Page 43 - Drumul_socialismului_1972_12

3M»2ffiBUa»Za
GTCS5 aamm
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 576 © MIERCURI 13 DECEMBRIE 1972
^^iq^UfTr^^'rLyjM^TOet^agSffiyUggti."^.^^
3 1 . ».

PREZENTA LA CURSURI

EDITORIALE
A STUDENŢILOR ESTE Pentru melomani

® Discul EDD 1312 cuprinde şaplc ./îelodii ale com­
pozitorul Alexandru Mandy: „N-ati găsit cumva o
0 OBLIGAŢIE, NU „Din stejar, stejar răsare“ fată", „Masa tăcerii", „Primul loc de pe pămînt", „Cin-
tec pentru bradul meu", „Sorcova" „Nu stingeţi stelele",

zică uşoară Cornel Constantiniu, Doina Spătaru, Scrgiu
Pentru fiecare perioadă a
Lupta pentru eliberarea şl Istoriei antologia are cîte „Pămîntul", în interpretarea cunoscuţilor solişti de mu­
Cioiu şi Mihaela Mihai, acompaniaţi de orchestra de
0 TREABĂ FACULTATIVĂ afirmarea naţională a po­ tive motto-uri : „Şi unu-! estradă a Radioteleviziunh, dirijată de Sile Dinicu.'
o secvenţă ce poartă suges­
porului român a constituit şi
© EDP-1310. Recitalul cînlăretoi Csoh Iuriit alestă
constituie pentru scriitori o
coordonată de seamă a sur­ Decebal cel harnic, iar celă­ calităţile unei talentate artiste. Acompaniată de orches­
se! de inspiraţie. O bună lalt Traian cel drept", „Eu tra Rozsa Bela, solista interpretează „De pe buzele me­
parte din numeroasele pa­ îmi apăr sărăcia, şi nevoile, le", „Cînd umblam primăvara", „îmi revăd viaţa", ..Ştii
Grup« 312, anul II electro­ Studenta Maria Matuga, şi neamul", „Astăzi lumea ce e tristeţea?" şi altele.
mecanică metalurgică. Un responsabila grupei 214, anul gini ale operelor lor — în ne cunoaşte: Român zice,
sondaj inopinat. In dreptul I, prelucrări plastice şi tra­ care zbuciumul istoriei, bo­ viteaz zice“, „Şi azvîcnit, ca
unul nume figurează 51 de tamente termice, găsea ex­ gată în fapte de vitejie, este un singur pumn, toată ar­
absente nemotivate. Ştefan plicaţia absentelor amintite simţit ca imbold viu şi în-
Bucătaru — acesta e „record­ prin intîrzieri. Chiar dacă o sufletitor — sînt reunite in mata". SPECTACOLE
manul" grupei In materie de asemenea motivaţie circulă antologia intitulată sugestiv, Antologia cuprinde cele
absenţe — nu are cea mai cu largheţe prin marea masă după un vers de Vasile A- mai expresive poezii, frag­ ® O prezenţă de presti­ © Ansamblul folcloric
bună experienţă de studenţie, a studenţilor, ea nu e cîtuşi lecsandri, „Din stejar, stejar mente de cronică şi de ro­ giu la Deva : Filarmonica de „Hategana" şi cunoscuţii in­
pe olt ne informează asisten­ de puţin de natură să scuze răsare". Apărută recent în man, nuvele, povestiri, schi­ stat din Cluj, sub bagheta terpreţi Irina Loghin şi Be-
tul Emanoll Andreescu, pre­ o stare de fapt. Nu o dată a doua ediţie, această anto­ te ce aparţin atît unor nu­ dirijorului Emil Simon. So­ none Sinulescu vor fi oas­
şedintele consiliului asociaţi­ s-a subliniat importanţa res­ logie (alcătuită de Fisa Gro- me ilustre ale scrisului ro­ list: Ştefan Ruha (14 de­ peţii iubitorilor de muzică
ei studenţilor din institut. pectării regulamentului univer­ zea şi însoţită de un „Cu- mânesc, cit şi unor nume cembrie). populară din Brad şi Gura-
vînt
de
înainte",
semnat
Repetă anul II (desigur şl sitar, şi de ce n-am spune-o, Valeriu Râpeanu) poartă şi mai puţin cunoscute publi­ @ Ansamblul popular „Ollul" barza (15 decembrie) şi De­
practica absentării şl-a spus chiar a respectului fată de un subtitlu explicit : „Mari cului larg, cum ar fi B. Jor- din Slatina, avind ca solişti
cuvîntul intr-o asemenea si­ cadrele didactice. Şi tot lip­ bătălii din istoria poporului dan sau Victor Ion Popa. pe cunoscuţii Ion Dolănes- va (16 decembrie).
tuaţie) şi acum Îşi închipuie, să de consideraţie poate fi român oglindite în literatu­ Antologia reuneşte scriitorii cu şi Maria Ciobanu, prezin­ © Pentru amatorii de mu­
probabil, că e prea „acasă" catalogată şi prezenţa, fără ră", este deci o adevărată tuturor generaţiilor, înce- tă spectacole la Călan şi zică uşoară, Anca Agemolu
fată de colegii novici In temele pregătite, la semina- carte a vitejiei şi a dragos­ pînd de la cronicari şi re­ Haţeg (13 decembrie), Hune­ şi Cristian Popescu oferă
de-ale anului II, de aceea rii şi ore de laborator, obli- tei de patrie. Mari bătălii prezentanţii Şcolii ardelene, doara şi Ghelar (14 decem­ un recital la Casa de cultu­
pînă la scriitorii noşlri con­
îşi permite să sfideze cu de­ gînd astfel cadrul didactic am avut multe de-a lungul temporani AL Andritoiu, Eu­ brie), Petroşani şi Vulcan
zinvoltură regulamentul insti­ să muncească dublu, triplu, Ţesătoarele Nlcoleta Cernea şi IVIagdalcna Dănllă s-au califi­ istoriei, s-a curs mult sînge gen Barbu, A. E. Baconsky, (15 decembrie), Lupeni şi U- ră a sindicatelor din Petro­
tutului, care prevede în mod oferind, pentru cînd catadic­ cat la locul tle muncă — secţia covoare a I.I.L. Hunedoara. Azi, şi s-au vărsat multe lacrimi, Radu Teodoru şi Ion Grecea. rican' (16 decembrie). şani (13 decembrie).
expres, ca orice regulament ele se numără printre muncitoarele fruntaşe ale secţiei, reali- dar s-a fluturat mereu stea­
studenţesc, obligativitatea sesc studenţii să se pregă­ zlnd produse de cea mal bună calitate. Foto: V. ONOIU gul victoriei şi al statorni­ „Cultivarea sentimentului
frecventei la cursuri. tească — ore de recuperare. ciei peste aceste plaiuri ale patriotic prin graiul însuşi
„Mioriţei". al operei literare a consti­
tuit rostul de căpetenie pen­
Parcurgînd paginile anto­ tru scriitorii noştri, raţiu­
logiei „Din stejar, stejar ră­ nea supremă a oamenilor
Acţiune de muncă patriotică pe n-a existat eveniment în noştri de litere" se specifi­
sare" ni se relevă că aproa­
istoria noastră care să nu că pe bună dreptate, în
„Cuvîntul înainte" al aces­
fie oglindit în literatură. Ţi-
Nici studenţii grupei 213 S-au gîndit oare bine cînd ILIA. Tinerii din organizaţiile U.T.C. de la coloa­ nîndu-se seama de succesiu­ tei cărţi, una dirftre cele
din anul II prelucrări plasti­ au păşit pragul unul institut na I.T.A. şi S.M.A. din Ilia au colectat şi predai în nea cronologică a eveni­ mai bune antologii care au
de învătămînt superior la o- două zile 3 000 kg fier vechi. Alături de membrii
ce şi tratamente termice, de­ mentelor, antologia începe apărut în ultima vreme.
şi au traversat un an de stu­ bligaţiile care incumbă din celorlalte organizaţii U.T.C. din comună, ei au colec­ cu scrierile ce evocă luptele Valoarea educativă a unei
denţie, nu şi-au limpezit În­ noua condiţie ? In unele ca­ tat şi predat, de la începutul anului, peste 10 tone de la Tapae şi sfîrşeşte cu
zuri carnetele de prezentă astfe! de acţiuni editoriale
că ideea importanţei frecven­ par a spune că nu. Deşi au fier vechi. operele în care reînvie e- este deosebit de meritorie.
tării, cu procentaj de sută la obţinut medii frumoase la In această acţiune s-au mai evidenţiat uteciştii de roii de la Cărei, cei care au
sută, a cursurilor, seminari- examenul de admitere, stu­ înlăturat ultimul duşman de Prof. SILVIU GUGA La cinematograful „Patria" din Deva, rulează, începind de
llor, orelor de laborator. Cu denţii Ioan Iepure şi Ioan la C.L.F. şl cooperaţia de consum. pe meleagurile patriei. Călon joi, li decembrie, filmul „Vacanţă la Roma". In fotografie, o
secvenţă din film.
diverse prilejuri, studenţii Tarcea din anul I, grupa 216,
din Hunedoara ridică proble­ întunecă oglinda grupei cu
ma absentei unor cărţi teh­ cîte 6 absente nemotivate.
nice, unor cursuri, dar, în a- Mulţi vor fi tentaţi să-şi a- 1
mintească — la lectura aces­ Consfrrucfse
celaşl timp, se complac In a
tor rînduri — de proverbul Pentru un j
absenta de la cursuri. La cu aparenţele înşelătoare,
grupa amintită, deşi nu se nouă pentru şcoa'a dm Blăjeni i
dar, pînă la probă contrarie,
detaşează un „cap de afiş" cartea de vizită a studentu­ comerţ civilizat BLĂJENI. Şcoala generală Ia Blăjeni să execute lucră­
cu un număr foarte mare de lui pe parcursul unui întreg îl IU SATELE ÎNVECINATE. cu internat din Blăjeni se rile calificate la noua con­
absente, cifra de 75 de nemo­ semestru — rubrica de pre­ Conducerea întreprinderii va Îmbogăţi în anul viitor strucţie. Şi fostul elev al
tivate strînse de întreaga zente şi absente — vine să „Avicola" Mintia a luat cu 3 săli de clasă. Construc­ şcolii a pus în lucrul său
caracterizeze. Şi nu se în­ ţia clădirii pentru cele trei destul suflet. Dealtfel, nici
grupă pe parcursul a mai măsura construirii de In comuna Bălţa, tn ultimii la supermagazinul din Bălţa sînt 500 de gospodari care se a-
se găsesc din belşug. Dar. se ob­
puţin de două luni e simp­ şeală aproape niciodată... chioşcuri în pieţele din doi ani, s-au pentru aprovizionarea servă că conducerea cooperativei provizionează de la acest maga­ săli a început încă în acest nu e singurul care face a-
construit
Conducerea
insă
populaţiei
fon­
cooperativei
zin.
cu
tomatică. N-ar strica, în a- Frecvenţa nu e facultativă Deva, Hunedoara, Petro­ duri de la stat şi prin contribu­ de consum manifestă grijă nu­ nu dovedeşte receptivitate. ini­ an. Fundaţiile au fost tur­ ceasta. In adunarea genera­
cest sens, un dialog cu cole­ pentru nimeni. Nici pentru şani şi Lupeni, chioşcuri ţia în muncă a cetăţenilor un mai pentru unităţile comerciale ţiativă, în găsirea unor soluţii e- nate şi, cu aceasta, ceea ce lă, comuniştii din organiza­
studenţii Simion Modjesch, modern supermagazin in satul din centrul de comună, cele din ficiente pentru ca şi la magazi­ şi-au propus locuitorii co­ ţia de bază Blâjeni-sat s-au
gii de an de la secţia fur­ Vasile Chivu şi Dorel Drăgo- prin care se vor vinde, în­ reşedinţă de comună şi un ma­ şalele mai îndepărtate fiind ne­ nul din Hărţăgani servirea să se munei pentru acest an a angajat ca, la reluarea lu­
nale şi oţelării, grupa 113, escu, din-anul II, grupa 212, cepind din aceste zile, pă­ gazin sătesc la Hărţâgani. La glijate. iar gestionarii şi vânză­ facă în mod civilizat. In satul Sost realizat. Sint demne de crărilor în anul viitor fie­
bine
care, de la începutul anului care au cîte 6 absenţe ne­ sările. Această măsură asi­ Bălţa, supermagazinul este aranjate torii lăsaţi să se descurce cum pot Hărţăgani insă. pe lingă magazi­ consemnat conştiinciozitatea care să presteze cile 3-4
aprovizionat,
mărfurile
nou
nul
şl cum vor.
funcţio­
mai
construit,
universitar şi pînă la data motivate. gură condiţii pentru un co­ cu gust. „Avem tot ce ne tre­ La chioşcul alimentar din in­ nează alte două improvizate de şi dăruirea cu care a lucrat zile de muncă patriotică.
merţ mai civilizat cu pă­
efectuării sondajului nostru, buie, cu unele excepţii — ne spu­ cinta birourilor carierei şi a co­ conducerea cooperativei. Ast­ aici un fost elev al şcolii,
Desigur, în acest sens se sări, vînzarea se va face nea gestionara Elena Munteanu, loanei de autocamioane, de pildă, fel, plinea e ţinută într-un beci
n-a înregistrat nici o absen­ aşteaptă o prezentă mai mai rapid, condiţiile de i- de la raionul de textile-încălţâ- de casă în condiţii neigienice, Nicolae Petru, in prezent NICOLAE CRĂCIUN
tă nemotivată. Cu aceleaşi promptă a consiliului asocia­ gienă şi curăţenie pot fi minte-mercerie. Nu se găsesc iar făina de mălai şi făina albă, zidar la întreprinderea mi­ directorul Şcolii
pantofi de damă nr. 39 şi 40. Deşi
Cele
demne recorduri se pot mîn- ţiei studenţilor, a responsa­ respectate intru totul. facem comenzi pentru astfel de in clădirea fostului magazin. fără nieră Barza. A fost detaşat generale din Blăjeni
două localuri
funcţionează
dri şi studenţii din anul III, bililor de grupe, extinderea nurpere, ca un făcut, primim nu­ a, - să aibă în prealabil aprobarea
mai' pantofi nr.'35 şi 36, care nu
Inspectoratului sanitar de stat.
grupele 111 şi 211, secţiile unor experienţe bune. De /'A prea trec“. „Pierdem mult timp In magazinele săteşti — De ce o asemenea stare de lu­
furnale şi oţelării, respectiv exemplu, la grupa 313 anui cînd e \ ,'rbâ să ne" âprOVizibnS. ¡r cruri ? — am întrebat-o pe con­
cu făină şi mălai — ne informa
prelucrări plastice şi trata­ II, încă de anul trecut func­ împotriva coroziunii cetăţeanul A.M. pe care l-am gă­ din comuna Bălţa tabila şefă a cooperativei de con­
Groza,
sum
din
Bălţa,
Victoria
mente termice, grupe care ţionează un obicei bun, ne sit in magazin venit dâpă cum­ pe care am întilnit-o la magazi­ Aflăm dm ¡mi®ţ
informa Ion Pascu, vice­ Specialiştii Institutului de părături. Aceste articole nu se nul din Hărţăgani. Interlocutoa­
n-au nici o absentă în aceas­ preşedinte al consiliului A.S. cercetări şi proiectări pen­ ţin in noua unitate ci in fostul rea nu ne-a putut răspunde.
tă ultimă perioadă de stu­ pe institut. L.a fiecare sfîrşit tru industria electrotehnică local al magazinului. Gestionarul De fapt, a rămas pasivă şi la
denţie. Spre deosebire de ei, de săptămînă responsabilul din Capitală au elaborat şi vânzătorii ocupaţi cu vinzarea gestionara Elena Moise, nu nu­ dezordinea care trona In maga­ > S-A FĂCUT OM peni, unde dealtfel pornise.
amină ore in şir să ne serveas­
cei de la secţia electromeca­ tehnologii noi pentru con­ că. De ce nu s-or ţine şi aceste mai că părea plictisită, dar se zin (? !). \ CU HAINA ALTUIA
de grupă discută cu toti stu­ produse in noul local, că doar „Se constată citeva nereguli pe Pe drum insă, fiind sub in­
nică metalurgică, grupa 311, denţii cazurile de absenţe, fecţionarea unor cabluri spe­ spaţiu este ?“. Da, e o întrebare vede că nu dovedeşte nici spir.t care conducerea cooperativei de fluenţa aicoolului, a pierdut
de ordine. Salamul era agăţat în
pînă la data de 2 decembrie motivele, caută să stabilească ciale şi produse metalice pro­ îndreptăţită, care aşteaptă un cirlige de uşă, mărfurile ţinute consum Bălţa, cu sprijinul ne­ j împreună cu soţia şi alţi controlul volanului şi s-a tre­
— ultima zi de curs — au reu­ în comun soluţionarea unor tejate împotriva coroziunii. răspuns concret de la conduce­ în neorînduialâ, iar în local, deşi mijlocit al tovarăşilor de la ) ciţiva prieteni, ionică Ion, zit abia în şanfil de pe mar­
cooperativei
rea
din
U.J.C.C. Deva, trebuie să le sto­
de
consum
e prea mare, se ţin
spaţiul nu
şit să-şi încarce oglinda gru­ situaţii intervenite pe par­ Acestea conferă produselor o Bâita. şi ambalajele. Lipseau nejustificat peze — ne spunea Nicolae Hog- l din Lupeni, a petrecut cu ginea şoselei. Urmările: ma­
pei, în comun, cu 64 de ab­ curs. La fel, la conferinţa rezistenţă sporită la acţiu­ Unitatea comercială de la Cră- din unitate unele mărfuri alimen­ man, secretarul organizaţiei de / cîtva timp în urmă la res- şina grav avariată, iar U.C.
nea distructivă a unor fac­ ciuneşti era ca după inventar. In tare, în special conserve de legu­ partid din Hărţăgani. In super­ i taurantul „Cina" din loca- a primit, drept „recompensă",
senţe nemolivate. Au contri­ A.S., în darea de seamă, se tori externi, ceea ce le asi­ loca] trona dezordinea. Sacii cu me şi carne, dulciuri etc. magazinul de ia Bălţa se îngră­
buit la acest nedorit bilanţ sublinia eficienta; verificată gură o folosinţă mai înde­ făină erau ţinuţi in neorînduialâ. La modernul magazin de la mădesc prea multe mărfuri, în l litote. Profitînd de decupla- un an de meditaţie profun­
dă.
i rea curentului, pe întuneric,
arti­
şi studenţii Victor S. Vitez, în anul trecut, a analizei lu­ lungată rezemaţi de se tejghele, unele condiţii Hărţăgani, cu care oamenii sa­ vreme ce la celelalte, mai de la 1 a îmbrăcat haina de piele a
comunei,
„marginea"
cumpărăto­
in
păstrau
nu
cole
Ana L. Ceută şi Vasile V. De asemenea, aici au fosi igienice. De pildă, piinea. in loc tului se laudă pe drept că e şi rii nu îe găsesc. De pildă, la \ unuia din comeseni şi a I-A PLĂCUT Şl L-A LUAT
dezordine.
aceeaşi
opera
Si
lor,
nare în adunări de grupă, cu să fie ţinută in rafturi, era „de­ Hărţăgani lipseşte sarea de bu­
Seruna, primii cu cîte 7 ab­ puse la punct procedee noi aici, mărfurile erau depozitate de cătărie. în vreme ce la depozitul ţ şters-o acasă. După cum se
prezenta cadrelor didactice, pozitată“ pe jos. „Am intimpi- parcă ar fi fost azvîrlite din Mai zilele trecute, Con­
sente nemotivate, ultimul cu care vizează înlocuirea me­ nat mari necazuri cu magazinul mersul camioanelor. In localul de cooperativei • de consum Băita şi 1 vede treaba insă, nu a avut stantin Ahmed a făcut o
a situaţiei frecvenţei. talelor scumpe utilizate la acesta — ne-a relatat Ioan Enăş- autoservire se găsea depozitată în cel al supermagazinului stau ? mult noroc de ea. In pre-
5 absente. cău. secretarul organizaţiei de ruladă şi miniruladă, care aştep­ depozitate mai multe tone de sa­ vizită prietenului său M.I., la
Nu sîntem prea departe de unele produse electrotehnice. partid din sal. Mai bine de două re. Unii gestionari şi vînzătorl nu » zent, pentru doi ani, îmbra- căminul E. M. Paroşeni. Aici
Nici studenţii anilor I n-au Astfel, după un brevet al ta să fie vîndută de mai mult de dovedesc solicitudine, respect faţă \ că cu totul alte haine, în
finele primului semestru, de luni, magazinul a fost închis. două săptămîni ! „Gestionara Ma­ de cumpărători". i-a plăcut foarte mult, după
rămas total străini de „mi­ Institutului, la construcţia Acum, cînd s-a găsit un gestio­ ria Stanciu — ne spunea munci­ ţ dungi. cum se vede treaba, magne­
noua sesiune şi experienţele nar, nu prea avem ce cumpăra". torul Adrian Caşolea — ne sfi­ Printr-un sprijin, îndrumare şi
rajul" absentării. Deşi spo­ siguranţelor fuzibile de joa­ Interlocutorul avea dreptate. In control mai eficiente pe care tre­ tofonul prietenului.. In una
bune au rămas în marc par­ să tensiune argintul va fi dează de cîte ori îi solicităm să ^ UN PĂHĂREL IN PLUS
radic — ici o absentă, colo afară de piine, făină, orez, slănină, fim serviţi cu ceva, ba uneori buie să le facă toţi factorii de din zile, profitînd de lipsa
te încă între filele proiecte­ înlocuit cu cuprul, fără a de sticle de lampă şi de felinare, ne obligă să cumpărăm marfă răspundere ai cooperativei din lui M.l. de acasă, a luat
două-trei —, cei de la grupa se diminua calitatea produ­ nu am văzut altceva (o parte din mai multă, ca să nu o deran­ Băiţa, inclusiv tovarăşii de ia ) Şoferul Constantin Umet,
lor. Pe cînd le vom regăsi marfă e alterată din cauza păs­ U.J.C.C., se vor putea înlătura magnetofonul pentru sine.
114 secţia furnale şi oţelării sului. De menţionat că nu­ jăm des". desigur improvizaţiile, superficia­ i de la U.M.T. Uricani, s-a a- Nu s-a bucurat însă mult de
drept practici curente ale trării necorespunzătoare, în spe­ In ziua în care am vizitat uni­
au strîns, spre exemplu, in mai la acest sortiment in­ cial slănina şi orezul. Cine su­ tatea, unii cumpărători au tre­ litatea, lipsa de solicitudine din ţ bătut, acum cîteva săptămîni, .el, deoarece a fost de cu-
studenţilor din Hunedoara? dustria electrotehnică va portă pagubele ?). Oamenilor din buit să aştepte şi cile două ore activitatea gestionarilor şl a vîn- i cu maşina, pe la bufetul din
săptâmîna 13-18 noiembrie, 18 Crâciuneşti. mulţi dintre ei an­ ca să poată fi serviţi. Realitatea zătorilor de la magazinele săteşti, rînd depistat. Acum are pri­
realiza, potrivit unor calcu­ gajaţi la cariera de piatră, ar a- lipsuri care nu au ce căutp in 1 localitate. După citeva ore lejul să asculte un an'de
gestionara
poate
nu
face
absenţe nemotivate. ILEANA LASCU le estimative, o economie vea nevoie să găsească in maga­ e eă singură afluenţei de cumpă­ nici o unitate comercială, indife­ \ de chef, s-a gindit că tre- zile, o altă muzică, pe alte
faţă
anuală de peste un milion zinul din satul lor mezeluri din rători (soţul, care e încadrat ca rent de locul unde funcţionează. l buie să ajungă şi la Lu­ unde.
lei. toate categoriile, şuncă, piine, vânzător, e bolnav). Trebuie reţi­
conserve, dulciuri, produse care nut că numai în satul Hărţăgani
Suboidonat scopului ridică­ o activitate cu rezultatele care
rii nivelului valoric al fotba­ Centrul de fotbal - copii şi juniori - Mureşul Deva este, se cer de organele centrale.
lului nostru se acordă un in­ Esle necesar, din cile lesne
teres deosebit creşterii şi pre­ reiese, ca toti cei in drept,
gătirii eşalonului tinăr — copiii şi în primul rînd asociaţia
şi juniorii. S-au creat in acest încă, o perspectivă palidă în creşterea jucătorilor Mureşul Deva, căreia ii esle
scop centrele de copii şi juni­ afiliat centrul, să Ir.ileze a-
ori, finanţate direct de F.R.F., ceastă pepinieră la nivelul im­
centre care au datoria să in­ tea A.S. Mureşul Deva pentru Pop (grupa 10-12 ani) şi Iosif început să scadă. Cu toate a- ruirea totală a componenţilor şi, cu unele fluctuaţii, Gruber drum, fiind legaţi de ore fixe portantei sale, centrul să nu
struiască elementele cele mai activitatea centrului, lucru ce Belea (grupa 13-15 ani), inclu- cestea, echipa de juniori ce lotului folosit pe parcursul tu­ Francisc şi Hărţăgan Marin. privind plecarea şi întoarce­ rămînă o rudă săracă a fot­
bine dotate, cu calităţi şi ap­ reiese şi din faptul că actual­ zind un număr tolal de 80 de participă în campionatul repu­ rului actualului campionat s-a Menţionez că Flărţăgan Ma­ rea, de multe ori avînd balului devean Ştim, forţele
titudini pentru fotbal, să pro­ mente nu există nici un jucă- . copii şi juniori. In alcătuirea blican a reuşit să-şi atragă reuşit ca din cele 13 jocuri o- rin (extremă stingă) este coop­ Ia dispoziţie timp foarte şi energiile conducerii secţiei
moveze anual elemente eşa­ tor în echipa de seniori pro­ programului 'de lucru s-a ti- simpatia şi aprecierea putini­ fioiale disputate să se obţină tat în lotul de perspectivă scurt pentru a mai ser­ şi asociaţiei Mureşul sini con­
loanelor superioare. Aceste movat de la centrul de juniori. nut cont în primul rînd de lor spectatori prezenţi în tri- 16 puncte din 7 jocuri cîştiga- pentru echipa naţională de ju­ vi şi masă după meci, iar a- centrate spre ob'ectivul de
centre îşi desfăşoară activita­ Se pate că odată cu insta­ activitatea şcolară a copiilor niori De certă valoare se do­ casă nu s-au acordat bani ni­ performanţă al primei echipe,
tea pe lingă cluburile şi aso­ larea ca antrenor coordonator şi juniorilor (toti sînt incluşi vedeşte a fi Dumitrească Du­ ciodată pentru servirea mesei, dar tocmai pentru viitorul a-
ciaţiile sportive ce activează a prof. Benone Popa, activita­ în procesul de învăţămînt). Loiul echipei de juniori Mureşul, participantă mitru, in vîrstă de 14 ani, de iar de acordarea de produse cesteia trebuie ca centrul să
în campionatele divizionare şi tea centrului s-a schimbat şi Lucrurile au mers bine pînă care se va auzi nu peste mult reconfortante după antrena­ funcţioneze normal. Sau sînt
care an obligaţia prin regula­ merge înspre bine. S-a trecut în momentul în care instruc­ în campionatul republican de juniori, seria a Vlll-a timp. Pentru echipa I candi­ mente sau jocurile disputate mai ieftini jucătorii aduşi, de-
ment doar să asigure transpor­ la reorganizarea activităţii în­ torii amintiţi mai sus nu s-au dează în anul 1973 Schimdt acasă nici nu poate fi vorba. cît cei locali, sînt ei mai
tul şi hrana juniorilor pe cepind cu selecţia copiilor şi mai prezentat la activitate, PORTAR : Şielan Octavian — născut în 1955 ; FUNDAŞI Wilhelm, Ştefan Octavian şi Considerăm că în asemenea legaţi de oraş, de judeţ?
timpul competiţiei. juniorilor, definitivîndu-se un fiind înlocuiţi de conducerea LATERALI: Adam Liviu (1957), Mitroi Ioan (1956), Triian Gruber Francisc. condiţii nu se poate desfăşura N. STANCIU
Centrul de juniori şi copii număr de 4 grupe pe categorii secţiei de fotbal cu prof. Cor­ Iosif (1956), Rebegilă Ioan (1956) şi Todoroni Mihai (1955); Rezultatele puteau fi şl mai
de pe lingă A.S. Mureşul De­ de vîrstă : o grupă de 10-12 nel Baciu de la Liceul sportiv 'FUNDAŞI CENTRALI: Stanciu Mircea (1955) şi Leordean bune tinînd cont de valoarea
va, cu activitate de peste 4 ani, alta de 13-15 ani şi două Deva şi Mihai Ceauşu, ambii Ioan (1954) ; MIJLOCAŞI : lancu Mihai (1956), Dubinciuc componenţilor lotului folosit,
ani, a reuşit să promoveze e- de 16-18 ani, din care una con­ fiind jucători la Â.S. Mureşul Florin (1956), Schmidt Wilhelm (1955) şi Ştefan Firicel dar încă nu s-a reuşit rezolva­
şalonului divizonar A un sin­ stituie lotul de juniori ce Deva, care dii cauza obligaţi­ (1955) ; ÎNAINTAŞI: Danescu Eugen (1955), Gruber Fran- rea problemei omogenizării,
gur jucător, pe Szabadoş. Con­ participă în campionatul repu­ ilor profesionale nu se pot a- cisc (1954), Dumitreasă Dumitru (1958), Hărţăgan Marin imprimarea unei idei de joc si
cunoaşterea de fiecare ju­
siderăm că este puţin dară ne blican, iar cealaltă reprezintă chita cum trebuie de sarcinile (1956) şi Abutoaie Viorel (1957).
cător în parte a sarcinilor
referim la investiţiile făcute rezerva de elemente pentru la centru. LOTUL FOLOSIT IN CAMPIONAT: Ştefan (13 me­ de bază şi a celor ivite ad-hoc
de F.R.F. Acest fapt se echipa de juniori. Accesul pe terenul de fotbal ciuri jucate), Adam (9), Mitroi (4), Stanciu (13), Leordean în timpul jocului. Aceasta,
datorează şi unor condiţii obi­ Din discuţiile avute cu coor­ pentru desfăşurarea activităţii (8), Rebegilă (12), lancu (13), Dubinciuc (10), Schmidt (13),
ective, ca : activitatea s-a des­ donatorul centrului, prof. Be­ de instruire nu l-am avut, de- Danescu (tl), Gruber (13), Hărţăgan (13), Triian (2), Abu­ consider că se datorează lip­
făşurat la voia întimplării, re- none Popa, am sesizat totuşi cît .pentru desfăşurarea jocu­ toaie (2), F. Ştelan (3), Dumitreasă D. (5). sei de jocuri, neavînd posibi­
ferindu-ne la fluctuaţia de ca­ o notă de nemulţumire faţă de rilor de campionat cu echipa AU MARCAT: Gruber (7), Hărţăgan Marin (5), Schmidt litatea folosirii terenului; în
dre tehnice care au răspuns soarta viitoare a fotbalului de- de juniori, activitatea desfă- (4), Dubinciuc (3), Danescu (2), Rebegilă (1), lancu (1) şi deplasare nu s-au putut susţi­
de procesul de instruire (s-au vean şi — de ce nu ? — ju­ şurîndu-se pe zonele din spa­ Ştefan (1). ne meciuri amicale, din cauza
perindat nu mai puţin de 4 deţean. Şi, e firesc ca nemul­ tele porţilor, şi pe pista de lipsei posibilităţilor materiale
de deplasare.
antrenori la cîrma centrului şi ţumirile să existe. In fapt a- atletism. Terenul de „zgură"
urt număr foarte mare de in­ cest centru n-a produs nimic existent este impracticabil sub bune, cu ţoale că ora 13,00, te, 2 egaluri, 4 pierdute la go­ ★
structori) ; nu a existat un te­ pînă acum. dar bani a consu­ toate aspectele, iar pe terenul ora oficială, esle nepotrivită laverajul 24—17. Este regretabil faptul că în
ren propriu al centrului pentru mat. Vă rugăm, tovarăşe pro­ amenajat special pentru cen­ penlru aceştia. Ca evidenţieri pozitive amin­ momentul dc fată secţia de
a se putea desfăşura procesul fesor, vorbiti-ne in continua­ trul de juniori şi copii din Pregătirea echipei pentru în­ tesc liniile de apărare şi mij­ fotbal nu se preocupă de
de instruire ; acţiunea dc selec­ re despre activitatea centrului. fondurile alocate de F.R.F. nu ceperea campionatului a loc care în majoritatea jocu­ activitatea centrului, nu există
ţie a fost orientată în principal — Procesul de pregătire s-a se va intra pînă în anul 1973. fost făcută sub nivelul cerin­ rilor s-au ridicat la un califi­ un delegat care să rezolve ANTRENOR : prof. Popa Benone; Dăucscu Eugen, Abutoaie
loan.
Ştefan
spre îndemînarea specifică şi desfăşurat prin 4 şedinţe de ţelor, nu au oxislat preocu­ cativ bun. Dintre jucători, o problemele organizatorice — Viorel, Rebegilă Mihai, Dumiireasă Octavian Stanciu Mircea, Todoroni
Dumit
lancu
Mihai,
mai puţin spre dezvoltarea fi­ antrenament pentru fiecare pări în acest sens din partea evoluţie bună au avut-o Ştefan administrative cu ocazia jocu­ M. — medic. i, Schmidt W. ; Fleşeriu «3
zică armonioasă si a calităţi­ grupă, sub îndrumarea mea In aceste condiţii, normal că factorilor interesaţi şi direct Octavian, Slanc'.u Mircea, Re­ rilor oficiale ; deplasările s-au RINDUL ~)E .TOS: Dubinciuc Florin, Grubei / Francisc, Mitroi
lor motrice superioare; absen­ (grupele de 16-18 ani) şi a numărul copiilor şi juniorilor, răspunzători. Printr-o muncă begilă Ion, Schmidt Wilhelm, făcut în condiţii necorespun­ loan, Hărţăgan Marin, Adam Liviu, Trifan Iosif.
LIPSESC ; Leordean loan şi Ştefan Firicel.
ţa unui minim interes din par- instructorilor sportivi Teodor ca frecvenţă la pregătire, a asiduă de zi cu zi şi prin dă- Dubinciuc Florin, lancu Mihai, zătoare, obosind jucătorii pe