Page 37 - Drumul_socialismului_1972_12

Proletari din toate fările, unifi-vă!
uciiiiiŢiii mm i

COMBOME Cil PRODUCŢIA

Propunîndu-şi rezolvarea preună cu centrul de iniţie­
unor probleme legale de in­ re practică a studenţilor şi
dustrie, Politehnica din Bucu­ perfecţionarea cadrelor di­
reşti a încheiat, pentru ac­ dactice vor fi integrate in
tualul an de studii, contrac­ fabrica de maşini de recti­
te cu mari întreprinderi, în ficat, iar catedra de tehno­
valoare de peste 10 milioa­ logia materialelor, precum şi
ne lei. In acelaşi timp, în centrul de cercetări în do­
scopul finalizării temelor de meniul metalurgiei pulberilor
cercetare, aici se constituie vor funcţiona în moderna u-
în prezent colective mixte do zină „Sinlerom".
cercetare formate din cadre La Iaşi se construieşte o
didactice şi specialişti din mică zonă industrială, unde
majoritatea uzinelor bucu- studenţii vor putea efectua
reştene. In atelierelc-şcoală lucrările practice. Şi la Cra­
existente, viitorii ingineri iova au fost organizate, pen­
realizează produse de mică tru studenţii Facultăţii de
ANUL XXIV Nr. 5 575 MARJI 12 DECEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI serie, sau prototipuri de con­ electrotehnică, două labora­
cepţie proprie. De asemenea, toare la uzinele „Electropu-
multe din laboratoarele de tere", iar la Institutul de
lucrări experimentale func­ cercetări şi proiectări pentru
OAMENII MUNCII HUIEIHENI Sesiunea Consiliului ţionează ’în incinta unor în­ autovehicule şi tractoare din
treprinderi ca „Electronica",
Braşov funcţionează, de cu-
între­
„Electromagnetica“,
rînd, o catedră specializată
prinderea de construcţii, de a universităţii din localitate.
reparaţii de echipament ' do
INTIMPINA ANIVERSAREA REPUBLICII popular judeţean telecomunicaţii etc. Dînd curs unui contract în­
cheiat de Institutul politeh­
In aceeaşi suită de pre­
nic din Timişoara, studenţii
ocupări, noile unităţi de în-
văţămînt ale Institutului po­ secţiei de tehnologia con­
strucţiilor do maşini au în­
Ieri, la Deva, s-au desfăşu­ întreprinderii cinematografice litehnic din Cluj, a căror ceput, sub îndrumarea maiş­
rat lucrările celei de a XVH-a
Cincinalul înainte de termen ! sesiuni a Consiliului popular judeţene, Vasile Zgîrcea, pri­ construcţie fusese prevăzută trilor instructori, producţia
iniţial pe Dealul Fetescului,
marul comunei Sarmizegetusa,
unui set de 1 000 de piese
judeţean, în cadrul cărora au Aron Boioţ, directorul Staţi­ vor fi amplasate într-una din filetate, destinate asamblării
fost analizate măsurile luate unii balneo-climaterice Vata zonele industriale ale oraşu­ unor produse electrotehnice,
\ 1947-1972 de Comitetul executiv al Con­ de Jos, Emil Maiorescu, direc­ lui. Catedra de tehnologie a (Agerpres)
torul
siliului popular al judeţului
Inspectoratului
silvic
Hunedoara pentru buna desfă­ judeţean, Viorel Răceanu, construcţiilor de maşini, îm-
şurare a activităţii cultural-e­ prim-vicepreşedinte al Comi­
ducative, posibilităţile de valo­ tetului executiv al Consiliului
rificare a potenţialului turistic popular municipal Hunedoara,
Importante
al judeţului Hunedoara, da­
Pilly,
Nicolae
preşedintele
Spre un bilanţ economii de rea de seamă a preşedintelui Comitetului judeţean al oame­
Tribunalului judeţean Hune­
nilor muncii de naţionalitate
doara, precum şt darea de germană, Maria Cretu, secre­
combustibil seamă a procurorului şef al tar al Comitetului municipal
ú ' Procuraturii judeţului Hune­ Deva al P.C.R., Gheorghe Va-
siu, prim-secretar al Comite­
doara.
anual prestigios a combustibililor a găsit un ticipat deputaţii Consiliului tului municipal Hunedoara al
Acţiunea de gospodărire
La lucrările sesiunii au par­
P.C.R., primarul oraşului, Sa­
ecou favorabil şi în rîndul
colectivului de muncă din popular judeţean, precum şi bin Popa, inspector şef adjunct
cadrul Depoului de locomo­ activişti de partid şi de stat, la Inspectoratul judeţean de
tive Petroşani. De la înce­ reprezentanţi pi unor organe interne, şi Liviu Felea, direc­
centrale, ai organizaţiilor de
torul Direcţiei pentru proble­
Sporeşte numărul întreprin­ ® Tot mai multe unităţi lucrea­ putul anului, printr-o mi­ masă şi obşteşti. me de muncă şi ocrotiri so­
nuţioasă folosire a cărbu­
In cadrul discuţiilor purtate
derilor cu planul anual înde­ ză la nivelul indicatorilor nelui, s-a reuşit să se obţi­ pe marginea referatului pre­ ciale.
In cuvîntul lor, vorbilorii
plinit planificaţi pentru anul viitor nă o economie de peste zentat de tovarăşul Sabin Bo- au reliefat rezultatele obţinu­
1 800 tone combustibil con­
venţional. Cu această can­ ticiu, vicepreşedinte al Comite­ te în activitatea cultural-edu-
cativS de masă,, creşterea par­
tului executiv al Consiliului
întrecerea închinată glori­ dustria hunedoreană. Se dă finalizarea bilanţului pe 1972 titate se pot remorca într-o popular judeţean, şi al dărilor ticipării populaţiei la mani­
oasei aniversări a Republicii această bătălie pentru folosi­ cu realizări cit mai mari. De lună toate trenurile de de seamă prezentate de tova­ festările artistice şi culturale
atinge în aceste zile decisive rea la întreaga capacitate a asemenea, la Combinatul side­ marfă pe ruta Petroşani— răşii Nicolae Stînea, preşedin­ de largă amploare, activitatea
Simeria—Petroşani.
pentru producţia industrială a maşinilor, utilajelor, instalaţi­ rurgic Hunedoara, la U.V. Că- tele Tribunalului judeţean, şi desfăşurată de instituţiile ar­
Totodată, la depoul din
anului 1972 cotele maxime. ilor, a forţei de muncă şi a lan, U.C. Orăştie, I.P.B. Bîrcea, Simeria, unde se materiali­ Victor Dumitru, procuror şef tistice profesioniste şi de a-
Colectivele muncitoreşti, acţio- timpului de lucru, pentru a E.M. Deva şi alte unităţi, rea­ al Procuraturii judeţene Hune­ matori din judeţ, aportul in­
nînd cu fermitate, sub con­ ridica rezultatele zilnice actu­ lizările zilnice, cantitative şi zează iniţiativa ..In fiecare doara, au luat cuvîntul tova­ telectualilor la viaţa spiritua­
ducerea organizaţiilor de par­ ale la nivelul sarcinilor d calitative, corespund sau de­ lună — toate trenurile din răşii : Mircea Valea, directo­ lă a localităţilor, căutările şi
tid, pentru transpunerea în plan stabilite pentru 1973. păşesc sensibil prevederile parcursul unei zile remor­ rul Muzeului judeţean, Traian preocupările activiştilor cul­
cate cu combustibil econo­
viaţă a sarcinilor izvorite din Prima decadă din această din primul trimestru al anu­ misit", s-a obţinut de la în­ Blaj, prim-vicepreşedinte al turali pentru buna desfăşura­
documentele plenarei C.C. al lună finală a lui '72 aduce lui viitor. La furnalele de la ceputul anului o economie Comitetului executiv al Con­ re a muncii culturale de ma­
Hunedoara, de pildă, numai
P.C.R. din noiembrie a.c., din din aceste puncte de vedere în prima decadă s-au dat în de peste 2 000 tone combus­ siliului popular municipal Pe­ să. De asemenea, vorbitorii
troşani, Nicolae Zamora, se­
au insistat asupra neajunsuri­
expunerea tovarăşului Nicolae numeroase fapte. întreprinde­ tibil convenţional, cu 1 000 cretar al Comitetului orăşe­ lor care mai persistă în aces­
Ceauşescu, ridică tot mai sus rile care au îndeplinit deja tone măi mult decît preve­ nesc Haţeg al P.C.R., prima­ te domenii şi au făcut propu­
dea angajamentul anual.
parametrii realizărilor din in- planul anual accelerează spre (Continuare în pag. a 2-a) rul oraşului, loan Başa, pri­ neri menite să asigure des­
marul comunei Buceş, Con­ făşurarea optimă a activită­
stantin Purcilean, secretar al ţilor cultural-educative in pe­
Comitetului judeţean al U.T.C., rioada ce urmează ; amenaja­
Manifestări Judeţul Hunedoara Cornel Stpica, inspeclor gene­ rea şi dotarea capacităţilor de
ral'-'' nT 'IiîŞpfbcţoraTcflnl*" jude­ 'primire'’'a Tiir'işifloi'"care vizi­
ţean şcolar, Ileana Blrţan,
tează judeţul Hunedoara, pre­
preşedinta Comitetului jude­ cum şi îmbunătăţire^ conti­
consacrate ţean al femeilor, Ştefan Vizi­ nuă a activităţii organelor
pe coordonatele dezvoltării socialiste Ghelar, Petru Stoican, preşedin­ toriilor.
tiu, directorul clubului din
de procuratură şi ale judecă­
Sesiunea a adoptat hotărîri
sărbătorii de la tele Comitetului judeţean corespunzătoare în problemele
pentru cultură şi educaţie so­
cialistă, Nicolae Andronache, dezbătute.
şeful secţiei propagandă a In încheierea lucrărilor se­
30 Decembrie lai mult MINEREU DE FIER Comitetului judeţean de par­ siunii a luat cuvîntul tova­
răşul Vichente Bălan, prim-
tid, Traian Tămăşan, şeful co­
misiei culturale a Consiliului vicepreşedinte al Comitetului Un meseriaş tle Înaltă clasă, preocupat permanent de ridica­
judeţean al sindicatelor, E- executiv al Consiliului popu­ rea măiestriei profesionale — aşa este cunoscut la secţia mecani­
că a C.S. Hunedoara strungarul fruntaş Ioan Dan.
minereu de fier merich Horovitz, directorul lar judeţean. Foto : V. ONOIU
In aceste zile, pretu­
tindeni în judeţul Hu­
nedoara aşezămintele
culturale găzduiesc ma­ Realizarea exemplară a 0 sarcină de maximă urgenţă în legumicultura
nifestări educative de pentru
masă dedicate sărbăto­ planului sub aspect canti­
ririi a 25 de ani de la tativ şi calitativ în unităţi­
proclamarea Republicii. le de exploatare şi - Indus­ PREGĂTIREA TEMEINICĂ
La casele de cultură, metalurgia ţării trializare a lemnului, din
cămine, cluburi, şcoli, în cadrul C.E.I.L. Deva, este
întreprinderi şi institu­ condiţionată hotărîtor de
ţii se organizează dez­ pregătirea din timp a nou­ A RECOLTEI VIITOARE
bateri, mese rotunde, Pentru judeţul Hunedoara lui an forestier.
deplasări ale brigăzilor este o mîndrie faptul că o- Ţinînd cont de această ce­
ştiinţifice locale, întîl- cupă primul loc între jude­ rinţă, acţionînd în lumina In condiţiile specifice jude­ prevederile planului de peste realizată pe mai puţin de 5
niri cu specialişti, expo­ ţele tării în privinţa produc­ indicaţiilor date de tovară­ ţului nostru se pune cu maxi­ 60 de hectare. îngrijorătoare hectare. Anemice sînt şi î
ziţii, bogate programe ţiei de minereu de fier ex­ şul Nicolae Ceauşescu, la mă acuitate problema creşte­ rămîneri în urmă se constată zultatele înregistrate la asig
artistice, la care parti­ tras (mai mult de 56 la sută rii substanţiale a aportului şi la finalizarea acţiunilor rarea suprafeţelor de răss
cipă cele mai valoroase din producţia întregii ţări), unităţilor agricole cultivatoare care privesc însămînţarea şi niţe necesare, precum şi
formaţii fapt ce vorbeşte nu numai de legume la acoperirea nece­ plantarea legumelor în primă­ pregătirea condiţiilor peni
In rîndurile ce urmea­ despre bogăţiile meleagurilor în pregătire sarului de consum al centre­ vară. Astfel, la nivelatul te­ irigarea în totalitate a teren
ză consemnăm succint hunedorene, dar şi despre lor murfeitoreşti — deziderat renului nu s-a realizat nici rilor ce se cultivă cu legum
cîteva dintre acţiunile talentul şi hărnicia oameni­ ce se poate realiza, pe de o măcar 10 la sută din sarcina Din aspectele prezentate i
parte, prin extinderea supra­
ce au avut loc la sfîr- lor săi. feţelor cultivate, iar pe de al­ stabilită. Deşi se ştie bine că iese că sînt suficiente moţi
şitul săptămînii trecute. Principalele -exploatări de Noul an forestier ta prin sporirea simţitoare nu se poate concepe obţinerea de îngrijorare pentru şe
minereu de fier din judeţul unor recolte sporite de legume fermelor legumicole, condui
nostru sînt cele de la Teliuc a recoltei la hectar pe seama fără a face o fertilizare co­ rile C.A.P. şi ceilalţi faci
şi Ghelar. Oamenii acestor aplicării tehnologiilor înain­ respunzătoare a solului, pînă răspunzători de soarta rec
locuri caută şi aduc la ziuă, recenta plenară a C.C. al tate şi a folosirii cu randa­ acum s-au transportat în cîmp tei viitoare. In vederea înlă'
ment maxim a bazei tehnico-
cantităţi neglijabile de îngră­
Olimpiada de cînd se ştiu, filoanele de P.C.R., conducerile unităţi­ materiale existente. Evident, şăminte. Cele 80 de hectare rării grabnice a restanţe
este de maximă însemnăt,
minereu din munţii Poiana
Ruscăi, dar abia în anii con­ lor forestiere hunedorene înfăptuirea unor asemenea o- pe care s-a administrat super- ca organizaţiile de partid
biective trebuie pregătită mi­
s-au îngrijit de crearea u-
fosfat şi s-au transportat în­
la sate să analizeze temeii
strucţiei socialiste munca şi
cultural- viaţa lor au cunoscut satis­ nor condiţii normale de lu­ nuţios încă de pe acum, mă­ grăşăminte organice reprezin­ stadiul în care se găseşte p
facţia izbînzilor depline, a u- cru în parchete şi sectoare­ surile ce se întreprind în tă mai puţin de 10 procente gătirea producţiei de legui
perioada actuală influenţînd
nei existenţe demne. Prin ţul Hunedoara înregistra o ga producţie de minereu de le de industrializare, astfel din plan, ceea ce constituie a anului următor şi să s
sportivă grija partidului şi statului creştere substanţială a pro­ fier a României anului 1938 incit din primele zile ale a- decisiv soarta recoltei de legu­ un serios semnal de alarmă nite să determine impulsioi
bilească măsuri eficiente n
me a anului .. viitor. Cum
nului 1973 activitatea pro­
este realizată acum de jude­
ducţiei de minereu de fier ex­
pentru o mobilizare mai in­
nostru, cele două exploatări
ţul Hunedoara în numai 24
ductivă să se desfăşoare in-
tras, în cincinalul pe care-1 în­
miniere s-au dezvoltat şi făptuim producţia se ridică spre de zile. | tens. In acest sens, s-au se prezintă însă lucrurile în tensă a forţelor şi mijloacelor rea fertilizării terenuril
realitate ?
mecanice la finalizarea grab­
uzinală modernizat .continuu, în pro­ valori mult mai mari. Acum, Pentru prelucrarea şi în­ luat măsuri de revizuire a i Acţiunile iniţiate în toamna nică a acţiunii respective. efectuarea arăturilor şi fini
cesul de extracţie se folosesc
metode şi tehnologii moderne, în cel de al doilea an al a- nobilarea minereului de fier, maşinilor, utilajelor şt meca- j acestui an sînt destul de pali­ Intîrzieri inadmisibile s-au zarea neîntîrziată a celorla
se lucrează cu utilaje şi ma­ cestui cincinal, producţia a pentru ca Hunedoara side­ nismelor, de asigurare a j de, reflectînd o preocupare acumulat şi la efectuarea ară­ acţiuni care hotărăsc soa:
In titlul de mai sus este şini de înaltă productivitate, crescut faţă de 1965 cu a- rurgică să fie „hrănită" cu pieselor de schimb, buna în- j nesatisfăcătoare a conduceri­ turilor, lucrarea amintită fiind recoltei.
cuprins amplul program cul- ceea ce a condus la sporirea proape 120 la sută. Dar cifra minereu de cea mai bună ca­ treţinere a drumurilor de lor unităţilor agricole cultiva­
tural-sportiv organizat la considerabilă a producţiei, a cea mai sugestivă o prezintă litate şi în timp optim, în acces, apropierea de fron­ toare de legume şi a consilii­
Uzina de utilaj minier Petro­ calităţii minereului. Pentru a graficul de faţă; faţă de a- anul 1966, a fost construită turile de lucru a materiale­ lor populare comunale în In interiorul ziarului:
şani de către comitetul sin­ ne face o imagine cit mai nul 1950, producţia de mi­ Uzina de preparare de la Te­ lor necesare producţiei. O privinţa valorificării depline
dicatului al uzinei. Desfăşu­ clară asupra dezvoltării im­ nereu de fier obţinută în liuc -— cit mai aproape de atenţie deosebită s-a acor­ a tuturor rezervelor de spo­ • Conferinţa organizaţiei comunale de par
rată pe parcursul mai multor petuoase a industriei meta­ 1972 de judeţul nostru în­ sursa de exploatare şi des­ dat din partea conducerii rire a producţiei. Cîteva aspecte
săptămîni, olimpiada a an­ lurgice feroase a judeţului registrează o creştere de facere — cu o capacitate de C.E.I.L. Deva asigurării for­ sînt cît se poate de conclu­ Geoagiu
trenat membrii grupelor sin­ avem la îndemînă cîteva 608,6 la sută. Şi o altă com­ ţei de muncă, îmbu­ dente. In primul rînd se im­ • Controlul obştesc presupune permanenţă
dicale din uzină la activităţi cifre edificatoare. După ce în paraţie care ne scuteşte de nătăţirii condiţiilor de trai pun atenţiei ca nemulţumitoa­
cultural-artistice şi. sportive, cincinalul 1965—1970, jude­ orice alte comentarii: întrea­ (Continuare în pag. a 2-a) în cabanele destinate mun­ re realizările la însămînţarea eficienţă
grupaţi în două brigăzi ar­ citorilor forestieri. legumelor-verdeţuri, unde se • Sport 1
tistice de agitaţie, un montaj semnalează o restanţă faţă de
literar, o echipă de dansuri,
solişti de muzică uşoară şi
populară. In cadrul aceluiaşi
program se vor mai desfăşu­ „PRINTRE FĂURITORII tică, cînteee din obiceiul EMISARII LUI nit, duminică, părinţii ele­ le producţii, lntr-un veri­ VREMEA
al
şcolar
la
Casa
ra, după cum ne informează Viteze MIORIŢEI"... SE NUMĂRĂ de nuntă pădureneascâ. MOŞ GERILĂ vilor Grupului siderurgic cu tabil concurs, Petroşani. de
jocuri de dubă şi colinde
Combinatului
cultură
Şi
din
corespondentul nostru Aurel. SI ARTIŞTII AMATORI laice, de o varietate de cadrele didactice, într-o de astă dată au ieşit in e-
Miroase iar în aer a nea.
Slăbii, un concurs „Cine ştie, sporite de foraj HUNEDOREN1 ritm deosebită. E timpul cînd Moş Gerilâ dezbatere pe tema : „Sar­ videntă maturitatea şi ex­ Pentru 24 ore
educarea
în
cîştigă" cu tema „România Azi, la orele 20, staţiile O INIŢIATIVĂ : începe să-şi trimită „emi­ cinile familiei lumina do­ perienţa cineamatorilor din Vremea va fi călduroa­
in
tineretului
oraşul Lupeni.
în cincinalul 1971—1975" şi Lucrînd cu o instalaţie de noastre de radio transmit, GAZETA CARTIERULUI sarii“ să ne bată în feres­ cumentelor Conferinţei Na­ să. cu cerul variabil. Vin­
una-aita,
ul va sufla slab din vest.
un spectacol de gală în cin­ foraj modernă, dotată cu pe programul 1 de la stu­ De cîtva timp, în peisa­ tre. Pînă şi-au făcut primii ţionale a partidului". A Temperaturile minime vor
sim­
Radioteleviziunii
„emisari“
ro­
stea fruntaşilor în muncă din coroane diamantate, sondo­ dioul spectacolul de gală jul urbanistic al cartieru­ ţită prezenta in oraşe. A urmat un program artis­ MAGAZIN ALIMENTAR fi cuprinse între minus 4
mâne
tic susţinut de elevi şi, a-
exodul
spre
uzină. rii cbnduşt de Aurel Făt „Printre făuritorii Miori­ lui Gojdu din Deva a a- : început pentru pomul ale poi, şedinţe pe clase — NOU LA ALMAŞU SEC şi minus 2 grade, iar ma­
părut
element
un
nou
de
ximele între 4 şi 6 grade.
cetinei,
Duminică s-a desfăşurat o de la I.P.E.G. Hunedoara— ţei". Sînt reunite în acest gazeta de stradă, cu su­ iarnă. Pentru începui dialoguri ale diriginţilor cu
spectacol
formaţii
amplu
nouă etapă a olimpiadei. In Deva au realizat o medie din zone cu puternice tra­ plimentul său satiric, a C.L.F,-urile din judeţ au părinţii elevilor. Incepînd de ieri, sătenii
din Almaşu Sec au în sa­
edită­
Iniţiativa
program au evoluat recitatori lunară în acest an de 147 diţii folclorice. Judeţul cartierului. astfel de gazete pus în vînzare 7 000 de tul lor un magazin ali­ Pentru următoarele
brăduţi :
de
reprezentat
unei
nostru
3 300 în Valea
e
rii
de poezie patriotică, solişti m.l. lucrări, depăşind cu 40 artiştii amatori din Dăbîca aparţine organizaţiei de Jiului, 1 500 la Hunedoara, GALA DE FILME mentar nou. Este o reali­ două zile
deosebită
de muzică uşoară şi popula­ la sută sarcina planificată şi Gurasada. primii dis­ partid pe cartier şi comi­ 1 300 la Deva, 900 la Orâş- A CINECLUBURILOR zare acum încolo pentru ei,
nemaifiind
de
lo­
asociaţiilor
de
recenta
ră, montaje literare şi bri­ iniţial. tinşi a la Festivalului ţdiţie a tetelor Ediţia numărul unu tie. In sezonul actual 25 ooo DIN VALEA JIULUI obligaţi să piardă timp cu
catari.
V-a
inter­
de brăduţi vor fi comer­
găzi artistice de agitaţie. Au De asemenea, echipele naţional de la Zakopane a gazetei şi a suplimentu­ cializaţi prin C.L.F. • | deplasările spre alte loca­ Vremea va fi relativ că
variab
fost aplaudaţi cu deosebit conduse de Pavel Roşu, Ti- „Toporaşul de aur", cei- lui său satiric e bogată în Cinecluburile din Valea lităţi pentru a-şi cumpăra duroasă, cu cerul Vîntul i
temporar
noros.
cele trebuitoare.
entuziasm Gabriela Scurtu, tu Popescu şi Nicolae Pa­ ialţi, recunoscuţi la fiecare relatări de fapte lăudabile, DIALOG CU O MIE DE Jiului, care au participat Noul magazin alimentar sufla din vest. Temperaţi
ediţie
dar şi în critici ale năravu­
obi­
Festivalului
recent la cea de a ireia
a
Ion Rotarii, Ion Blaga — nă, folosind acelaşi proce­ ceiurilor de iarnă. Vom rilor învechite ale unor PĂRINJI ediţie a festivalului cine- este bine aprovizionat. El rile minime vor fi cuprii
se intre minus 2 şi o gri
buna
recitatori, Mircea Nicula şi deu de foraj, au obţinut reasculta în interpretarea locatari certaţi cu colecti­ La clubul „Siderurgistul" clubului „Siderurgistul" din a fost dotat cu mobilier de, iar maximele intre
convieţuire
intr-o
numai în luna noiembrie lor, de perfectă autentici­ vitate. din Hunedoara s-au întîl- Hunedoara, şi-au prezen­ nou şi cu vitrină frigori­ şi 6 grade.
tate şi Înaltă tinută artis­
tat, zilele trecute, ultime-
fică.
(Continuare in pGg. a 3-a) avansări de 100 m.l.