Page 35 - Drumul_socialismului_1972_12

\,c<*-r1 > .visais:.;'.>r ¿«aajfflwiií arog
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 574 © DUMINICĂ 10 DECEMBRIE 1972

Ora de dirigenţie: n încep cursurile

serale de
subingineri
ceea ce este util în educaţie Săptămînă viitoare se des­

chid cursurile învătămîntu- Film Fuga e sănătoasă“
lui seral de subingineri. 33 EDITORIALE
Continuăm să publicăm Hunedoara. „In urma asisten­ Profesoara Ana Pop Sîrbu, Cursurile,, care vor funcţio­
scrisorile primite la redacţie telor făcute la diferite ore de de la Şcoala generală nr. 10 na în 56 de mari uzine şi „Fuga e sănătoasă" este un sot trădător, cu vertebre
în urma dezbaterii lansate de dirigenţie, am reţinut că suc­ din Hunedoara, notează : „Ora întreprinderi din ţară, vor un nou exemplu al inspira­ prea flexibile pentru această @ Eroii nu au vîrstă (Edi tura „Ion Creangă"). Maria
ziarul nostru privind ora de cesul acestei ore nu depinde de dirigenţie este acea oră fi frecventate de peste 3 000 tului transfer de gen. Scena­ femeie fragilă dar curajoasă. Arsene adună în acest volum schiţe şi povestiri despre
dirigenţie. numai de pregătirea ei (pro­ în care copilul are posibili­ muncitori, maiştri şi tehni­ riul lui Jean-Loup Dabadie Tema filmului este, de lupta în ilegalitate a tineretului utecist.
„Ora de .dirigenţie — ne cedee, metode ş.a.), ci şi de tatea să-şi spună părerea, să cieni — absolvenţi ai licee­ şi Philippe • de Broca se in­ fapt, cursa a trei oameni 9 In Editura politică a apărut ediţia a II-a revăzută a
scrie Iuliana Tîrt, învăţătoare gândească, să perceapă taine­ lor sau ai altor şcoli echi­ spiră din romanul „Drumul pentru viaţă, pentru liberta­ volumului „Codul penal pe înţelesul tuturor" de George
la Şcoala-cămin din Păcliş-a — le cuvîntului, să ştie să măr­ valente — selecţionaţi în spre soare" al lui Robert te, opţiunea pentru acel Antoniu, Marin Popa şi Ştefan Daneş.
este în exclusivitate o oră turisească şi să se mărturi­ baza unui examen de admi- Beylen. In prelucrarea mate­ drum al soarelui de care ® Poetul Al. Andritoiu semnează la Editura Albatros,
educativă şi deci, aşa cum e- Învăţămînt formativ, sească. In cadrul acestei con­ rialului epic, conform legi­ este vorba în romanul inspi­ antologia literară Avram Iancu.
ducaţia este un proces con­ fesiuni, profesorul încearcă să i tere. Formarea de specialişti lor morfologiei filmice, se rator. Şi chiar dacă este © In Editura Cartea rom ânească a apărut volumul de
din rîndul salariaţilor mari­
tinuu, şi dirigentia trebuie să sîrîns legai de fie cu discipolii săi un bun lor întreprinderi productive simte, categoric, mina lui de vorba de un film de aven­ poeme „Hanibal" al lui Eugen Jebeleanu. Ilustraţiile sînt
depăşească graniţa unei lecţii duhovnic, un om care, din constituie unul din mul­ Broca. Dinamismul acţiunii, turi, de Broca sugerează că semnate de tînărul artist... Tudor Jebeleanu.
pe săptămînă, de 50 de minu­ realităţile vieţii punct de vedere metodic, etic tiplele aspecte ale legării fraza cinematografică struc­ această temă este majoră.
te, precum şi graniţa clasei". şi uman, ştie să fie o pîrghie învăţămîntului superior de turată cu precizie, îl trădea­ Philippe de Broca este, însă,
In continuare, după ce ara­ de legătură sensibilă între producţie şi vine să răspun­ ză pe regizorul „Omului din un excepţional alchimist. El
tă necesitatea ca dirigintele gîndurile sale, concepţiile sale dă necesităţilor crescînde Rio", iar uşoarele intermez-' ştie că a vorbi exclusiv pa­ Spectacole
să cunoască bine copiii cu convingerea, priceperea şi şi lumea atît de complexă a ale economiei naţionale, ca­ zo-uri romantice, pe cel din tetic despre o temă, fie ea Pentru
care lucrează, obligaţia de a tactul cu care dirigintele ur­ şcolarului. Soluţia realizării re solicită de la un an la „Cartouche". De aici rezul­ chiar majoră, e nefiresc.
cunoaşte mediul familial al măreşte realizarea scopului ce unei asemenea ore? Profeso- altul cadre cu pregătire tot tă senzaţia spectatorului că Tocmai de aceea, umorul, Duminică, 10 decembrie,
fiecăruia, prietenii şi încli­ şl l-a fixat". rul-diriginte trebuie să cu- mai înaltă. filmul îi oferă nu numai accentul liric, dramatismul la orele 17,00 şi 20,00, Agen­
naţiile elevilor, semnatara Scrisoarea continuă cu o re­ noassă perfect fiecare elev, Noile secţii de subingineri senzaţii tari, aventuri palpi­ situaţiei alternează. De bună melomani ţia română de impresariat
scrisorii propune: lt Prezen­ latare a desfăşurării unei ore să ştie să-i valorifice talen­ sînt profilate în domeniile tante, ci pune în vibraţie şi seamă că echilibrul pelicu­ artistic prezintă prin forma­
ţa dirigintelui în cit mai mul­ de dirigenţie la clasa a Vil-a tul, priceperea, deprinderile". electronicii, electrotehnicii, o coardă mai sensibilă, mai lei izvorăşte din conştiinţa In interpretări celebre, al ţia de muzică uşoară „Sa-
te activităţi extraşcolare, or­ B, etapele ei. Prin tema „Pă­ După ce semnatara scrisorii energeticii, mecanicii fine, ferită de efectele cotidiene. deplină a acestui adevăr es­ şaselea disc din seria „Is­ voy" un spectacol pe scena
ganizate în fabrică, la specta­ rerea mea despre munca co­ ne descrie etapele unei lec­ tehnologiei construcţiilor de Bineînţeles, în această re­ tetic. Dar regizorul nu teore­ toria muzicii universale în sălii „Arta" din Deva. îşi
cole, în cîmp, în sala de dans legilor şi a lor despre munca ţii pe care a sustinut-o re­ maşini, utilaj chimic, meta­ cepţie, mai complexă decît tizează, ci derulează în faţa exemple" redă cîteva din­ dau concursul soliştii Mihai
etc. — locuri ce pot servi mea”, s-a urmărit formarea la cent şi care a dezbătut tema lurgiei, chimiei industriale, este aceea necesitată de un tre capodoperele celebrului Constantinescu, Olimpia Pan-
ciu, Gioni Dimitriu, Antonio
drept cadru pentru dra de di- elevi, la colectivul clasei, a „Prietenia şi sensul ei adevă­ materialelor de construcţii, film de aventuri oarecare, spectatorului o suită de eve­ Georg Friedrich Hăendel: arii
rigenţie şi 2. Temele dezbă­ unei conduite morale înainta­ rat", încheie cu următoarea transporturilor, industriei un rol substanţial are Mi­ nimente palpitante de pe din operele „Xerxes", „Rada- (Italia).
tute de elevi şb Cu elevii să te, întărirea convingerilor cu concluzie: „Pentru profesor, lemnului şi construcţiei. chel Piccoli. Acest mare ac­ timpul celui de-al II-lea răz­ misto", din oratoriul Acis şi *
fie alese din viaţa şl activita­ privire la respectarea norme­ mai ales pentru cel ce se află Potrivit precizărilor Mi­ tor, absolut credibil în ori­ boi mondial, In decorul exo­ Galatea, părţi din „Concertó
tea lor. Pentru evitarea re­ lor şi principiilor morale. „Ora în primul an la catedră, este nisterului Educaţiei şi învă­ care din rolurile interpreta­ tic al Libiei. Filmul place Mărfi, 12 decembrie, şi
petării unor teme precum şi de dirigenţie amintită a avut îmbucurător să constate că ţământului, la aceste secţii te, înzestrează personajul grosso" în la minor op. 6, miercuri, 13 decembrie, la
pentru alegerea judicioasă a următoarele etape: expune­ ora de dirigenţie începe să serale ale învăţămîntului Valentin cu trăsăturile ve­ fără rezerve. nr. 4 şi din „Sonata nr. 6 în Deva, respectiv Haţeg şi Că-
temelor incît acestea să fie rea de fapte concrete din via­ facă parte din fiinţa elevilor, subingineresc vor preda ca­ rosimile, cu datele certe ale AL. COVACI si minor pentru flaut". lan, orchestra de muzică
cît mai adecvate vîrstei ele­ ta cotidiană a clasei; expli­ că aceştia o aşteaptă cu ne­ dre didactice cu îndelunga­ unei biografii în care aven­ populară „Olt" prezintă un
vilor, de un real folos ar fi carea şi analizarea faptelor răbdare, că se pregătesc pen­ tă experienţă la catedră. tura este un fenomen pasa­ bogat spectacol folcloric. Iu­
o „programă" care să cuprin­ cu ajutorul elevilor; sublinie­ ger, ivită, mai degrabă, ca bitorii muzicii populare au
dă cunoştinţele şi deprinderile, rea trăsăturilor esenţiale ale tru ea cu seriozitate şi emo­ (Agerpres) o funcţie a unor circumstan­ prilejul întîlnirii cu îndrăgi­
minime eşalonate pe clase (ti­ ideii urmărite; aprecierea de ţie". ţe exterioare. ţii solişti Maria Clobanu şi
tlul lecţiei şi materialul ce va către fiecare elev a activită­ Filmul se mai bucură de Ion Dolănescu.
fi prezentat să rămînă la ale­ ţii proprii, precum şi activi­ alte două interpretări de
gerea dirigintelui). tăţii colegilor săi. S-a evitat In fiecare zi din viaţa de excepţie. Michael York, cu­
O scrisoare interesantă ne-a astfel excesul de verbalism, noscut de noi ca Tybalt în
trimis şi profesorul Ioan Vlad, „acapararea" orei de către di­ „Romeo şi Julieta" al lui Ze- Teatrul de stat Turda pre­
şeful comisiei dirigintilor de riginte, nota constativ-morali- pionier, cîf mai multe fapte firelli, întruchipează, de a- zintă marţi, 12 decembrie, la
la Şcoala generală nr. 1 din zatoare". Călan, piesa lui Dan Târchi-
ceastâ dată, un tînăr aviator lă „Unchiul nostru din Ja­
demne de viitori comunişti englez, nimerit şi el, fără maica".
să fi vrut, în miezul unor
evenimente aventuroase. Ve­ *
„Nota 10 ia munca patriotica“ deta pistruiată, Marlène Jo- Casa de cultură a sindica­
bert (partenera lui Belmon­ telor din Petroşani prezintă
Pentru cultivarea dragostei şi pasiunii pentru do în „Mirii anului II), apa­ marţi şi miercuri, în localul
muncă, pionierii Şcolii generale de 4 ani din Groşi — re în rolul unei soţii de di­ mmm propriu, spectacolul forma­
Hunedoara, au desfăşurat activităţi de înfrumuseţare plomat elveţian. Lorène-Jo-
a şcolii, a împrejurimilor, precum şi a satului, toate bert realizează o ascensiune ţiei sale de muzică uşoară,
în cadrul acţiunii „Nota 10 la muncă patriotică" — ne morală atunci cînd preferă avînd drept cap de afiş cu­
scrie pionierul Florin Lovişte de la Clubul presei pio­ să aleagă drumul pribegiei, noscuţii solişti Anca Age-
nierilor din Hunedoara. Cu acest prilej, s-au eviden­ decît să trăiască alături de Secvenţă din film. molu şi Cristian Popescu.
ţiat pionierii Costel Farcaş, Cornel Lup şi Elena Pie­ i
triş.
Printre acţiunile înscrise în programul de activi­
tăţi al unităţii, un loc central îl ocupă cele menite să
contribuie la dezvoltarea dragostei fată de Partidul
Comunist Român, faţă de patrie şi popor.
Pionieri în fiecare clipă
Pionierii Şcolii generale nr. 1 Hunedoara dau do­ 'Almanah
vadă că sînt pionieri în fiecare clipă, ne scrie Ma-
rioara Păun, de la Clubul presei pioniereşti din Hu­ HERCULE LA DEVA
Glasul păsărilor a consti-
nedoara. • tuit o pasionată activitate de
Astfel, Simona Ken şi Carmen Lucaci, din clasa a Colecţia de monumente, cercetare căreia i s-au con
fV-a A, împreună cu ceilalţi colegi din detaşament au datînd din perioada stăpîni- Braţul drept, căruia îi lipseş­ deşi în detalii de ordin teh­ sacrat biologii bucureşteni F
te partea inferioară, se spri­
nic nu depăşeşte nivelul u-
ajutat pe Rozalia Abrudean să strîngă din grădină po­ rii romane în Dacia, a Mu­ jinea de măciuca noduroasă, Zaharia şi E, Marcu. Potrivi
rumbul şi să-l transporte în magazie. Pioniera Corne­ zeului judeţean Hunedoara— una din atributele activităţi­ nei opere artistice provinci­ concluziilor emise de cei do
lia Jucos, din clasa a IV-a A, >ajută de mai mult timp Deva s-a îmbogăţit recent cu lor lui Hercule. Umărul sting ale. Anonimul artist — lo­ oameni de ştiinţă, majorita­
o persoană în vîrstă, ducîndu-i în fiecare zi prînzul o interesantă operă sculptu­ este parţial acoperit, cu bla- calnic bineînţeles —, redînd tea păsărilor posedă un gla:
de la cantină. De asemenea, în timpul liber o ajută la rală : un relief votiv repre- .... na. ,!.eului' din. Nmnc.ca u(:is cu ingeniozitate detaliile cor­ curat şi vibrant, cu puterni
treburile gospodăreşti. Detaşamentul .clasei, a IV-ş a zentîhd pe Hercule) zeitate de . eroul mitic, blană care pului atletic al lui Hercule, ce rezonante, unele speci
îngrijeşte parcul din faţa şcolii, avînd grijă de aspec­ a pantheonului greco-roman. respectînd cu stricteţe pfo-
tul trotuarelor şi de flori. Printre cei mai harnici pio­ Relieful votiv pe care-1 cade peste braţul drept, în­ porţiile se dovedeşte un bun putînd imita cîntecul altoi
specii sau diferite sunete dir
nieri se numără Nastasia Balaş, Cornelia Pleşa, Dorel prezentăm, spart în patru doit din cot, şi de-a lungul cunoscător al anatomiei cor­
Baciu. corpului. In pumnul strîns pului omenesc. Măiestria natură. Cîntecul păsăriloi
bucăţi din care lipseşte tine un obiect rotund de for­ sculptorului o relevă şi în­ este sensibil la diferiţi fac
Primiri în organizaţia pionierilor partea inferioară, a fost scos ma unui măr. Greutatea cor­ cercarea de a scoate scena tori externi şi supus capri­
ia iveală de lama plugului, pului se sprijină pe piciorul sculpturală din cadrul plat ciilor firii şi dorinţelor dife
la Pui, cu ocazia lucrărilor sting, iar dreptul este plasat ritelor zburătoare. Cercetă
Zilele trecute, sala de festivităţi a întreprinderii agricole. Lucrat în marmură înainte şi puţin lateral (am­ al reprezentărilor reliefate.
1
de transporturi auto Hunedoara a îmbrăcat haine de albă de Bucova, are urmă­ bele picioare sînt distruse Modul în care au fost rea­ torij bucureşteni au putu
sărbătoare. împodobită cu drapele roşii şi tricolore, toarele dimensiuni : înălţimea lizate trăsăturile fetei, ce de­ distinge unele • semnificaţi
ea a găzduit ceremonialul primirii în organizaţie a de la genunchi). gajă bărbăţie, curaj, voinţă, ale glasului păsărilor, învă-
Comunista Elena Baba se numără printre cele mal har- 47 cm, lăţimea 38 cm şi gro­ Reversul plăcii este şlefuit
nice şi conştiincioase munciioare de la „Avicola“ Mintia. Iat-o, unui număr de 15 elevi din clasele a II-a şi a IlI-a forma alungită a nasului, tind într-un fel limbajul a-
sortind un lot de ouă, care vor lua drumul spre consumatori. de la Şcoala generală nr. 9 Hunedoara. In cinstea noi­ simea 5 cm. superficial, fapt ce constituie barba stufoasă şi buclată a- cestora. Ei au remarcat ru
Foto: V. ONOIU lor pionieri primiţi în organizaţie în preajma aniver­ Reprezentarea figurată este un indiciu că acest relief a rată posibilităţile şi capaci­ dimente de inteligentă si sen
fost aplicat de către dedicant
sării Republicii, a urmat un reuşit program artistic. caracteristică pentru o serie tatea artistului de a reda, timente exprimate prin su­
de plăci dedicate lui Hercule. pe un perete, în stratul de într-o manieră personală, a- nete şi strigăte care repre­
Intr-o nişă dreptunghiula­ tencuială. numite trăsături umane care, zintă chemare, ademenire
ră, marcată de un chenar concepută şi realizată în potrivit concepţiei sale, erau bucurie, dragoste, avertiza
întreaga reprezentare este
AGRICULTURĂ PE... VERTICALĂ rioară oblică, este reprezen­ concordantă cu regulile după proprii lui Hercule. luptă. Prin mijlocirea glasu
lat de 2 cm, cu latura inte­
re, rugăminte, provocare lc
Este posibil ca relieful
tat Hercule, nud, în picioare,
care au fost executate şi
lui, păsările îşi comunică to
înlr .o poziţie de repaus. alte exemplare de acest fel, votiv să fi avut în registrul ce au să-şi transmită, uneor
inferior, astăzi distrus, o
:
inscripţie care să cuprindă speciile înţelegîndu-se între
Gorzig — Worbzig —Grob- 1970, la unificarea completă. construcţii zootehnice existînd ţie revin cîte 100 cai putere numele dedicantului operei ele prin sunete sau strigăte
zig, sînt numele a trei loca­ Drumul pare simplu, dar a chiar posibilitatea ca la ie­ la fiecare sută de hectare şi respective. comune.
lităţi care cuprind 11 sate si­ fost destul de complicat — şirea din schimb oamenii să se folosesc cîte ,100—130 kg
tuate în regiunea Halle, din ne-a declarat secretarul comi­ poată face baie. N, 50—60 kg P şi 90—100 kg Ca şi alte asemenea opere Prima fabrică de cimen
Republica Democrată Germa­ tetului de partid. îndeosebi a Datorită intensificării me­ substanţă activă la ha, iar iri­ sculpturale dedicate diferite­ din ţara noastră a începu
nă. Pentru cititorul neavizat, trebuit desfăşurată o muncă canizării proceselor de muncă gaţii se fac, cu ajutorul a lor divinităţi romane, relie­
simpla enunţare a numelui lo­ ■intensă pentru a-i convinge în zootehnie şi condiţiilor două instalaţii, pe 1 000 ha, cu ful votiv ce prezintă pe ero­ să funcţioneze la Brăila, îr
anul 1889. Ea este considera
calităţilor amintite nu prezin­ pe cooperatori de avantajele create, a fost posibil ca pro­ perspectivă de a se mai ame­ ul mitic Hercule a fost pro­
tă vreo semnificaţie deosebi­ cooperaţiei, a-i face să vină ductivitatea muncii să spo­ naja încă 1 000 ha în colabo­ dus în atelierele de sculptu­ tă totodată cea de a dou<
tă. Oricine face însă cunoş­ cu soluţii în organizarea mun- rească substantial. Ca dova- rare cu o altă unitate agri­ ră ale capitalei Daciei ro­ întreprindere de acest ger
tinţă cu harnicii oameni ai a- colă vecină. Pentru a obţine mane, Ulpia Traiana Sarmi- din Europa. In 1938, fabrice
cestor aşezări rurale, cu pu­ o productivitate ridicată a zegetusa. producea, din piatra transpor
tată cu şlepurile pe Dunăre
ternice aspiraţii spre urbani­ Note de călătorie din R.D.G. muncii, terenul se lucrează Faptul că acest relief vo­ 2 000 de tone de ciment pi
zare, rămîne cu impresii de cu maşini care au lăţimi mari tiv, datat în sec. II-III, a
neuitat. de lucru, de regulă 10 m. fost descoperit la Pui, ne an. Dezvoltîndu-se substan
In structura producţiei a- Folosirea cu maximă efi­ îndreptăţeşte să credem, deşi tial în ultimele două decenii
gricole a regiunii locul ocu­ cii şi profilarea producţiei, să dă, în prezent norma de de­ cienţă a fiecărei palme de pă- nu au mai apărut şi alte acest veteran al industrie
pat de unităţile agricole din se ’obişnuiască cu noul mod servire a unui îngrijitor es'e mînt — acţiune care se bucu­ materiale romane, că el noastre producătoare di
Gorzig — Worbzig — Grob- de viată şi de activitate pro­ de 28 de vaci, 50 de scroafe ră de o deosebită atenţie în poate să indice existenta u- materiale de construcţii rea
zig constituite într-o coope­ ductivă. S-a ajuns ca acum cu purcei sau 500 porci la în­ toate unităţile agricole, are o nei construcţii agricole ro­ lizează acum o cantitate de
raţie, formată din două coo­ să fie organizate cîte două grăşat. semnificaţie aparte. Ne-am mane (o villa rustica). In ciment de 100 de ori rna
perative agricole şi o gospo­ schimburi în toate sectoarele Discutînd despre nivelul convins de acest lucru vizi- susţinerea acestei ipoteze mare decît în urmă cu patri
dărie de stat, este bine defi­ de producţie, cu excepţia ce­ producţiilor, ni s-a spus că, tînd un complex cu 6 etaje vine şi descoperirea recentă, decenii. Sortimente principa
nit. O vizită făcută în sectoa­ lui de creştere a animalelor în medie, la hectar se obţin destinat creşterii porcilor. tot tn această zonă, la Va­ le: cimentul superior M-40(
rele de producţie ale coope­ pentru carne, ceea ce înseam­ anual cîte 4 000—4 500 kg Construcţia, care se amorti­ lea Lupului, a unei construc­ destinat construcţiilor de
raţiei şi discuţia purtată cu nă că oamenilor le este re­ grîu, 30 000—32 000 kg sfeclă zează în mai puţin de 9 ani ţii romane. mare rezistenţă (poduri, pi­
Edith Meissner, secretarul co­ zervat suficient timp pentru şi 20 000—23 000 kg cartofi. — ne-a spus şeful producţiei loni, fundaţii etc.), F-350 so
mitetului de partid şi respon­ preocupări familiale şi cultu­ Pentru 1975 se prevede reali­ zootehnice, Klimner Silgfried Prof. IOAN ANDRIŢOIU licitat pentru construcţii a
sabilul sectorului zootehnic, rale. Urmărind satisfacerea u- zarea a 5 500 kg grîu, 45 000 — este în permanenţă popu­ gricole, precum şi diferite
ne-a prilejuit formarea unei nui asemenea deziderat, în a- kg sfeclă şi 30 000 kg cartofi lată cu cîte 540 de scroafe şi cimenturi cu priză rapidă.
imagini convingătoare asupra celaşi timp s-au creat grădi­ la hectar. In zootehnie, se produşii obţinuţi de la ele —
eforturilor pe care le depun niţe şi creşe pentru cuprin­ produc şi se livrează anual peste 4 500 capete la o făta Sport pe unde scurte Columna lui Traían este
cooperatorii în scopul înfăp­ derea tuturor copiilor coope­ peste 500 kg carne de porc, re. In noul tip de adăposturi : una din cele mai valoroa­
tuirii sarcinilor pe care le-a ratorilor. In ideea economiei ovine şi bovine la hectar, iar care se extinde tot mai mult, Recordul contravenţiilor de circulate
stabilit Congresul al VIII-lea de timp, unitatea dispune de producţia medie de lapte este se aplică tehnologiile moder­ Vor fi stabiliţi primii 10 se piese expuse în Muzeul Recordul în materie de venient pe minut. Tristul re­
al P.S.U.G. Deşi istoria coope­ cantină proprie, unde coope­ de 3 600 1 pe cap de vacă, es- ne de creştere. Comunicaţia sportivi ai judeţului, ai clu­ de istorie a R.S.R., consti­ contravenţii la regulile de cord dă de gîndit celor în­
y
raţiei este relativ scurtă, în- ratorii servesc masa, iar în timîndu-se ca aceasta să între etaje, pentru transportul burilor şi ai asociaţiilor. Mi­ tuind un adevărat „act de circulaţie îl deţine intersec­ sărcinaţi cu bunul mers al
sumînd numai 8 ani, ea este sate există ateliere pentru re­ crească în următorii ani la oamenilor, furajelor şi ani­ siune grea. Anul 1972 a fost naştere“ al poporului ro­ ţia B.D. Tudor Vladimirescu fluxului pietonal şi rutier,
bogată în semnificaţii, înscri- paratul obiectelor de uz cas­ 4 000—4 500 1. Fireşte, se în­ malelor este asigurată prin generos cu sportul hunedo- mân. Ea cuprinde 125 reli­ — str. Smîrdan din munici­ care au preconizat iniţierea
indu-se organic pe traiectoria nic. De asemenea, cooperaţia ţelege că nici producţia de intermediul lifturilor, iar e- rean. O şcoală din Valea Jiu­ efuri, copii fidele ale ce­ piul Drobeta-Tr. Severin. unei campanii menite a mo­
ascendentă a agriculturii mo­ are o casă proprie de odih­ furaje nu este neglijată, de vacuarea gunoiului se face cu lui a iniţiat „Cupa Mulţescu". lor existente pe Columna Potrivit unei statistici efec­ biliza opinia publică în res­
derne, de mare randament, nă. S-au îmbunătăţit mult, pe terenurile destinate produ­ jet de apă, care circulă pe Competiţia a avut succes de ridicată de împăratul Tra­ tuate de organele de specia­ pectarea regulilor de circu­
practicată de un popor hotă- deşi posibilităţile nu au fost cerii nutreţurilor, obţinîndu-se sub grătarele de la flecare participare. Demnă de salutări ían la Roma. Se pot vedea litate ale miliţiei locale, în laţie şi evitarea accidentelor.
irît să valorifice cu maximă e- încă epuizate, şi condiţiile de cîte 70 000—80 000 kg la hec­ etaj. Ni s-a explicat că sînt iniţiativa Liceului din Vulcan, acest punct se înregistrează,
ficientă întregul potential u- tar. şi unele probleme neelucida­ dar să aşteptăm ca Mulţescu în orele de vîrf, un contra­
man şi material de care dis­ viaţă ale cooperatorilor la In ceea ce priveşte baza te pe deplin. Intre altele, noua să devină mare de tot, aşa Columna (Agerpres)
pune. Cifrele ce ni s-au pus locurile de muncă, la noile tehnico-materială, în cooperă­ tehnologie a impus cadrelor cum anunţă evoluţia sa, şi
la dispoziţie evidenţiază di­ tehnice din sector să-şi con­ apoi să-i facem statui. S-a în­ lui Traían
namica viguroasă a produc­ centreze atenţia spre găsirea cheiat Campionatul naţional
ţiei agricole şi perspectiva de soluţii eficiente pentru a- de şah. Campion — Carol Par- Circa 1000 de ore persfru
luminoasă de dezvoltare a ei climatizarea animalelor cu mi­ toş. Pe locul 5 — Şerban aici în basorelief secvenţe
■pînâ în anul 1975. Cooperaţia croclimatul de la etajele su­ ale celor două războaie ale învăfarea unei limbi străine
dispune de o suprafaţă de perioare unde, la primele se­ Neamţu, de la Jiul Petroşani. romanilor cu dacii.
5 000 hectare, avînd un sec­ rii de creştere, reuşita nu a Călduroase felicitări maestru­ Columna măsoară 39,88 m Potrivit unor studii efectuate de lingvişti, psihologi ş
tor zootehnic reprezentat prin fost cea scontată. Probleme lui. Au început manevrele în fără statuie, are un diame­ pedagogi bucureşteni, durata medie necesară învăţării line
1 500 vaci cu lapte, 1000 de rezolvat mai avem şi în divizia C. Echipele sînt în va­ tru care variază între 3,83 limbi străine, la un nivel satisfăcător (citire liberă a oriră
scroafe de prâsilă, 3 000 porci celelalte sectoare de produc­ canţă, dar secţiile n-au odih­ m şi 3,60 m şi se compune rei literaturi, înţelegere — după ureche —a vorbirii în lim
la îngrăşat şi 4 000 oi. In ţie — afirma secretarul comi­ nă. Fiecare echipă mai are ne­ dintr-un soclu paralelipipe­ ba străină, putinţa de a vorbi pe tematică uzuală şi pro
structura suprafeţei agricole, tetului de partid. Spre fina­ voie de cîte o piesă, două. Joi dic, coloana, capitelul şi o fesională), însumează 1 000 de ore de lecţii, bineînţeles
3 000 ha sînt cultivate anual lizarea lor este îndreptată ac­ s-a căsătorit Ilie Năstase. An parte cilindrică pe care era cu variaţii plus sau minus, în funcţie de capacitatea de me­
cu grîu, peste 700 ha cu sfe­ tivitatea celor 70 de cadre cu plin pentru primul tenismen aşezată statuia împăratului morie şi talentul elevului. S-a constatat că, pentru a se pu­
clă de zahăr şi 300 ha cu car­ studii inginereşti din unitate, al lumii. La mulţi ani, Ilie şi Traian distrusă în timp. tea atinge acest barem, fluxul de informaţie trebuie să fii
tofi, iar restul terenului este a celor peste 50 de maiştri, a măcar un moştenitor al ra­ Partea cu reliefuri are o dens; învăţarea limbii urmînd a se face într-un an, un ai
destinat producţiei de furaje. tuturor cooperatorilor — re­ chetei tale celebre. Jiul joacă lungime totală de 20' de şi jumătate. Prelungirea acestei durate duce la un fenomei
Zestrea amintită este gospo­ zultatele de pînă acum ates- astăzi penultimul meci al ce­ metri şi cuprinde circa invers celui scontat: uitarea cunoştinţelor căpătate la în
dărită de 850 de membri ai tînd că acordarea distincţiei lui mai laborios tur al său. 2 500 figuri grupate în 155 ceputul studiului. Alte condiţii: intervalul de acumulări
cooperaţiei, din aceştia aproa­ de „Colectiv de muncă socia­ Ce mult am dori ca acest ul­ scene. Soclul are o in­ maximă a informaţiei la lectura unor texte străine trebuii
pe 50 la sută fiind femei. Coo­ listă" este pe deplin meritată, tim meci în deplasare să nu trare, prin care se pătrun­ să se situeze între 8 000—12 000 semne pe oră, faţă di
peraţia şi-a început activita­ aici agricultura practicîndu-se se încheie cu... scorul etapei, de printr-o uşă sculptată, 25 000—35 000 semne pe oră, necesare textelor în limb;
tea prin schimb de seminţe, pe verticală nu numai la fi­ cu care ne-au cam obişnuit aici există un vestibul de maternă. Cantitatea prea mare sau prea mică de informa­
apoi s-a extins şi la folosirea rii oraşul Orăştie, a fost construit un modern complex de gurat ci şi la propriu. tinerii jucători din Petroşani. unde porneşte scara spira­ ţie creează fie dereglarea sistemului de imprimare a noţiu­
în comun a tehnicii la recol­ oreşter a porcilor pe care vi-1 prezentăm în această fotografie. lă cu 188 trepte. nilor în memorie, fie încetinirea vitezei de învăţare.
Foto: P. BURKHARDT
tat, treptat, treeîndu-se, în N. TIRCOB N. S.