii tale este atit de ne­ Dar cu ce să începi profilul tru la anul ne-am propus să
— Aş putea zice frumoasa cesar economiei naţionale şi comunistului Ion Lăzărescu ? parchetul Poiana Răchiţelel Deoarece între localităţi nu
meserie de miner; ospitalitatea atit de apreciat... Poate eu aprecierea că din a- construim două noi maga­
oamenilor de aici ; apa este dă­ nul 1961. de cind a venit la al sectorului forestier Dobra, au existat drumuri comuna­ zine săteşti în satele Şesuri
tătoare de sănătate ; mirajul — Cum lucraţi cu oamenii ? Hunedoara, lucrează la acelaşi aurul verde — cit vezi cu le şi nici săteşti, circulaţia şi Merişor, un nou cămin
banului; sau toate la un loc. — Felurit. Cind cu tact, cu Inc de munca : şantierul mon- ochii — ¡şi etalează caratele
In 1954 am terminat stagiul mi­ răbdare şi înţelegere, cînd... II laj-instalaţil I al T.C.M.M.H. se făcea pe poteci şi pe al­ cultural în satul reşedinţă
litar şl m-am întors acasă, la stimez şi mă stimează; ii ajut Sau poate cu aprecierea ascen­ smulse parcă din imensele biile rîurilor, am construit de comună, o şcoală, să
Vaslui. Eram băiat mare, cu şi mă ajută. Avem uneori ne­ siunii lui rapide de la munci­ comori ce sălăşluiesc în a- in ultimii cinci ani mai modernizăm drumul jude­
armata făcută, căutat de fete. plăceri, dar nu admitem Indis­ tor necalificat la şef de echipă dîncurile acestui bogat pă- mult de 30 km de drumuri,
N-aveam haine. M-am întors in ciplina, stimulăm cum se cuvi­ — meseriaş foarte bun, apreciat mint hunedorean. ţean prin turnarea de îm­
Valea Jiului, la mina Petrila, ne bunele rezultate. de oamenii cu care lucrează, 11 poduri din beton şi 19 brăcăminte asfaltică. Aşa e
printre oameni cunoscuţi, cu — Ce probleme vă pune mun­ de conducerea şantierului şi a Aici, pe distanţe de zl lu­ că am avea ce consemna în
gîndul să-mi fac un costum de ca in sector ? trustului. S-ar mai putea în­ mină, la hue sau la corhă- podeţe. Acum circulaţia în­
haine şi să revin la Vaslui. Nu — Sectorul I prezintă multe cepe cu pasiunea lui pentru nltul buştenilor, îşi desfăşoa­ tre sate se face cu autobu­ noua monografie ? ,4y mai
mi-am cumpărat costum, ci o greutăţi, generate mai ales de meseria aleasă — lnstalator- zele. Despre nivelul de trai scrie apăsat, ca să râmină
haină de piele; apoi alte şi alte tectonica straturilor de cărbu­ şefului sectorului I de la mina brăţări de aur“. Să ne reco­ montor —, cu satisfacţiile ce 1 ră activitatea şl brigada peste veacuri la generaţiile
lucruri. Cînd a venit rîndul ne. Fiind plasat la extremita­ Petrila. Interlocutor: maistrul mande pe cineva. Ne-a dat un le-a oferit munca, ale cărei condusă de comunistul Vasi­ al oamenilor ar fi de ase­
costumului, eram deja stabilit tea cîmpului de exploatare, a principal Stere Pădureanu. unul răspuns nedefinit ca precizie. amprente le-a lăsat deopotrivă le Şofronlci - om priceput şi menea multe de spus. Ca­ care vor veni după noi, că
la Petrila. trebuit să retezăm nu de mult dintre veteranii exploatării. Am — Ştiu eu ?... Majoritatea sint pe toate lucrările la care a sele in care stau sătenii toi ceea ce am înfăptuit,
— Vă place meseria de mi­ blocurile groase şl subţiri din vorbit despre sarcinile de pro­ meseriaşi buni, oameni pe care participat: instalaţiile civile de harnic, din a cărui privire ceea ce am. realizat şi vom
poţi
te
ner ? stratul III. A fost o lucrare ducţie, despre meseria de mi­ înaintaţi. bizui orlcind. Ia comunişti gaz metan din Hunedoara, noua desprinzi cu uşurinţă acea noştri ori sînt noi, ori li realiza le datorăm numai şi
ner, despre evoluţia in timp a
locurile
Vizitaţi-i
— Foarte mult. deosebit de dificilă, dar am re­ interlocutorului, in această fru­ de muncă ! Acolo îşi definesc fabrică de aglomerare, furnale­ dîrzenle pe care numai dra­ s-au adus îmbunătăţiri. E la
zolvat-o cu deplin succes, fără le 7, 8, 9. O.S.M. II, la Călan, modă casa cu ferestrele du­ mimai Partidului Comunist
— De cînd sînteţi maistru 7 avarii sau deranjamente. Oa­ moasă meserie. Uşa biroului ei personalitatea. Vorbiţi cu Deva, Simeria... gostea faţă de muncă o fi­ Român, partid care ne-a
— După ce am parcurs toate meni ca Gheorghe Borşoş, Vasi­ s-a deschis de zeci de ori, dis­ maistrul Nicolae Gilvitu. Poale xează în ochii oamenilor. ble. In gospodăriile oameni­
etapele mineritului, în 1954 am le Avarvarei. Mikola Zoltan, cuţia ne-a fost fragmentată in­ scrieţi despre Teodor Malancen, — Aici, la Hunedoara, am Decorat cu Medalia Mun­ lor sint azi aproape 1 000 deschis calea spre afirmare,
fost trimis la şcoala de maiştri, Gheorghe Zaharia s-au între­ cit n-am ştiut cu ce am înce­ Nicolae Andreescu. Ion Lăzâ- trăit cele mai mari satisfacţii. ne-a netezit drumul spre o
la Petroşani. Am absolvlt-o în cut pe ei înşişi în pricepere şl put şi unde am ajuns. Nu rescu, Victor Lupu. Ioan Luca Am învăţat meserie, am simţit cii pentru rezultatele deose­ capele bovine, 2 000 capete viaţă mai demnă, mai bu­
căldura
colecti­
1957. A fost un mare succes al hărnicie. Avem şi alte proble­ ne-am supărat. După termina­ sau chiar despre Gilvitu. Dar mereu aproape devenit comunist, bite obţinute în producţie, ovine şi aproape 700 capete
vului.
am
meu. me specifice mineritului. Insă rea ^ şutului, maistrul principal sînt şi alţii... mi-am întemeiat un cămin fe­ de 5 ori consecutiv fruntaş porcine. Numărul efectivelor nă. mai omenoasă.
— Şi v-aţi întors între ortaci ? nu ne-au învins niciodată. Stere Pădureanu are mai mul­ I-ara întilnit pe toţi la fur­ Am discutai cu primarul
— Bineînţeles. Tot la sectorul te probleme decit în cele 6 ore nalul nr. 8 de la C.S.H., aflat ricit; ce să mai spun ? Simt în întrecere, destoinicul fo­ de animale ca urmare a în­
I. Aici m-am împlinit ca om, — Realizaţi planul ? lucrate jos în abataje. Ii as­ in reparaţie capitală. Despre din plin bucuria anilor socialis­ restier, împreună cu brigada treţinerii păşunilor şi a fi- şi alte probleme legate de
ca meseriaş, aici m-au primit — Lună de lună. Pe noiem­ cultă cu răbdare pe oameni, le mulţi scrisesem in repetate rîn­ mului şi înfloririi patriei. De sa, şi-a realizat pianul anual
ortacii in rîndul comuniştilor, brie avem un plus de peste 300 dă Îndrumările necesare, fieca­ neţelor este în continuă viitorul comunei. Interlocu­
în anul 1959. de tone. Ne vom face şi pla­ re pleacă lămurit. mulţumit, duri. Citeva minute i-am urmă­ aceea, muncesc cu dragoste, cu cu o lună mai devreme. creştere. Ne-am propus ca
nul anual, sintem pregătiţi să adresînd popularul salut mine­ rit doar cu privirea. Comenzi conştiinţa împăcată că servesc torul ne-a vorbit răspicat,
— E grea meseria de miner ? Acum, munca lor se axează în decurs de cloi ani să mă­
— Nu e atit de grea, cit e de ne onorăm şl sarcinile anului resc : Noroc bun ! scurte, strigăte, zgomot surd de partidul, patria, poporul. pe pregătirea temeinică a hotărît şi in cuvintele lui
interesanta, de pasionantă. De viitor. Aşa ne-am despărţit şi noi de metal, ploaie de seîntei. grabă. Da, personalitatea oamenilor stocurilor de buşteni pentru rim numărul efectivelor de am sesizat o doză de min-
multe ori e frumoasă.
— Iţi oferi 1- satisfacţii 7 — Ce situaţi la baza succese­ maistrul principal Setre Pădu­ Toate se contopesc in clocotul se defineşte prin muncă, în producţia Iul ‘73. animale în aşa fel incit drie. Da, e x> mindrie justi­
— Mai mari decît alte mese­ lor T reanu, de la mina Petrila. muncii, toate vorbesc despre clocotul ei mereu mai fierbinte. fiecare gospodar să vîndă ficată !