Page 38 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 38
ammmmBOBBrnnmamm ani«*
gHBeEgBgaSMBEPöBBBBMBOBMBBgBgfllBEEBaBBg
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 575 ® MARŢI 12 DECEMBRIE 1972
BBJSSCTREmBnSCTBEMSCZaEBa: S2Ziti2SK2é35íIS2^2^2^EZ¡ffi3!S3¡^EÍ5EZ & jaaasaaMoisaaHaranj^
Dezvoltarea ecoiomieo-socială a comunei - BAMEjjjl jjUMCjj HUMEBOBENj
»
ITitMl ANIVERSAREA REPUBLICII
obiectiv central al activităţii ceiuiiiştilor
Glñhsmlul înainte de termen
Conferinţa pentru dare de iar la porumb cu 400—700 In documentele Conferinţei nimaliere, conferinţa a stabilit
seamă şl alegeri a organiza kg. Naţionale a partidului din 19-21 ca efectivele de bovine să !§47-1S72|
ţiei comunale de partid a tre La cultura griului şl orzu iulie a.c. se subliniază că tre crească cu peste 40 de capete,
cut în revistă munca desfăşu lui — subliniau vorbitorii — buie asigurată dezvoltarea iar cele de ovine cu 60 cape
rată şi rezultatele obţinute In se puteau obţine şi în acest preponderentă a zootehniei, te. Asemenea creşteri au fost
anii 1971—1972 în dezvolta an producţii mai bune dacă astfel ca ponderea producţiei prevăzute şi pentru anul 1974. sybferanol minelor din Valea Jiului
rea economico-socială a co exista preocupare pentru fer animaliere în totalul produc S-a prevăzut, de asemenea, Spre un bilanţ
munei, în creşterea nivelului tilizarea întregii suprafeţe ţiei agricole să depăşească ca printr-o mai bună îngrijire
material şi spiritual al locui ocupate cu aceste culturi. Or, 50 la sută. Avînd în vedere şi furajare a animalelor, a-
torilor şi alte domenii de ac la C.A.P. Geoagiu nu s-a fer cerinţele tdt mai mari care se sistenţă zoo-veterinară etc.,
tivitate. Bilanţul muncii este tilizat cu îngrăşăminte decît pun în vederea dezvoltării să se realizeze o depăşire a economic »ai xtwrea mecanizării să st regăsească
rodnic pe toate planurile ac 33 la sută din suprafaţa cul zootehniei, conferinţa a făcut planului anual de producţie cu
tivităţii de partid, de stat şl tivată cu grîu. Stă în 'putinţa o analiză concretă asupra mo 150 hl lapte şi 5 tone carne.
economice. Avînd un pronun noastră şi depinde de noi — dului în care s-au realizat pre prestigios
ţat caracter de lucru, confe spuneau mai mulţi vorbitori vederile de plan pe 1972, în ir
rinţa a analizat cu responsa — să facem ca pămîntul să In lucrările conferinţei, un
bilitate şi principialitate co ne dea rod mai bogat. ce priveşte creşterea efective loc important l-au ocupat şi (Urmare din pag. 1)
munistă, în mod profund şi e- Plenara C.C. al P.C.R. din lor şi a producţiei animaliere. problemele legate de îmbună superioară
xigent, activitatea depusă de tăţirea condiţiilor de muncă si
organele şl organizaţiile de de viaţă ale locuitorilor, acti
partid, de consiliul popular, de vitatea pentru mai buna gos plus 3 400 tone de fontă, to
către consiliile de conducere Conferinţa organizaţiei podărire şi înfrumuseţare a talul producţiei suplimentare Colectivelor de muncă mi numai natura rocilor să fie de — Noi am iniţiat diferite
depăşind de ia începutul anu
din unităţile agricole socialis * comunei, munca de ridicare a lui şi pină acum 41 000 tone. nereşti le-au rămas adînc în vină ? acţiuni menite să înlăture o
te, de specialişti, de toţi co nivelului de cultură al mase Şi rezultatele oţelarilor sînt tipărite în minte cuvintele to bună parte a deficientelor e-
— Desigur la mina noastră
■măreţelor obiective pe care comunale de partid Geoagiu lor. O atenţie deosebită s-a lăudabile. La ora actuală, în varăşului Nicolae Ceauşescu au fost aplicate, cred, cele xistente — ne spunea ing.
Înfăptuirea
pentru
muniştii,
activităţii
pentru
acordat
Congresul al X-lea şi Confe întărirea rîndurilor partidu oţelăriile Hunedoarei se pro rostite la adunarea activului mai adecvate metode de lucru, Dumitru Popescu II, şoiul
electrome
compartimentului
duce o cantitate de oţel mai
rinţa Naţională a partidului lui, creşterii rolului con mare decît sarcinile medii zil de partid care a avut loc cu care se puteau preta la o me canic din Centrala cărbunelui
le-au pus în faţa oamenilor ducător al organizaţiilor nice prevăzute în 1973. Dato ocazia memorabilei vizite de canizare complexă ne declara Petroşani. S-a luat legătura
muncii de pe ogoare în vede 20-21 noiembrie a.c. a pus în Atît în darea de seamă, cît de partid în toate sec rită acestui fapt. producţia lucru efectuată în toamna a- ing. Titus Costache, şeful ser cu uzinele producătoarp de
cestui an în Valea Jiului.
rea creşterii producţiei agrico faţa agriculturii socialiste sar şi în cuvînlul mai multor par toarele de activitate. întări suplimentară de oţel se apro Printre altele, secretarul ge viciului electromecanic de la utilaj minier din ţară, s-au
le vegetale şi animaliere. cina de a realiza în 1973 o ticipanţi s-a arătat că dacă în rea disciplinei şi răspunderii pie de 30 000 tone. Din aceas E.M. Luipeni. Am adoptat, aş studiat la tata locului posibi
producţie globală de circa 17 ce priveşte efectivul total de în murtcă — subliniau mai neral al partidului sublinia spune, în totalitate, utilajele
Agricultura — sectorul e- ta, mai bine de o treime o re necesitatea extinderii mecani lităţile de remediere a tutu
conomic de bază al comunei milioane tone cereale. Vorbi bovine sarcinile anuale de mulţi vorbitori — sînt condiţii prezintă oţelurile aliate. La- zării în procesul de extracţie la condiţiile de zăcămînt. Cu ror lipsurilor. Am primit un
— a ocupat, firesc, principalul torii, ţinînd seamă de aceste plan au fost realizate, iar in fără de care nu se poate pro minatorii înregistrează, de a- a cărbunelui, folosirea cu un toate acestea, unele din ele sprijin substanţial şi de a-
sarcini, au subliniat că este ne
nu sînt folosite cum trebuie.
loc în dezbaterile conferinţei. cesar, pentru ca unităţile a- unele cooperative chiar depă gresa. Acestor probleme tre semenea, o cifră rotundă — înalt randament a fiecărei ma De exemplu, la maşinile de ceea sperăm într-o îmbunălă-
1
Atît darea de seamă, cît şi gricole socialiste din cadrul şite, nu acelaşi lucru se poale buie să li se acorde atenţia peste 20 000 tone de profile şini sau utilaj. încărcat — folosite la înain ţire a calităţii utilajelor do
participanţii la discuţii au re comunei să-şi aducă o contri v spune despre efectivul matcă. cuvenită de comitetul de par laminate şi livrate în plus be — Pentru aprecierea justă tări în galerii — indicatorul care le vom primi. Desigur,
liefat eforturile depuse şi re buţie substanţială la realiza La vaci şi juninci, efectivul tid, de consiliul popular, con neficiarilor din ţară şi la ex a nivelului mecanizării, în mo în cadrul centralei există un
zultatele obţinute în creşterea rea obiectivelor stabilite de n-a fost realizat. Rămîncri în siliile de conducere din C.A.P., port. mentul de faţă la minele din tehnic este realizat doar în plan propriu de asimilări. A-
producţiei agricole vegetale, plenară, să se acţioneze încă urmă se înregistrează, îndeo de conducerile unităţilor eco Asemenea rezultate valoroa Valea Jiului trebuie avute în proporţie de 68 la sută. Cau cesta a început să fie Iranspus
zele sînt multiple. Le-aş a-
contribuţia cooperativelor la de pe acum cu toată fermita sebi, la C.A.P. Geoagiu. A- nomice şi instituţiilor din co se raportează multe alte co vedere, în primul rînd, condi minti în primul rînd pe cele mai operativ în practică ia
formarea fondului centralizat tea şi răspunderea, luîndu-se ceasta, ca urmare a lipsei de mună. Sarcinile puse de partid lective. Chimiştii de la Orăş- ţiile de zăcămînt cu totul legate de organizarea necores U.U.M. Petroşani, odată eu
al statului de produse agro- măsuri exigente în vederea preocupare manifestate de con în noua perioadă sînt deose tie totalizează la planul fizic deosebite din bazin — subli punzătoare a lucrului în aces înfiinţarea unui compartiment
alimentare. gospodăririi fondului funciar, siliul de conducere şi şeful bite. Trebuie să ne mobilizăm depăşiri de 109 tone pigmenţi nia ing. Gheorghe Giuclea, di te locuri de muncă, nerezol- de cercetare-proiectare.
In darea de seamă şl în cu- scurgerii apelor de pe teren, fermei, Aurel Boancă, pentru cu toţii — spuneau tovarăşii şi 220 tone produse din mase rector tehnic în cadrul Cen varea în termen a unor pro — Noul sector, care eslra
vîntul tovarăşilor Aurel Pera, combaterii excesului de umi realizarea planului de mon Nicolae Buda, Emil Igna, Iosif plastice. Colectivul de Ia tralei cărbunelui Petroşani. cese auxiliare. Situaţii similare de fapt o grupă de cercetare-
preşedintele C.A.P. Geoagiu, ditate şi efectuării ogoarelor tă, controlul gestaţiei şi Ştefan şi alţii — pentru în I.P.B. a depăşit „bariera" ce Aşa după cum sublinia tova sînt întîlnite şi la abataje, proiectare — ne informează
Viorel loan, secretarul orga de toamnă. De asemenea, tre realizarea planului de cumpă făptuirea întocmai a politicii lor 8 000 de tone prefabricate răşul Nicolae Ceauşescu, tre unde indicatorul de tăiere ing. Nicolae Hîndoreanu, şe-
nizaţiei de bază de la S.M.A. buie comandate şi procurate rări. In ce priveşte producţia partidului. Fiecare comunist preliminate a se realiza peste buie să ne gîndim în conti mecanică este îndeplinit doar feul compartimentului — are
Geoagiu, şeful secţiei de me din vreme îngrăşămintele chi de carne şi lapte sînt premise trebuie să fie un militant neo planul anual. Minerii de la nuare la o mecanizare com în proporţie de 98,2 la sută, în subordine patru servirii
canizare Aurel Vlaicu, loan mice şi, pe baza unui program ca prevederile de plan să fie bosit pentru ca sarcinile trasate Deva au dat suplimentar cu plexă, în strînsă concordanţa iar cel al tonelor extrase cu care se ocupă de cercetarea,
Homorodean, preşedintele concret, să se treacă laur.ferti îndeplinite pînâ la sfîrşitul a- de partid să fie îndeplinite cu 3 la sută mai mult cupru în cu natura zăcământului de susţinere metalică — în pro proiectarea, tehnologia, con
C.A.P. Cigmău, ing. Ştefan lizarea terenului cu îngrăşă nului. Au fost subliniate mă cinste, ca prevederile planu concentrate. Lucrătorii din in cărbune de la fiecare mină. porţie de 78,2 la sută. strucţia şi automatizarea di
Homorodeanu, cercetător, se minte organice şi chimice surile ce se impun pentru creş lui cincinal să se realizeze dustria locală au asigurat în Un rol important îl are şi na Din studierea inconvenien verselor maşini şi utilaje, ne
cretarul comitetului de partid pentru toate culturile. O aten terea producţiei de furaje cul înainte de termen. In cadrul afara prevederilor mobilă în tura rocilor înconjurătoare, telor care derivă din aspecte care le produce uzina. Sîntem
de la staţiunea experimentală, ţie deosebită se impune a se tivate şi sporirea producţiei conferinţei s-a manifestat ho- valoare de 3,4 milioane le' caracterizate printr-o rezisten le semnalate, se pot scoate în la început de drum, dar avem
s-a evidenţiat faptul că pro acorda calităţii seminţei şi de masă verde pe păşuni şi a tărîrea unanimă de a se depu Enumerarea acestor fapte tă relativ slabă în comparaţie evidenţă o serie de urmări nedo deschise perspective largi pri
ducţiile planificate au fost în materialului săditor. La fer producţiei de fîn pe fîneţele ne toate eforturile de către demne de laudă învederează cu cărbunele, care este în ge rite, care grevează asupra asi vind construcţia de mecanis
deplinite şi depăşite atît In mele legumicole de la C.A.P. naturale ; pentru asigurarea n- organele şi organizaţiile de concluzia că măreaţa sărbă neral tare şi conţine nume gurării unor condiţii optime de me perfect adaptabile la con
1971, olt şl în 1972. Staţiunea Geoagiu şi Aurel Vlaicu tre dăposturilor, îngrijirea şi fura partid pentru dezvoltarea toare de la 30 Decembrie va roase intercalaţii sterile şi lucru în subteran. Astfel, tim diţiile din Valea Jiului.
experimentală, de exemplu, ob buie să se ia măsuri de ren jarea animalelor. Pentru ca uni economico-socială a comunei fi onorată de către oamenii intruziuni dure de steril. pul efectiv de tăiere este mult Avîntul pe care l-a luat în
ţine o producţie de 4 750 kg tabilizare, pentru eşalonarea tăţile agricole să-şi poată aduce şi creşterea tot mai accentuată muncii hunedoreni cu realiza Urmărind indicatorii tehnici sub posibilităţile reale, predo ultimul timp, în Valea Jiuhr,
grîu la hectar, cu 1 750 kg şi corelarea producţiei cu ce contribuţia la realizarea o- a contribuţiei unităţilor agri rea exemplară a planului şi obţinuţi în acest an la .diferi mină în schimb timpul ne acţiunea de mecanizare a
mai mult faţă de plan, iar la rinţele de livrare pentru con biectivelor stabilite de plenara cole socialiste la creşterea angajamentelor pe acest an, te unităţi, putem trage con productiv, datorat defecţiuni muncii în subteran, intensifi
porumb realizează 4 580 kg, cu sum, ca populaţia să fie a-- C.C. al P.C.R. din noiembrie producţiei agricole. prin aşezarea unor baze soli cluzia că nu în tonte cazurile lor tehnice. La minele care au carea acţiunilor menite să du
că Ia folosirea cu Indici su
1 000 kg în plus faţă de plan. provizionată numai cu legume a.c., în ce priveşte creşterea de producţiei din cel de-al maşinile şi utilajele au fost în dotare combine se semna periori a maşinilor şi utilaje
La cartofi, depăşeşte produc în stare proaspătă. La C.A.P. efectivelor şi a producţiei a- N. BADIU treilea an al cincinalului. folosite corespunzător. Oare lează dese ruperi de cuţite, lor sînt dovezi în plus că
ţia de 2 000 kg pe hectar. Geoagiu, unde se dezvoltă, a- blocări ale organelor tăietoa aici există o serioasă preocu
C.A P. Geoagiu şi Aurel Vlai lături de 'celelalte ramuri, po re, datorită suprasolicitărilor pare pe linia traducerii in
cu obţin şi ele producţii bu micultura şi viticultura, s-a în zonele cu intercalaţii ste fapt a preţioaselor indicaţii
ne. Faţă de 2 000 kg grîu ia subliniat cerinţa de a se de rile, nefiind în unele cazuri
pune eforturi pentru a se ob date de conducerea superi
hectar, planificat, s-a realizat ţine producţii de fructe şi respectată adîncimea maximă oară de partid şi de stat. Mi
în 1971 o producţie de 3 084 struguri corespunzătoare chel dp tăiere. nerii, întregul grup de socri,i-
şi respectiv 3 052 kg la hec tuielilor materiale şi băneşti Deci, pe lîngg condiţii de lişti din toate unităţile trebu
tar. De asemenea, producţiile pe care le face unitatea. ordin obiectiv, mai există şi ie să acţioneze în continuare
planificate la porumb au fost In urma dezbaterilor, pro unele subiective a căror re cu un plus de voinţă pentru
depăşite cu 692 kg pe hectar punerilor şi sugestiilor făcu zolvare depinde în bună par ca în cel mai scurt timp mă
la Geoagiu şi cu 432 kg la te, ţinîndu-se seamă de posi te de conducerile unităţilor surile propuse să fie transpu
Aurel Vlaicu. Asemenea re bilităţile de care dispun co miniere, de oamenii care lu se în practică.
zultate a obţinut şl C.A.P. operativele agricole, conferin crează cu instalaţiile şi agre
gatele.
Cigmău. Anul acesta cu toate ţa a stabilit măsurile ce tre CORNEL DUMITRU
condiţiile mai puţin favorabile, buie luate pentru continua
producţiile planificate s-au de sporire a producţiei agricole
păşit cu 60—100 kg la grîu, vegetale.
i mult minereu k fier
Din activitatea organizaţiilor de partid
(Urmare din pag. 1) termen, care transpun neabă
tut în viaţă prevederile Con
Controlul îndeplinirii preparare de 900 000 tone de ferinţei Naţionale a partidu
lui şi ale plenarei C.C. al
minereu pe an, ajungînd azi
la peste un milion de tone P.C.R. din 20—21 noiembrie
a.c.
sarcinilor — anual. Extracţia de minereu a ju
Paralel cu dezvoltarea şi deţului nostru se dezvoltă în
modernizarea unităţilor ex continuare. Utilaje şi maşini
sistematic, eficient tractive şi ale celei de prelu moderne, tehnologii noi de
crare, concomitent cu spori
rea volumului producţiei de lucru, oameni tot mai bine
minereu de fier şi a calită pregătiţi se subordonează a-
Eficienţa în munca de par Este o metodă de control ţii acestuia au crescut şi oa celuiaşi scop: sporirea pro
tid o garantează în bună mă a sarcinilor deosebit de efi menii ; atît în privinţa pre ducţiei de minereu, a călită
sură controlul periodic, com cientă. O alta se aplică în ca gătirii profesionale, cît şi a ţii acestuia, a eficienţei eco
petent, al modului în care co drul adunărilor generale. îna gradului de conştiinţă. Peste nomice. Sarcinile sporite din
muniştii îşi îndeplinesc sarci intea intrării în ordinea de zi 25 000 de salariaţi sînt cu acest cincinal vor oferi pri
nile ce le-au fost trasate pe propriu-zisă, unul, doi sau trei prinşi azi, la scara judeţului lejul harnicilor exploratori ai
linie de organizaţie. La noi, membri de partid sînt numiţi Hunedoara, în industria me filoanelor de minereu şi ale
la secţia furnale a U.V. Că- să informeze adunarea gene talurgiei feroasp. Sînt mii de preparatorilor să-şi etaleze
lan, această practică a muncii rală asupra modului în care oameni care, alături de în întreaga pricepere şi abne
de partid s-a încetăţenit de îşi duc la îndeplinire sarcini tregul popor, se află angajaţi gaţie, să semneze prin lapte
mult şi dă rezultate satisfăcă le de partid ce le-au fost în în marea întrecere de împli deosebite la opera de înfăp
toare. Membrii comitetului credinţate. Se creează discuţii, Maistrul principal Gheorghe Ionuţ de la flotaţta E.M. Deva urmăreşte împreună cu nu grup tic operatori modul dc funcţio tuire înainte de termen a
nostru de partid sînt reparti se aduc critici, se pronunţă nare a celulelor de fiotaţie. nire a cincinalului înainte de planului cincinal.
zaţi pe locuri ’ de muncă, In opinii. E drept că, în ultima
cadrul cărora răspund de bu vreme, n-am prea folosit a-
nul mers al activităţii politice ceastă metodă de control a
şi economice. Şi pot spune cu sarcinilor, deşi cunoaştem bi r
toată convingerea că se achi ne eficienţa şi atunci cînd
tă conştiincios de sarcini. Prin este aplicată sistematic, exi
natura funcţiilor economice şi gent şi principial, cînd 1 se Elevii gospodari dip Cm plănui anual îndeplinit
a responsabilităţilor pe linie urmăresc consecvent rezulta
de organizaţie, fiecare membru tele. Ne vom intensifica mun
al comitetului de partid ac ca politică sub toate formele,
ţionează energic şi eficient, vom efectua mai atent contro Dobra ¡a ora bilantulu Iosif Herţa, Ioan Rusu, Vaier Bota, Gheor
controlează şi îndrumă mun lul îndeplinirii sarcinilor, şti SJi. Geoagiu ghe Popa, mecanizatori, Ioan Rentea,
ca politică şi activitatea pro ind că în acest fel creştem Gheorghe Popa, mecanici, Romos Suciu,
ductivă, se consultă cu comu rolul organizaţiilor de bază, De curind, în sala cămi la ha sfeclă furajeră, 38 500 kg riu pe lingă miniferma şco Ioan Cocrean, Aurel Roncea, şefi de secţii.
niştii la locurile de muncă, sprijinim efectiv procesul de nului cultural Dobra, pio la ha fasole urcătoare, lii. Infruntînd cu bărbăţie vitregiile natu
iau împreună măsuri ori, da producţie. nierii şi uteciştii şcolii ge 125 000 kg la ha gulii şi Ca apreciere a strădaniei rii, colectivul de mecanizatori, mecanici şi
că este cazul, informează co 1LIE ANDREI nerale din localitate, intr-o altele, realizindu-se depăşiri depuse, a calităţii muncii ingineri al S.M.A. Geoagiu a muncit cu
mitetul de partid şi conduce secretarul comitetului adunare de lucru, au jacul de plan între 180 şi 800 la desfăşurate, unitatea de pio abnegaţie şi eroism pentru stringerea re .G.RJ1 Seva
rea secţiei asupra eventuale- de partid pe secţia furnale analiza activităţii lor de un sută. nieri de la Şcoala generală coltei, pregătirea terenului şi executarea
dor stări de lucruri negative. a U.V. Călan an de zile in cadrul mini- Valoarea lucrărilor efec Dobra a fost distinsă cu însămînţărilor de toamnă. Acum, întregul întreprinderea comerţului cu ridicata
fermei şcolare, aflată în cel tuata în acest an depăşeşte „Diploma de onoare“ a Con colectiv de mecanizatori depune o mun pentru produse textile şi încălţăminte De
de al doilea an de activita cifra dc 13 000 de lei, dintre siliului Naţional al Organi că stăruitoare pentru executarea de o- va — ne-a comunicat tovarăşul Alexandru
te. care produse în valoare de zaţiei Pionierilor, pentru goare pe suprafeţe cît mai mari de teren. Popa, secretarul organizaţiei do partid —
Cu acest prilej, s-a ana 8 000 lei au fost predate in rezultate meritorii obţinute Eforturile, strădaniile depuse de acest şi-a îndeplinit în ziua de 11 decembrie
Comuniştii-in primele rinduri lizat munca desfăşiirală de ternatului şcolii, iar contra re. Cu acelaşi prilej i-a plinirea planului anual de venituri înain planul anual la desfacerea mărfurilor. Pînă
in cadrul minifermei şcola
harnic colectiv s-au concretizat în înde
valoarea lor a fost virată a-
membrii celor 9 echipe de
la sfîrşitul anultvi vor mai fi puse la dis
pionieri şi utecişti, evidenţi- telieretor şcolii pentru con fost conferită „Diploma de te de termen. Tovarăşii Viorel Ioan, se poziţia populaţiei din judeţul nostru pro
indu-se echipele şi elevii fecţionarea de 5 mese şi 20 onoare.“ a C.N.O.P. şi tova cretarul organizaţiei de partid, şi ing. Vir- duse textile şi încălţăminte în valoare
Forţa de mobilizare şi de ac- peratori au format opinie fruntaşi, realizările obţinute taburete pentru cantina şco răşului Ion Muntean, pre gil Tudon, directorul staţiunii, ne spuneau de peste 50 milioane lei.
iune a comuniştilor din orga- colectivă, s-au angajat să vor în îndeplinirea planului dc lii. şedintele C.A.P. Dobra, pen că pînă la sfîrşitul anului se vor realiza
lizaţia noastră s-a recomandat bească cu ei, să-i mobilizeze producţie, veniturile reali Elevii au făcut propuneri tru sprijinul acordat mini venituri suplimentare în valoare de peste
ncă o dată, efectiv, In campa la lucru. Au reuşit în bună zate şi modul lor de utiliza concrete privind îmbunătăţi fermei. 100 000 lei. Prin reducerea consumului de
Totodată, din partea Co
na de recoltat şi însămlnţare măsură şi campania de recol re. Din rîndul celor eviden rea activităţii viitoare, ca mitetului judeţean al U.T.C. carburanţi, lubrifianţi, piese de schimb Cooperativa „Retezatui“
lin această toamnă. Membrii tat şi însămînţat a mers nor ţiaţi se remarcă şefii de e- de exemplu: reducerea su s-a înminat organizaţiei etc. s-a realizat o economie la preţul de
:omitetului comunal de partid mal cu toate dificultăţile pro chipă Mircea Nicula, Leori- prafeţelor însămînţate cu U.T.C. din şcoală „Diploma cost de peste 300 000 lei.
gulii şi dovlecei (ca urmare
iu avut responsabilităţi precise vocate de instabilitatea vre ca Muntean. Florin Pădu- a recoltelor foarte mari, ca de onoare“ a Comitetului Fruntaşă pe S.M.A. este secţia din Cig Haţeg
je localităţi, pe zone de acti mii. Atît la Turdaş, cît şi la rean şi Lavinica Ghiară, iar re depăşesc necesităţile in judeţean U.T.C., şi carnete mău, formată din Ioan Ilieş, şef de sec
vitate în cîmp. I-au mobilizat Spini şi Pricaz, comuniştii au din rîndul pionierilor şi ternatului) şi mărirea celor de brigadier şefilor de echi ţie, Nicolae Stanca, Traian Todea şi Ion Meşteşugarii cooperativei „Retezatul“
se cooperatori la muncă, au fost în primele rînduri ale uteciştilor fără responsabi cultivate cu rădăcinoase. pe din clasele a VlII-a, a Rus, mecanizatori, care şi-au depăşit pla din Haţeg au îndeplinit planul anual la
ucrat împreună, au luat ati- campaniei agricole din aceas lităţi deosebite s-au eviden îmbunătăţirea soiurilor de IX-a şi a X-a. nul anual de venituri cu 70 000 lei. O principalii indicatori : valoarea producţiei
.udine împotriva celor care tă toamnă, pe care am în ţiat prin conştiinciozitate şi sămînţă la cartofi, extinde Adunarea s-a încheiat cu contribuţie deosebit de valoroasă şi-au a- marfă, prestări servicii pentru populaţie,
iu răspundeau la chemările cheiat-o cu deplin succes. De lucrări de calitate Mircea rea experimentului de culti angajamentul ferm al ute dus-o la obţinerea acestui succes mecani livrări de mărfuri către fondul pieţei, des
organizaţiei de partid şi ale altfel, în toate activităţile co Chiseev, Titiana Dan, Ma- vare a salatei (în culturi ciştilor, pionierilor şi şcola zatorii, şefii de secţii şi mecanicii din sec facerea de mărfuri cu amănuntul.
ronsiliului popular. Şi iată munei, membrii de partid sînt ria Cioroagă, Laura Nedel- comparative) şi la alte cul rilor din Dobra. ca în vii ţiile II horticolă şi I cultura mare Geoa La obţinerea acestui frumos succes şi-au
Anişoara
şi
covici,
Lascu
:um : acolo, în cîmp, au fost cei dînlîi care iau parte, mo- mulţi alţii. De remarcat că turi. tor, în cadrul minifermei să giu, Romos şi Aurel Vlaicu, care şi-au de adus contribuţia toate unităţile cooperati
îvidenţiaţi cooperatorii cu cea bilizîndu-i, prin exemplul lor, recoltele obţinute pe lotul De asemenea, în cuvîntul muncească mai bine, să ob păşi! planul anual de venituri. Se eviden vei. Putem aminti, pentru aportul deose
mai bună prezenţă şi cu cel şi pe ceilalţi locuitori. minifermei se situează, in lor pionierii au solicitat ţină rezultate şi mai bune. ţiază în muncă Aurel Lai, Petru Perţa, Si- bit adus, unităţile de construcţii, prefabri
mai ridicat randament la lucru, sprijinul S.M.A. şi I.A.S. din Prof. ION CABA mion Trosan, Adrian Şerban, Ioan Jurj, cate din beton, lenjerie, confecţii din pie
s-au făcut referiri critice la CONSTANTIN FLORESCU marea majoritate, deasupra localitate pentru înfiinţarea activist al Consiliului le, confecţii pentru bărbaţi, tîmplărie.
adresa celor care absentau secretarul comitetului cifrelor planificate: 5 400 unui cerc al ,.micilor meca judeţean Hunedoara Ştefan Augustin, Florian Lascu, Ioan Bin
sau nu munceau cu tragere de de partid kg la ha porumb, 90 000 kg nizatori" şi a unui mic sola- al Organizaţiei pionierilor der, Cornel Beca, Gligor Trif, Ioan Buda, N. SBUCHEA
inimă. împotriva acestora din şi primarul comunei
urmă, comuniştii, ceilalţi coo- Turdaş V,