Page 42 - Drumul_socialismului_1972_12

agseggsBMOBZ^aasa
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 576 © MIERCURI 13 DECEMBRIE 1972
.ESEaXSTsdSSSOXSff

Darea de seamă prezentată tiv. De regulă, cuvîntările lor măsuri disciplinare împotriva
celor care au pierdut legitimaţi-
în faţa uteciştilor cu ocazia sînt Insă plictisitoare, neinte­ iJe etc. A prezentat prin exem­
adunării sau conferinţei de a- resante pentru că nu fac altce­
Din dezbaterile conferinţei rile şl punctele de lucru de pat în acelaşi timp să ajutăm tineri, pentru a fi primiţi în legeri are menirea de a face va decît să repete ceea ce s-a ple o situaţie fără să dea
organizaţiei de partid a Şan­ la defileu — sector cu acti­ cît mai mulţi constructori să partid. Am putea face însă o analiză cuprinzătoare a ac­ mai spus o dată fn darea de răspunsuri — pe care tinerii
tierului 71 construcţii căi fe­ vitate mai îndelungată, şi ca­ se ridice la nivelul celor mai mai mult. Trebuie să ne ocu­ tivităţii pe care a desfăşurat-o seamă iar activitatea este ana­ le aşteptau — la o sumedenie
rate am reţinut un amănunt re are în acelaşi timp o mare buni. Avînd o' organizaţie de păm îndeaproape de îndruma­ organul conducător, de a ex­ lizată doar dintr-un singur de întrebări fireşti. Dimpotri­
semnificativ pentru o unitate întindere şi cuprinde lucrări partid puternică, am reuşit să rea şi educarea tinerilor, de pune punctul de vedere al a- unghi, lipsind confruntarea de vă, vorbea cu atîta „obiectivi­
de natura şi proporţiile celei de importantă deosebită — ducem o muncă bună de mo­ stabilirea lor pe şantier. Să cestuia referitor la modul în păreri capabilă să scoată In tate“ despre lipsurile comite­
menţionate : ,,în ultimii trei punînd accent pe atragerea bilizare a colectivului la ob­ facem, de asemenea, mai mult care şi-a dus la îndeplinire relief atît realizările cit şl mi­ tului îneît crea impresia că
ani, sarcinile şantierului nos­ in partid, în primul rînd, a ţinerea unor rezultate supe­ pentru pregătirea lor profe­ mandatul încredinţat de tineri. nusurile existente. In darea el era cu totul străin de ele,
tru s-au dublat de Ia un an şefilor de brigăzi, precum şi rioare. In cele trei trimestre sională — să se deschidă Problemele ridicate reprezintă de seamă prezentată la adu­ n-avea obligaţia să lupte îm­
la altul". Venind pe şantier a muncitorilor mineri, dul­ încheiate din acest an, secto­ cursuri în care tinerii să se o bază . concretă de discuţii, narea de alegeri a organiza­ potriva lor.
in una din zilele trecute, mi-a gheri, zidari, care întrunesc rul a depăşit sarcina de plan poată califica în meseriile un punct de referinţă pentru ţiei U.T.C. de la Laminorul de Aceeaşi atitudine a împăr-
'reţinut atenţia un mod analog calităţile necesare. Birourile cu peste 1 milion lei. de zidar dulgher, miner — ceilalţi utecişti care, în cuvîn- tăşit-o un alt membru al co­
de a compara nişte rezultate, organizaţiilor de bază au fost dar şi pentru educarea lor tul lor, se declară sau nu de mitetului — Vaier Popa. In
însă în cu totul alt domeniu : îndrumate să invite sistematic Secretarul comitetului de politică. acord cu aprecierea pe care darea de seamă s-a arătat că
„De la înfiinţarea şantierului astfel de tovarăşi să participe partid al şantierului ne-a re­ Nu putem să nu subscriem comitetul o dă propriei sale Alegeri In acţiunile cultural-distractive,
de electrificare a liniei ferate la unele adunări de partid, să latat pe larg despre munca acestei păreri mai ales că pe activităţi. Privind astfel lucru­ organizate pe parcursul a doi
Filiaşi — Mintia — spunea Ie încredinţeze sarcini pe li­ plină de dăruire pe care o şantiere sînt şi organizaţii de rile, se înţelege că, cu cît ani de zile s-au redus la un
tovarăşul Constantin Roşoga, nie de sindicat, U.T.C. şi în desfăşoară comuniştii de pe bază care nu depun suficien­ este mai mare numărul vorbi­ concurs „Cine ştie, cîştigă“
secretarul comitetului de par­ legătură cu producţia, sâ-i şantier, despre poziţia lor te strădanii pentru atragerea Verificarea calităţii seminţe­ torilor, cu cît se fac mai mul­ organizat în preajma sărbăto­
tid — organizaţia noastră de cuprindă în forme mai simple înaintată în toate împrejură­ în partid a celor mai bune e- lor de legume este o opera­ te aprecieri la adresa celor ririi semicentenarului U.T.C. şi
partid s-a dublat, aproape, de alp învătămîntului de partid. rile Comuniştii Ioan Necula, lemente de la punctele de lu­ ţiune de mare importanţă care o perioadă de timp au 650 mm de la Hunedoara s-a la o seară de dans. Apreciin-
la an la an". cru în care îşi desfăşoară ac­ pentru soarta recoltei viitoa­ condus destinele organizaţiei, arătat că preocupările vechiu­ du-le pentru eficienta şi atrac-
re. Laboranta ăl ar ia Gruni-
Rezultă, aşadar, evident fap­ tivitatea. Organizaţia de bază ţau, de la Inspectoratul jude­ cu atît adunarea de alegeri lui comitet pentru ridicarea tivitatea lor, unii vorbitori au
tul că realizările obţinute de S.U.C. Bănită, de exemplu, ţean pentru controlul calităţii îşi atinge mai bine scopul, pregătirii profesional© a tine­ propus ca asemenea manifes­
colectivul de muncă au cres­ aşa cum s-a remarcat şi în seminţelor, face analiza unui devine mai eficientă. Din pă­ rilor, pentru asigurarea unor tări să fie organizate mai frec­
lot de seminţe.
cut, s-au dezvoltat concomi­ conferinţa pentru darea de cate, această cerinţă nu este condiţii corespunzătoare de vent. In loc să se alăture a-
tent şi în acelaşi ritm cu seamă şi alegeri, în anul care peste tot respectată, ceea ce viaţă au fost ca şl Inexistente. cestei sugestii, ,.să evidenţieze
creşterea şi întărirea organi­ a trecut a primit numai 4 noi are repercusiuni negative a- Ce a avut de răspuns la a- elementele care le-au asigurat
zaţiei de partid. Analogia nu membri, iar anul acesta doar supra conţinutului dezbateri­ ceastă gravă critică inginerul succesul — pe care el, ca or­
mi se pare stridentă. Dimpo­ unul, cu toate că la acest Re amenajează lor. Din 10 utecişti care au Ioan Mălan, responsabilul co­ ganizator, trebuia să le cu­
trivă, este firesc să fie aşa şi punct de lucru există oameni luat cuvîntul la conferinţa or­ misiei profesional-sociale ? Să-l noască — Vaier Popa, respon­
nu altfel. Organizaţia de par­ care corespund cerinţelor ganizaţiei U.T.C. de la Uzina ascultăm : sabilul comisiei cultural-dis­
1
tid a şantierului a devenit Comunişti mai vechi, cu ex­ Gheorgi.e Stan, Simion uuruş, pentru a putea fi primiţi în clubul „Victoria" Călan, 6 au făcut — Trebuia să Întreprindem tractive, a adoptat o atitudi­
— prin creşterea numerică şi perienţă, au primit sarcini Bruno Kuffnor, Vasilc Boca partid. Aşta stau lucrurile şi parte din vechiul comitet iar vizite 3a căminele muncito­ ne contrarie, cu totul de ne­
calitativă a rîndurilor sale, concrete în vederea sprijini­ şi alţi conducători ai unor in alte organizaţii de bază. ceilalţi patru aveau respon­ reşti şl la şcolile în care în- înţeles. „Degeaba — a afir­
prin activitatea politico-orga- rii celor ce se pregătesc în formaţii de lucru au fost pro­ Comitetul de partid nou ales, GHELAR- Locuitorii co­ sabilităţi în cadrul unor orga­ vaţă^inerii. N-am efectuat în­ mat el — trecem în programul
nizatorică pe care o desfăşoa­ vederea primirii în partid, motori şi susţinători activi ai dovedind răspundere pentru loniei Plosca (Ghelar) nizaţii. Punctul de vedere al să nici una pentru că n-am de activităţi organizarea unor
ră, prin exemplul înaintat pe lămurindu-i asupra unor pro­ aplicării acordului global pe întărirea în continuare a rîn- — ne scrie corespon­ masei de utecişti, al celor ca­ avut legitimaţii. Ele fuseseră concursuri pe diverse teme
care-1 dovedesc comuniştii la bleme ale politicii partidului, şantier — pîrghie importantă durilor partidului, în prima dentul nostru, Nicolae re, în ultimă instanţă, sînt confecţionate dar au fost pier­ dacă ele nu se organizează".
locurile lor de muncă — ini­ îndemnîndu-i -ce să citească, de cointeresare a muncitori­ sa plenară, ţinută la începu­ Stoica — şi-au propus beneficiarii acţiunilor între­ dute. în scopul creşterii ca­ N-a făcut nici o recomandare
ma şi creierul colectivului, antrenîndu-i, alături de ei, la lor în îndeplinirea planului tul lunii noiembrie, a luat în ca, în cinstea aniversării prinse de către comitet, nu lificării tinerilor am organizat pentru ca asemenea acţiuni să
Conducătorul competent, ex­ rezolvarea unor sarcini, expli- de lucrări. Comuniştii din rîn­ dezbatere această problemă, a 25 de ani de Ia pro­ s-a auzit. Poate că amănuntul un concurs „Cine ştie meserie, poată fi organizate cu succes,
perimentat al întregii vieţi a cîndu-le prevederile statutului dul cadrelor tehnice şi ingi­ propunîndu-şi .măsuri concre­ clamarea Republicii, să ar fi trecut neobservat dacă cîştigă" pentru electricieni, să capete o audientă tot mai
şantierului. P.C.R. nereşti, cum sînt maiştrii te în vederea sprijinirii mai întreprindă unele acţiuni n-ar fi fost trădat de conţinu­ dar el s-a dovedit cu totul mare ia tineri, ci a tăiat ela­
La comitetul de partid am O bună experienţă în acest Gheorghe Negoescu şi Gheor- îndeaproape a activităţii bi­ de muncă patriotică : tul discuţiilor. Unele luări de insuficient... nul tuturor, propagînd ideea,
aflat că numărul membrilor sens are organizaţia de bază ghe Avram, tehnicianul Visa- rourilor organizaţiilor de ba­ reamenajarea vechiului cuvînt au fost excesiv de Inginerul Mălan a repetat o profund dăunătoare, a inacti­
de partid pe şantier a crescut nr. 1 din sectorul Lainici, ca­ rion Lateş, inginerii Nicolae ză nr. 3 Crivadia, nr. 2 Bă­ club, prin construirea „cuminţi", referirile critice la critică formulată şi în darea vităţii. Pe bună dreptate unii
de la 85 în noiembrie 1970, la re a primit în acest an 12 noi Procop, Florin Trifan, Gheor­ nită, S.U.C. Bănită şi altele, unei cabine de proiecţie, adresa comitetului au apărut de seamă. N-a răspuns însă utecişti au remarcat ulterior
peste 200 în noiembrie a.c„ membri. Este semnificativ de ghe Şinca, Gheorghe Matei în care munca de primire în sală de lectură şi sală sporadic, combativitatea şl in­ de ce el, ca membru al comi­
deci mai mult decît dublu. arătat că această organizaţie ş.a., sînt autorii unor raţiona­ partid s-a desfăşurat nesatis­ pentru vizionarea unor transigenţa revoluţionară n-au tetului U.T.C., ca responsabil că numai sfaturile fără mun­
Cum s-a ajuns la acest re­ desfăşoară o susţinută muncă lizări şi soluţii tehnico-eco- făcător şi care au posibilităţi spectacole la televizor şi acţionat întotdeauna cu tărie. al comisiei amintite, n-a găsit că efectivă pentru înfăptuirea
zultat ? Comitetul de partid, politico-educativă în rîndul nomice valoroase care aduc de a primi un număr mai ma­ pentru organizarea unor Este explicabil într-un fel. Cei alte mijloace pentru a face sarcinilor n-au nici o valoare.
birourile organizaţiilor de ba­ constructorilor, folosind toa­ şantierului economii de multe re de muncitori, ingineri şi seri cultural-educative. care vorbeau nu se puteau vizitele planificate la căminele
ză s-au ocupat îndeaproape, te mijloacele ce-i stau la în- milioane de lei, contribuind tehnicieni. Toate cele trei obiec­ distanta de propria lor activi­ tinerilor, de ce n-a propus AL. SANDULESCU
cu perseverentă de pregătirea demînă: presa, radioul, car­ în acelaşi timp la scurtarea . In condiţiile actuale, cînd tive se află în faza de tate Intr-o asemenea măsură
şi atragerea în partid a celor tea, munca de Ia om la om, duratei de execuţie şi la creş­ organizaţiilor de partid le re­ finisare. îneît s-o judece la rece.
mai bune cadre care dove­ expunerile pe teme politice. terea nivelului calitativ al lu­ vin răspunderi tot mai mari Merită a fl scos in e- Obiceiul ca la adunările de
desc calităţi profesionale, mo­ — Avem o organizaţie de crărilor. în rezolvarea concretă a pro­ videnţă, în mod deose­ alegeri să ia cuvîntul, în pri­ Startul producţiei
rale şi- politice ridicate prin partid puternică, bine înche­ La întărirea rîndurilor or­ blemelor pe care le ridică ac­ bit, aportul adus de lo­ mul rînd, tot membrii comi­
a căror, primire rîndurile par­ gată — declara comunistul ganizaţiei de partid îşi aduce tivitatea practică în întreprin­ cuitorii Iosii Lehard, Va- tetului n-ar fi prea dăunător
tidului cresc şi se întăresc cu Ioan Tufiş, şeful unei brigăzi aportul preţios şi organizaţia deri şi pe şantiere, întărirea sile Căjban, Gheorghe dacă aceştia ar analiza lucru­
adevărat. In preocuparea, sa de fierar-betoniştj din secto­ de tineret. rîndurilor partidului, creşterea Neaga, Gavrilă Axinte, rile într-un profund spirit cri­ fontă
pentru întărirea conducerilor rul Lainici. Am căutat în per­ — Organizaţia -noastră de rolului conducător al fiecărei Grigore Porumb, Aurel tic şl autocritic, dacă ar ex­
de loturi şi formaţiilor de.lu­ manentă să Întărim rîndurile tineret — relata tovarăşul Vasilescu, Mina Chiţu- plica de ce şi cum a apărut (Urmare din pag. 1)
cru cu comunişti, comitetul de Nae Marin, secretarul organi­ organizaţii de partid sînt lescu, Ştefan Boboc şi o anumită situaţie necores­
partid a acordat o atenţie organizaţiei primind In partid zaţiei U.T.C. nr. 1 de pe defi­ sarcini esenţiale şi primor­ alţii, care, în orele li­ punzătoare, de ce n-au inter­
deosebită muncii de întărire pe cei mai buni oameni de leu — a dat anul acesta re­ diale. bere, au participat la a- venit operativ pentru reme­ de două decenii, furnalul 6 merge într-una, cu foc con­
a rîndurilor partidului la locu­ pe şantier, dar ne-am preocu- comandări unui număr de 5 C. MAGDALIN ceste acţiunL dierea el. Cu alte cuvinte, da­ tinuu, spre lauda celor care îl conduc cu o admirabila
că ar vorbi în spirit construc- conştiinciozitate şi competenţă profesională.
Furnalul 9 are o istorie foarte recentă şi cititorii cu­
nosc din relatările noastre multe amănunte. Despre a-
cest colos siderurgic, capabil să producă de 3 ori mai
La I. P. B. Deva multă fontă decît tot ce s-a realizat la Hunedoara în
anul 1950, vom preciza numai cîteva lucruri. El este pro­
iectat în întregime în ţară de specialişti români.
Spre deosebire de furnalul 6, „F9" nu are incă is­
B V torie. Dar colectivul de aici are marele merit de a apro­
0 pia de parametrii proiectaţi, cu aproape 6 luni mai de­
vreme, acest uriaş agregat.
In toate aceste fapte relatate succint rezidă saltul
BlRCEA. In vederea sporirii producţiei de prefa­ uriaş al industrializării socialiste a ţării, condusă cu fer­
bricate din beton, la I.P.B. Deva se află în execuţie mitate de partid, munca eroică a hunedorenilor pentru
o nouă pistă exterioară, destinată fabricării unor not înfăptuirea sarcinilor mari şi de răspundere trasgte prin
produse necesare construcţiilor Industriale şi de lo­ hotă rin le partidului.
cuinţe. Pistei — căreia în final 1 se va atribui o Producţia de fontă a Hunedoarei a sporit in toată
producţie de circa 15 000 mc prefabricate — i se exe­ această perioadă de aproape 11 ori. Pentru anul vii­
cută în prezent ultimele betonărl, urmînd ca în ur­ tor, datorită intrării din plin în funcţiune a furnalului
mătoarele zile să se treacă la montarea grinzilor nr. 9, de 1000 mc, creşterea prevăzută este de peste o
pentru calea podului rulant. jumătate de milion de tone. Acest salt spectaculos este
După cum ne informează inginerul Vasile Beşlea­ însoţit de o ridicare rapidă a eficienţei producţiei. La
gă, şeful serviciului producţie, toate utilajele nece­ secţia a ll-a de furnale indicii de utilizare se situează
sare au sosit în Incinta întreprinderii, iar colectivul la nivel mondial. Consumul specific de cocs s-a redus
de betoniştl şt montort s-a angajat ca în cinstea ce­ considerabil. Numai în acest an, prin generalizarea ini­
lei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii să ţiativei : „Toată fonta peste plan cu cocs economisit",
finalizeze lucrarea, astfel ca începînd cu prima de­ s-au dat în plus 41 000 tone de fontă şi s-au economi­
cadă a lunii ianuarie 1973 pista să producă la în­ sit mai bine de 8 000 tone de cocs. Pentru anul viitor,
treaga capacitate. In acest sens a şi fost întocmit un atît indicii de utilizare, cit şi consumul specific de cocs
grafic de folosire a acestei capacităţi, care, corelat sint deja realizaţi.
cu cererile de prefabricate, prevede o utilizare in­ Succesele sînt remarcabile pe planul creşterilor can­
tensivă a acesteia, determinînd o productivitate spo­ titative şi calitative. Dar mai spectaculoase sînt creş­
rită faţă de cea existentă la piste asemănătoare. Nesfirşitcle garnituri de vagoane, care se compun şl descompun în triajul centralizat elcctrodinamlc al Simeriei, prin stră­
dania şi priceperea miilor de ceferişti, îşi aşteaptă destinaţia. In aceste zile tumultuoase de Întrecere, ele fac legătură promptă terile valorilor umane, ridicarea personalităţii furnalis-
între sutele de producători şi beneficiari din ţară. Foto: V. ON’OIU tului de la condiţiile începutului la cele de azi. Au dis­
părut „ghiftarii", s-au dus barăcile cu paturi suprapuse,
f \ supa de chimen şi mămăliga ; toate sînt amintiri de do­
In scolie din comuna Pui meniul incredibilului pentru cei mai tineri. Au apărut
insă pe parcurs, in Hunedoara, şi sînt consideraţi as­
Irttîlnire cu muncitori fruntaşi tăzi ca personalităţi de înalt prestigiu, o seamă de fur-
nalişti „veterani", cărora li se cuvine să le adresăm su­
perlative de admiraţie şi respect. Cine sînt ei ? Sint
Deficientele pedagogice şi HUNEDOARA. Membrii organizaţiei din municipiu. Cu acest prilej, vlrstnioli citori, maiştri, tehnicieni şi ingineri furnalişti. Se numesc
mczi bine de două mii cinci sute de oameni — mun­
Alexandru Hăşdăţeanu, Simion Jurca, Liviu Jucoş, Nico­
U.T.C. de la Şcoala generală nr. 1 din
re o practică, satisfacţiile ce le au de pe
Hunedoara au luat parte la o educativă au vorbit tinerilor despre meseria pe ca­ lae Mărculescu, Oleg Bublic, Alexandru Olaru, Arcadie
şi instructivă intîlnire cu muncitori frun­ urma muncii. Schwartz, Ioan Vasilescu, Petru Opriş, Petru Puţinelu,
Nicolae Renţea. Dar cite nume din cele peste două mii
lăreşti să fie grabnic taşi din combinatul siderurgic, salariaţi şi variat program artistic. cinci sute nu pot fi înşirate pe panoul de onoare al bă­
In continuare, elevii au oferit un bogat
de la spitalul unificat, O.C.L. şi T.A.P.L.
tăliei pentru fontă ? Toate !
Mai multe zile Ia rînd, un frecventei la grădiniţă este rel necesită reparaţii capitale,
grup de profesori metodişti slabă. iar la Federi grămezi de pă-
conduşi de inspectorii şcolari Lipsa de preocupare a di­ mînt înlesniseră introducerea
judeţeni Livig Moraru şi rectorului coordonator s-a ma­ igrasiei în pereţii localului. O comaere
Gheorghe Armăşescu au efec­ nifestat şi sub aspectul dis­ excepţie fericită face doar în­
tuat un control de specialitate tribuirii manualelor şcolare şi văţătorul Marin Panait, de la
la cele 17 unităţi şcolare şi a materialului didactic. Ast­ Fîobita, care alătură pedago­
preşcolare din comuna Pui. fel, în timp ce la şcolile d’n giei şi spiritul de bun gospo­
La organizarea controlului Uric şi Hobiţa elevii de clasa dar. Din punctul de vedere al Indiferent de anotimp, fie luată cu şi mai multă în- ridicată, nu se poate vorbi. tone mangal de bocşe date dintre făuritorii faptelor de
şi a îndrumării s-au urmărit a IlI-a nu aveau manuale de activităţii cuitural-educative că plouă sau ninge, munci­ dirjire. Şi, ca întotdeauna, Ar fi o vorbă de prisos, fără în plus; realizarea angaja­ muncă amintite. Comuniştii,
ca obiective: organizarea, pla­ citire, intr-o pivniţă (?!) a la sate, cadrele didactice din torii forestieri care au drept in înfruntarea dintre om şi acoperire in fapte, fără va­ mentelor şi depăşirea pla­ toţi muncitorii sint o mîn-
nificarea şi desfăşurarea pro­ şcolii din Pui se aflau stoca­ comuna Pui n-au depăşit li­ acoperiş doar cerul sint în­ natură, învingător, victorios loare. nului anual la producţia drie pentru noi — spuneau
cesului instructiv - educativ, te în jurul a 60 de manuale mita mediocrităţii. totdeauna prezenţi la mun­ a ieşit OMUL. Aşa au ieşit Forestierii sint, ca toţi globală cu peste 1 milion lei tovarăşii Emil Nicula, secre­
şcolarizarea şi frecventa la noi de acest fel; în alte părţi Toate aceste deficiente au că. Lucrind in condiţii deo­ învingători şi muncitorii fo­ muncitorii dealtfel, oamenii şi cu 2 119 000 lei la produc­ tarul comitetului de partid,
cursuri a elevilor, pregătirea lipseau catedrele, cu toate că condus, explicabil, la sanc­ sebite, la mari distanţe de restieri din sectorul de ex­ practicii. Ei sînt interesaţi ţia marfă atestă că aici au in­ şi Emilian Butnarii, şeful
lor tehnico-productivă, activi­ acestea erau reţinute şi folo­ ţionarea cu mustrări, avertis­ orice aşezare omenească, de­ ploatare Dobra, aparţinînd şi vor să ştie in mod con­ tr-adevăr valoare numai fap­ sectorului de exploatare Do­
tatea social-culturală şi ob­ site drept „birouri" la şcoala mente. diminuarea indemniza­ parte de familiile lor, fores­ de U.E.I.b. Hunedoara. cret ce folos are cutare sau tele de muncă. bra. In tot ce am realizat
ştească a cadrelor didactice, de centru ; maşina de cusut ţiilor de conducere şi diri- tierii, oameni care poartă Acţionînd toţi ca unul, a- cutare acţiune. Orice mun­ Muncitori ca Gheorghe este Înmagazinată munca,
că fac vor să fie cu folos.
asigurarea bazei didactico-ma- care trebuia să stea în atelier genţie, penalizarea la salarii ceva din semeţia pădurilor, vind in frunte pe cei 160 de Să fie cit mai roditoare. Aşa Muntean şi Simion Bonghea, inteligenţa, abnegaţia şi ero­
teriale. Pe marginea acestora, la îndemîna elevilor se afla cu 10—20 la sută, pentru o pun în valoare aurul verde, comunişti care constituie un fasonalori mecanici, Ioan ismul acestor oameni. Toţi
în planul didactic organizat „adăpostită" în laborator, ate­ serie de profesori şi directori. bogăţia codrilor noştri. In exemplu şi îndemn in mun­ muncitorii forestieri, comu­
la Pui au fost reliefate cîteva lierul fiind ocupat cu o masă Directorul coordonator pe co­ parchete, la gurile de ex­ că, colectivul de forestieri nişti şi fără de partid, sint
din carenţele semnalate, sub pentru tenis (?!); pe timpul mună a fost schimbat din a- ploatare, in depozitele fina­ de la acest sector, învingind angajaţi acum cu toată pu­
forma unui rodnic schimb de nopţii, elevii de la internat ceastă funcţie. le aceşti oameni care, dato­ greutăţile provocate de ca­ terea şi capacitatea de mun
experienţă, la care luau par­ rămînoau total nesuprave- Consiliul popular comunal rită introducerii şi extinde­ priciile naturii, a mers din că in lupta pentru încheie­
te — pe lingă învăţători, pro­ gheaţi. din Pui are şi el partea sa de rii pe scară largă a meca­ victorie în victorie pină la rea anului 1972 cu depăşiri
au
muncii
nizării
însuşit
cît mai substanţiale la pro­
fesori şi educatori — orga­ E firesc că în climatul unei vină pentru unele neajunsuri „din mers“ noi meserii — finalizarea cu două luni dc ducţia globală şi marfă, in
nele locale de partid şi de asemenea situaţii, la şcoala şi în special pentru cele de zile înainte de termen a unităţi fizice, pentru pregă­
stat şi reprezentanţii Inspec­ de centru, lanţul neajunsuri­ natură gospodărească şi ne- fasonator, mecanic, funicula- planului anual la producţia tirea temeinică a condiţiilor
toratului şcolar judeţean. lor i-a cuprins şi pe subal­ luarea unor măsuri practice rist, tractorist, bolinderist globală şi marfă. Vorbele, de care depinde in mod ne­
oricît de meşteşugit ar fi
In discutarea lucrurilor s-a terni. S-au semnalat cazuri privind şcolarizarea tuturor — muncesc cu hărnicie pen­ alese, oricît de frumoase ne cere partidul şi aşa ne Tăut şi Cornel Baba, funi- mijlocit realizarea în condiţii
copiilor. E suficient să arătăm
tru a pune în valoare masa
pornit în mod deosebit de la cînd unii profesori au modifi­ faptul că la data efectuării lemnoasă destinată exploată­ şi plăcute ar 'fi la auz, dacă îndeamnă conştiinţa noas­ cularişti, Irimie Cimpean, optime a indicatorilor de
unele neajunsuri de ordin pe­ cat notele în cataloage, alţii controlului, şcolile din Federi, rii. La doborîlul şi secţio­ n-au acoperire in fapte nu tră de muncitori şi aşa fa­ Aurel Crăciunescu şi Romu- plan pe anul 1973 încă din
dagogic şi gospodăresc, care n-au completat foile matrico­ Fizeşli II, Uric, Riu Bărbat, natul copacilor, la fasona­ fac două parale. La noi — cem. — spun comuniştii din lus Sirbu, tractorişti, Petru prima lună de muncă. Drept
au umbrit şirul de fapte po­ le, cîtiva directori de şcoli Şerel-Bălţi, Ponor şi Ohaba rea materialului se folosesc spuneau comuniştii Partenie acest sector. Şi intr-adevăr Oprean, Dan Gheorghe, Ila- călăuză le sînt documentele
zitive cu care pedagogii din nu-şi întocmeau planuri de Ponor, nu aveau lemne de ferăstraiele mecanice, la o- ei fac o muncă folositoare rie Farcaş şi Romulus Mc- plenarei C.C. al P.C.R. din
această comună se prezintă muncă, diferiţi învăţători şi foc, în condiţiile cînd păduri­ peraţiile de scos-apropiat. se Ancuţa şi Trandafir Iuga, oamenilor, societăţii. Nicio­ drea, bolinderişti, Partenie 20-21 noiembrie a.c. Şi, prin
la bilanţul celor două luni de profesori intrau la clase fără le se învecinează cu cea mai întâlnesc tot mai multe trac­ secretarii organizaţiilor de dată nu se lasă mai prejos Artucuţa, Virgil Iuga, Aron munca ce o depun zi de zi,
şcoală. In cea mai mare par­ planuri de lecţii etc. Colecti­ mare parte din aceste sate. toare, la transport funicu- partid din parchetele Valea ciml este vorba de întrecere, Iiădos, Petru Boian, Eugen forestierii, ca toţi oamenii
te, deficienţele s-au datorat vele de cadre didactice ale lare şi autocamioane, iar la Brazilor şi Sălătruc — cea de a da patriei mai multe Sirbu, Roman Blidar, Aurel de cuvînt, dau viaţă sarci­
lipsei de preocupare manifes­ şcolilor din Riu Bărbat şi din mai mare valoare o au fap­ produse, de a îndeplini îna­ Simoc şefi de parchete, Ro­ nilor de producţie, îşi înde­
tată de directorul coordona­ Băieşti fac excepţie dar a- Utilitatea controlului, fina­ stivuit şi încărcat încărcă­ tele de munca. Şi munca inte de termen planul de man Simoe, şef de depozit, plinesc cu cinste angajamen­
tor — prof. Dorel Stoica — toare mecanice. noastră se concretizează în producţie, Intre vorba şi de la sectorul de exploatare,
ceasta nu datorită exemplului lizat cu un adevărat schimb Oameni temerari — mun­ mii de metri cubi de mate­ fapta muncitorilor forestieri Dragomir Stanciu, Ioan Mo­ tele. îşi onorează şi-şi res­
care şi-a neglijat nu numai oferit de centru, ci mai mult de experienţă, măsurile luate rarii, Aurel Băcean, Leonlin pectă meseria lor de munci­
sarcinile revenite pentru în­ interesului pe care-1 depun de către organele judeţene şi citorii forestieri nu dau ni­ rial lemnos, în înlăturarea există o deplină concordan­ Gerge. Teofil Butaş. Ştefan tori ai pădurilor, de oameni
drumarea la nivelul comunei, cei doi directori — Venu locale în vederea schimbării ciodată înapoi in faţa greu­ pierderilor de exploatare, în ţă. Stau mărturie acestei a- cărora li s-a încredinţat sar­
ci chiar şi la şcoala cu cla­ St.anciu şi Florian Bălulă. radicale a climatului muncii tăţilor. Condiţiile climatice valorificarea superioară a firmaţii faptele lor de mun­ Crişan, Sabin Gerge. Moise cina de mare cinste şi răs­
sele I—X pe care o conduce. ne insuflă încrederea că vom din acest an — ploile şi masei lemnoase, în creşterea că, succesele obţinute in în­ Simoc, şoferi. Gheorghe pundere patriotică şi cetă­
La rîndul său, spiritul gos­ viiturile — le-au făcut mul­ producţiei şi productivităţii deplinirea planului şi anga­ Balint, Gheorghe Vasiu şi
Pentru edificare e suficient afla în curînd despre rezulta­ muncii, a eficienţei întregii Dumitru Purcari, dru- ţenească : valorificarea chib­
podăresc e şi el deficitar. Par­ te necazuri. Au fost avari­ jamentelor. îndeplinirea pla­
să spunem că pe comună e- că molipsiţi de la şcoala de te meritorii şi succese în pri­ ate drumurile şi deteriorate activităţi productive. Şi de nului' anual înainte de ter­ mari. Salade Popovici. Ioan zuită, cu maximum de efici­
xistă 13 copii neşcolari’zati. centru, unde, datorită negli­ vinţa desfăşurării învătămîn­ unele instalaţii din parche­ eficienţă, fără a scoate din men, cei 4 400 m c material Benteu. muncitori in cariera enţă a uneia din cele mai
dintre care 10 aparţin şcolii jentei, apa de ploaie distru­ tului şcolar şi preşcolar în a- te. Toate acestea au fost re­ fiecare metru cub de mate­ lemnos produs peste preve­ de piatră. Roman Gura, pi­ mari bogăţii naturale ale
cher, de la coloana U.M.T.F.,
din Pui. O slabă frecventă se gea pereţii clădirii, curtea ceastă comună. făcute însă într-un timp re­ rial lemnos produse şi sor­ derile de plan, cele 7 599 sint o parte din comuniştii patriei — pădurile.
semnalează şi la preşcolarii şcolii din Uric e neîmprej­ cord, iar munca a fost re- timente cu valoare cit mai tone lemne de foc şi 49 şi muncitorii acestui sector, N. ZAMFIR
din Pui şi Şerel, unde media muită, scările celei de la Şe­ PETRE FARCAŞIU V.
—.............................. V