Page 45 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 45
Proleíari din toate fărlle, unlfi-vl!
Adunarea activului lărgit al Comitetului
municipal de partid Petroşani
Ieri, în sala clubului Cen Totodată, măsurile adoptate preşedintele consiliului oame
tralei cărbunelui Petroşani, a cu privire la îmbunătăţirea nilor muncii al Centralei căr
avut loc adunarea activului formelor de salarizare a ce bunelui, şi Clement Negruţ
lărgit al comitetului municipal lor ce lucrează direct în aba au asigurat conducerea de
de partid, la care au partici taje vor duce la creşterea partid şi de stat că oamenii
pat membrii biroului şi ai co gradului de cointeresare a muncii din Valea Jiului vor
mitetului municipal de partid, muncitorilor, tehnicienilor şi a munci cu toată energia pen
secretari ai comitetelor şi or altor lucrători din subteran, tru sporirea producţiei de căr
ganizaţiilor de partid din ex în îndeplinirea şi depăşirea bune, penlrii îndeplinirea e-
. ploatările miniere, activişti sarcinilor de plan. xemplară a sarcinilor actua
de partid, de sindicat şi ai După prezentarea detaliată lului cincinal.
U.T.C., membri ai consiliului a noilor măsuri, adoptate de In cadrul dezbaterilor, au
oamenilor muncii al Centralei conducerea de partid şi de luat, de asemenea, ruvîntul
ANUL XXIV Nr. 5 577 JOI 14 DECEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI cărbunelui, ai comitetelor oa stat, au luat cuvintul tovară tovarăşii Petre Lupu şi Bujor
menilor muncii din exploată şii : Andrei Colda, secretar al Almăşan.
rile miniere, mineri fruntaşi comitetului de partid de la Relevînd însemnătatea deo
în producţie, şefi ai servicii E.M. Lonea, Auguslin Deme- sebită a măsurilor indicate de
lor de organizare a muncii şi ter, miner, şef de brigadă la tovarăşul Nicolae Ceauşescu
OAMENII MUNCII HUNEDORENI salarizare. E.M. Livezeni, Petru Iacob, cu prilejul vizitei de lucru în
preşedintele comitetului sin
La adunarea activului de
partid au luat parte tovarăşii dicatului de la E. M. Petrila, judeţul Hunedoara şi munici
piul Petroşani, tovarăşul Şte
Petre Lupu, membru al Comi Constantin Moraru, directorul fan Almăşan a scos în evi
ZlNTIMPINA ANIVERSAREA REPUBLICII P.C.R., ministrul muncii, Bu Grădinarii, miner, şef de bri se înfăptuiesc cu succes. Vor
mm tetului Executiv al C. C. al E.M. “Aninoasa, Constantin dentă faptul că aceste sarcini
jor Almăşan, membru al C.C. gadă la E.M. Uricani, Dumitru bitorul a arătat că organele şi
al P.C.R., ministrul minelor, Opriş, directorul E.M. Petrila, organizaţiile de partid trebuie
petrolului şi geologiei, Paul Mihai Dudescu, miner, şef de să-şi intensifice activitatea
Nagy, membru supleant al brigadă, şi Marin Tunsoiu, pentru mobilizarea tuturor co
Cincinalul înainte de termen! C.C. al P.C.R., secretar al Con muncitor la E.M. Vulcan, care lectivelor, de muncă la înde
sentimentele
exprimat
şi-au
siliului Central al U.G.S.R.,
plinirea exemplară a sarcini
Constantin Radu, adjunct de de adîncă recunoştinţă fată lor de plan.
şef de secţie Ia C.C. al P.C.R., de conducerea de partid şi de Intr-o atmosferă de puter
Ştefan Almăşan, secretar al stat pentru grija cu care' mi nic entuziasm, adunarea acti
Comitetului judeţean Hune nerii sînt permanent înconju vului lărgit al comitetului
1347- doara al P.C.R., Clement Ne" raţi. exprimîndu-şi hotărîrea municipal de partid a adoptat
de a răspunde cu noi fapte
gruţ, prim-secretar al Comite
o telegramă, adresată C.C. al
tului municipal de partid Pe de muncă acestei griji. P.C.R., tovarăşului NICOLAE
troşani, consilieri, cadre cu Tovarăşii Vasile Ogherlaci, CEAUŞESCU.
funcţii de răspundere în Mi
nisterul Muncii şi Ministerul
Minelor, Petrolului şi Geolo
giei. Vizita în judeţul Hunedoara
In cadrul adunării, tovară
şul Bujor Almăşan a făcut cu
Judeţul Hunedoara Manifestări consacrate noscute măsurile adoptate de a delegaţiei Ministerului
9 conducerea partidului şi sta
tului nostru, iniţiate în urma
pe coordonatele sărbătorii de la 30 Decembrie dialogului viu purtat de se Metalurgiei ai R.P. Chineze
cretarul general al partidului,
tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
cu prilejul vizitei de lucru e- Delegaţia Ministerului Me tehnice de conducere, luînd
dezvoltării socialiste Schimb de producţie înaltelor calităţi muncitoreşti — llie Roşea, fectuate în Valea Jiului. A- talurgiei al R.P. Chineze, con cunoştinţă de succesele obţi
nute în creşterea producţiei
Nicolae Chiriţoiu, Troian Gliguţă, Gheorghe
dusă de ministrul Cen Sao-
plicarea acestor măsuri va
Axente, Sabin Belei, Vasile Obreja. duce la îmbunătăţirea condi kun, a fost miercuri oaspete şi ridicarea eficientei econo
ţiilor de muncă şi de viată în judeţul Hunedoara. Mem mice în acest important cen
manta Recital de poezie ale minerilor, la ridicarea ni brii delegaţiei au vizitat prin tru metalurgic al tării.
velului tehnic al producţiei,
cipalele secţii de producţie
De asemenea, oaspeţii au
OTEL la stabilizarea şi permanenti ale Combinatului siderurgic vizitat întreprinderea minieră
Minerii de la E.M. Ghelar, care în acest In încheierea „Decadei cărţii româneşti", zarea forţei de muncă în in Hunedoara — furnalele mari de la Teliuc, care furnizează
an au extras peste sarcinile de plan mai amplă manifestare dedicată împlinirii unui dustria extractivă, la sporirea automatizate, otelăria Martin materia primă furnalelor de
mult de 14 000 tone minereu, au organizat, sfert de veac de la proclamarea Republicii, nr. 2 şi grupul de laminoare la Hunedoara.
ieri, un schimb de producţie mărită, închi la clubul „Siderurgistul" din Hunedoara a extracţiei de cărbune şi a al — unde s-au întreţinut cu
nat apropiatei conferinţe municipale de avut loc recitalul de poezie patriotică „Dulce tor substanţe minerale utile. numeroşi siderurgişti şi cadre (Agerpres)
partid şi celei de-a 25-a aniversări a Repu Românie, ţara mea de dor". Au participat
blicii. Hărnicia, strădania, efortul le-au fost recitatori din cadrul clubului, cu o selecţie
răsplătite prin roade de prestigiu cu care din cele mai frumoase versuri româneşti de
au încheiat schimbul de producţie mărită. dicate patriei şi partidului.
Ieri după-amiază, la ieşirea din şut, minerii ACORDUL GLOBAL
au fost intîmpinaţi, în cîntecele vesele ale „România,
fanfarei şi ale trompetiştilor de la şcoala
generală din localitate, de reprezentanţi ai
comitetului de partid, ai conducerii exploa viitor de aur are“
tării şi ai organizaţiilor sindicale şi U.T.C. pe PÎRGHIE IMPORTANTĂ DE SPORIRE
mină. Cuvintele de mulţumire şi felicitări, a-
dresate minerilor de către Constantin Chi- Casa de cultură din Hunedoara a găzduit
rilă, secretarul comitetului de partid pe mi faza municipală a concursului „Cine ştie.
nă, au fost însoţite de angajamentul mineri ciştigă", intitulat : „România, viitor de aur A PRODUCŢIEI DE PORUMB
lor de a păşi în noul an cu hotărirea de a-şi are". La întrecere, care face parte din pro
spori eforturile pentru a da răspuns faptic gramul de acţiuni dedicate aniversării Re
chemării partidului de a îndeplini, înainte publicii, âu luat parte 6 echipaje formate
de termen, sarcinile actualului cincinal. din utecişti de la liceele şi şcolile profesio Se spune, şi practica a de nă. Lucrările de pregătire a tru o tonă de porumb, el tre
In această atmosferă de sărbătoare a hăr nale din municipiu. Membrii lor au dovedit monstrat că aşa este — că o terenului şi însămîntarea cul buia să primească 226 kg po
niciei minerilor, 13 copii - cei mai buni din o temeinică cunoaştere a realizărilor oame praşilă făcută la timp face turii s-au făcut în perioada op rumb boabe. Dar depăşind
tre cei mai mici şcolari - au primit botezul nilor muncii din patria noastră in ultimii 25 cit o ploaie bună. Dimpotrivă, timă. De asemenea, lucrările producţia, primeşte 391 kg.
intrării în organizaţia de pionieri. Cravatele de ani. neexecutarea la timp a pra- de întreţinere s-au executat, Familia ţăranului cooperator
roşii cu tricolor le-au fost prinse în jurul In final, pe primele trei locuri s-au clasat şilelor, îndeosebi a praşilei în general, în condiţii cores Petru Juşcă, din brigada I, a
gitului de către acei mineri care în schimbul în ordine liceul nr. 2, liceul nr. 1, grupul I şi a Il-a, duce Ia diminua punzătoare. Toate acestea au lucrat în acord global tot o
de dimineaţă, în adincuri, au făcut dovada şcolar metalurgic. rea substanţială a producţiei, contribuit la obţinerea unei suprafaţă de 0,50 ha. El a rea
la pierderi irecuperabile. Iată producţii bune de porumb, lizat o producţie medie de
de ce aplicarea acordului glo deşi condiţiile climatice din 2 910 kg pe ha, revenind pe
bal — mijloc important de nice. Aşa, de exemplu, coo 0,50 ha I 455 kg. El a primit
acest an n-au fost prea priel
retribuţie în loc de 245 kg pe
cointeresare directă a coope
SUCCESE DE SEAMĂ ratorilor în obţinerea de pro peratorii din brigada I (bri rumb boabe. Trebuie subliniat
tonă cantitatea de 356 kg po
gadier de cîmp tovarăşa E-
ducţii mari, determină execu
tarea la timp şi în condiţii a- lena Rusu) au realizat o pro că el a avut stabilit un alt
grotehnice corespunzătoare a ducţie medie de 2 730 kg, iar nivel de producţie şi o altă
cei din brigada a Il-a de cîrnp,
In marea întrecere lucrărilor de întreţinere — (brigadier tovarăşul Miron Tă- cotă de retribuţie pe tonă.
contribuie în mod efectiv la
De asemenea, familia tovară
©ţel mai mult, creşterea producţiei pe unita maş) 2 740 kg porumb boabe şei Olivia Topor, din brigada
la ha faţă de 2 350, cît s-a
tea de suprafaţă. Edificatoare
a Il-a, a realizat o producţie
în această privinţă este şi ex prevăzut în planul de produc medie de 3 770 kg porumb
Material refractar economisit perienţa cooperativei agricole ţie al C.A.P. La brigada a boabe la hectar. Lucrînd o
de calitate, pentru Cu planul anual îndeplinit de producţie din satul Boz, III-a de cîmp (brigadier tova suprafaţă de 0,50 ha şi ob{i-
răşul Ioviţă Betea) s-a reali
comuna Brănişca.
nînd o producţie de 1 885 kg,
în valoare de 3 milioane lei spunea tovarăşul Călin Bar- zat o producţie medie de nu a primit drept retribuţie 426
Cooperativa noastră — ne
mai 1 680 kg porumb boa
kg fată de 226, cotă de retri
be la ha. Aceasta datorită, în
progresul economic Trustul pentru Printr-o mai bună organiza O.S.M. nr. 2 au produs supli bu, inginerul şef al unităţii primul rînd, faptului că o su buţie pe tonă.
— a cultivat în acest an 120
Aplicarea acordului global
mecanizarea re a procesului de repgraţii mentar mai mult de 1 000 to hectare cu porumb. Această prafaţă de aproape 17 ha a în mod diferenţiat, pe nive
fost calamitată de grindină şi
ale cuptoarelor de la O.S.M. nr. ne otel. In cadrul colectivului suprafaţă a fost repartizată viituri de apă. Ca urmare, şi luri de producţie, în funcţie
pe cele trei brigăzi de cîrap,
de gradul de fertilitate a te
al ţării agriculturii Deva 2, colectivul de zidari şi şa- amintit — după cum aprecia după cum urmează: brigada nivelul producţiei pe C.A.P. renului, asigură o retribuţie
motori al secţiei amintite a
maistrul Nicolae Popa, secre
reuşit să economisească de la tarul organizaţiei de partid I, 46 ha, brigada a Il-a, 34 ha s-a diminuat. echitabilă a cooperatorilor. A-
începutul anului material re pe secţie — se detaşează ac şi brigada a IlI-a, 40 ha. Pro In aceste condiţii mai puţin vînd în vedere condiţiile con
Intre colectivele muncito ducţiile au fost stabilite dife favorabile, ţăranii cooperatori, crete, specifice din unitatea
Fâră îndoială că elementul indispensabilă. Atunci, în reşti care au înscris succese fractar în valoare de peste 3 tivitatea comuniştilor Nicolae renţial, pe parcele, în funcţie lucrînd cu răspundere supra noastră — e spunea ingine
n
ce conferă Hunedoarei perso 1955, Hunedoara a ajuns să remarcabile în bilanţul activi milioane lei. Merită a fi evi Florescu, Ioan Roşu, Vasile de gradul de fertilitate a te feţele de teren angajate în a- rul şef al cooperativei — la
nalitate şi prestigiu în rindul realizeze singură întreaga tăţii acestui an se numără şi denţiată şi strădania colecti renului. Au fost stabilite trei cord global, au reuşit să ob noi s-a făcut retribuţia în pro
colectivelor industriale ale producţie de oţel a României cel al Trustului pentru meca vului şi în ce priveşte scurta Vlădut, Traian Pop, Ioan Tol- niveluri de producţie, cărora ţină producţii cu care se pot duse de bază şi nu pe struc
ţării şi chiar al marilor uiine anului 1938. După încă un nizarea agriculturii Deva. rea duratei planificate pentru man, Eugen Ursa şi a altor le corespund trei niveluri rnîndri. Cooperatorul Petru tură de normă. Principalul
siderurgice din lume este o- cincinal, cantitatea de oţel Lucrînd ziua şi noaptea pe muncitori. Florea, din brigada I. obţine este că ţăranii cooperatori
ţelul. Pe platformele marilor elaborată a făcut un salt de ogoare, urmărind ca fiecare efectuarea reparaţiilor. de retribuţie în produsul de o producţie de 1 729 kg boa sînt mulţumiţi şi apreciază a-
cuptoare hunedorene, acolo aproape 400 la sută. Con tractor şi maşină să funcţio Scurtînd acest termen cu 30 VASILE GRIGORAŞ bază şi anume: 226, 245 şi be de pe suprafaţa de 0,50 ha,
unde metalul incandescent struirea marii oţelării Martin neze Ia întreaga capacitate, de ore, cuptoarele l-i-5 ale corespondent 258 kg porumb boabe pe to- angajată în acord global. A- cordul global ca un mijloc
curge fără contenire, aidoma nr. 2 a determinat la Hune pentru a scurta perioadele de ceasta înseamnă că pe hectar stimulativ de retribuire a
unui fluviu de foc, oţelarii - doara o creştere a producţiei efectuare a lucrărilor agrico muncii lor.
muncitori, maiştri, ingineri - de 10 ori. La finele preceden le, mecanizatorii au contribuit se realizează o producţie me
desfăşoară cu abnegaţie, res tului cincinal, combinatul hu- hotărîtor la sporirea produc die de 3 458 kg boabe. Pen N. ZAMFIR
ponsabilitate şi inaltă măies nedorean a depăşit sensibil ţiei de cereale, plante tehni
trie profesională bătălia pen nivelul de 3 milioane tone a- ce şi legume. In acelaşi timp,
tru a da ţării metal mai mult, nual, intrind astfel în rindul eforturile colectivului de mun
de bună calitate. marilor uzine siderurgice din că al Trustului S.M.A. se Pagina a il-a
Este răspunsul ferm, munci lume. concretizează şi în îndeplini
toresc pe care comuniştii, toţi Creşterile cantitative se con rea mai devreme cu aproape
cei ce lucrează in oţelării il jugă cu salturile de ordin ca 20 de zile a planului anual
dau chemării adresate hune- litativ. In prezent, producţia de venituri. Cu realizări me Conferinţa organizaţiei municipale
dorenilor de tovarăşul Nicolae de oţeluri aliate este de pe ritorii în îndeplinirea în de-
Ceauşescu, in cursul recentei ste 4 ori mai mare decît cea vans a indicatorului amintit de partid Oeva
vizite făcute la Hunedoara, realizată în anul 1950 in în se situează S.M.A. Haţeg, Si-
de a ajunge pină in 1975 la treaga ţară. Demn de remar meria, Geoagiu, Deva, Ilia,
o producţie de 4 milioane to cat este că oţelarii sint capa Hunedoara şi Baia de Criş.
ne de oţel de bună calitate bili să elaboreze în prezent Estimările făcute conduc la Sarcinile etapei actuale impun
şi în sortimente noi. Pentru peste 260 mărci de oţeluri, concluzia că pînă la sfîrşitul
înfăptuirea acestui deziderat din care o mare parte sint de anului se va înregistra o de creşterea roiului conducător, a
hotărîtor pentru îndeplinirea înaltă calitate. Tehnologiile păşire cu 2 la sută a planului
cincinalului înainte de termen moderne, creşterea producti de venituri, putîndu-se reali
şi ridicarea României intr-un vităţii muncii şi îmbunătăţirea za astfel suplimentar, fată de responsabilităţii organelor şi organi
timp istoriceşte scurt in rindul calităţii au condus la redu angajamentul asumat pe 1972, Indeplinirea înainte de termen a angajamentului asumat de laminatoriştii hunedoreni in
ţărilor dezvoltate din punct cerea continuă a consumului circa 200 000 lei venituri. cinstea aniversarii Republicii a depins in buni parte de succesele înregistrate de colectivul lami- zaţiilor de partid la toate nivelurile
norului de sirmă, de unde vă prezentam imaginea de faţă.
de vedere economic, se dă de materii prime şi materia Foto : V. ONOrU
astăzi bătălia in oţelării. Este le, a tuturor cheltuielilor, la
o bătălie tenace pentru creş ridicarea gradului de eficien
terea rapidă a indicilor de ţă a producţiei.
utilizare prin promovarea teh Acesta este prezentul pro
ma
nologiilor modeme, pentru ducţiei de oţel la Hunedoa CADRE DE MUNCITORI află în curs de desfăşura la modernizate şi unele indus PLANTARI DE SALC1M româneşti, obliterate şi ne VREMEA
iarnă
gazine
de
re
stropirile
de
produse
sporirea şi diversificarea lar ra. Perspectiva o cunoaştem CALIFICAŢI PENTRU pomi. pentru combaterea triale, pentru a se putea Pe o suprafaţă de 10 ha obliterate, pilcuri, „prima
zi“
şi cărţi maxime, pre
gă a producţiei de oţeluri a- EXPLOATĂRILE dăunătorilor. Echipa, spe extinde servirea in două de teren degradat din ra cum şi la mărcile poştale
din chemările secretarului ge cial organizată in acest schimburi. Pentru 24 ore
liate, pentru o înaltă calitate neral al partidului. Este o FORESTIERE scop, a făcut pînă acum za comunei Balşa au fost străine.
Operaţiunea
se
desfăşoa
şi eficienţă. Succesele de pi perspectivă robustă, optimis Anul acesta s-au pregă stropiri la 1 500 pomi (12 plantaţi 50 000 bucăţi pu- ră pină la data de 31 de Vremea va fi închisă.
de
Demn
de
ieţi
salcim.
nă acum, exprimate in 30 000 tă, bazată pe sarcini deosebit tit prin cursuri de califi hectare), la C.A.P. Veţcl, IN CONSTRUCŢIE - relevat este că lucrările cembrie a.o. Izolat va cădea burniţă
tone de oţel produse peste de mobilizatoare. „Pretenţiile care profesională — cu şi 2 130 pomi (18 ha), la ORĂŞELUL COPIILOR de plantare au fost făcute slabă, care se va trans
C.A.P. Ilia şi 2 000 pomi
prin
voluntar-pa-
prevederi, dau de pe acum faţă de Hunedoara sint foar fără scoatere din produc (17 ha), la C.A.P. Boz. triotică muncă către cetă ACŢIUNI PENTRU forma in lapoviţă şi nin
soare. Vintul va sufla slab
de
ţie — 80 de fasonatori me
copiii
minerilor
certitudinea că această bătă te mari şi vă pot asigura că canici, 20 funicularişti şi Activitatea continuă in ce de Pentru sectorul Muncel al ţenii şi elevii din satele FERTILIZAREA din vest. Temperaturile
la
lie va fi cîştigată. vor creşte în următorii ani — 30 tractorişti. In prezent, lelalte unităţi agricole so E.M. Deva, din iniţiativa Balşa. Galbena, Vălişoara, PĂŞUNILOR minime vor fi cuprinse în
cialiste.
grade
1
cursurile
de
Oprişeşli,
De fapt, întreaga perioadă s-a adresat tovarăşul Nicolae urmează cu scoaterea cali comitetului de partid şi a Poieniţa şi astfel 14 eco- tre minus 2 maximele şi intre
ficare,
din
grad.
iar
nomisindu-se
ooo
a celor 25 de ani ai Republi Ceauşescu hunedorenilor. Dar producţie, un număr de 73 NOI UNITĂŢI conducerii minei, este in lei, sumă care se va fo In comunele Ilia şi Bră 3 şi 6 grade.
curs de amenajare un oră
cii a reprezentat pentru oţe- aceasta este expresia încrede muncitori care învaţă me COMERCIALE ÎN CURS şel al copiilor. Aici vor losi pentru rezolvarea al nişca. in de vederea sporirii
verde,
producţiei
masă
lari un neîntrerupt şir de bă rii pe care noi o avem în or seria de tractorişti. DE MODERNIZARE fi montate Jocuri distrac tor probleme edilitar-gos- se desfăşoară din plin ac Pentru următoarele
podăreşti din comună.
tălii şi victorii. Prima izbindă ganizaţia de partid, în mun STROPIRILE DE tive, căsuţe care redau ţiunea de fertilizare a pă două zile
Recent au început lucră
de răsunet a fost dobindită in citorii din Hunedoara, care IARNA LA POMI rile de modernizare a noi imagini luale din cărţile PENTRU FILATELIŞTI şunilor. In comuna Bră
primul cincinal al declanşării au dovedit că ştiu să facă unităţi alimentare din o- de poveşti, tonete cu dul nişca, s-a o îngrăşat cu su- Vremea va fi relativ ră
perfosfat
de
suprafaţă
vertiginoase a procesului de totul pentru a-şi îndeplini o- In unităţile agricole so raşul Petrila. Astfel, ma ciuri şi jucării. Tot aici La toate oficiile P.T.T.R., 155 hectare, iar in salul coroasă. cu cerul mai
industrializare socialistă, cind cialiste din raza centrului gazinele nr. 29, 31 şi 59 va îi organizat, cu prile magazine şi ghişee filate Bretea Mureşanâ. aparţină mult acoperit. Vintul va
bligaţiile faţă de partid, fa pentru protecţia plantelor vor ti extinse şi transfor lice au început contractă tor comunei Ilia. o supra
oţelul reprezenta pentru eco şi combaterea dăunătorilor mate in alimentare cu au jul Anului Nou, pomul de rile de abonamente la e- faţă de 182 hectare păşu sufla slab din vest. Tem
nomia românească o hrană ţă de popor“. din Ilia a început şi se toservire. In curînd vor fi iarnă. mtsiunile de mărci poştale ne. Acţiunea continuă. peratura staţionară.