Page 49 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 49
Proletar! din toate fărlle, unlţl-vă! Plenara Consiliului
judeţean al sindicatelor
Ieri, la Deva, a avut loc Au fost evidenţiate, în acelaşi
plenara Consiliului judeţean timp, lipsurile ce se mai mani
al sindicatelor cate a analizat festă, măsurile prin care aces
munca politico-educativă des tea îşi pot găsi rezolvarea.
făşurată de organele şi orga In încheiere, a luat cuvîn-
nizaţiile sindicale pentru creş tul tovarăşul Paul Nagy,
terea responsabilităţii oameni membru supleant al C.C. al
lor muncii în utilizarea raţio P.C.R., secretar al Consiliului
nală a mijloacelor materiale central a U.G.S.R.
şi financiare, înlăturarea risi Participanţii la plenară au
pei, a rămânerilor în urmă, în vizitat expoziţia deschisă in
tărirea disciplinei în cadrul incinta sediului Consiliului ju
colectivelor de muncă. deţean al sindicatelor, amena
Vorbitorii au relevat, cu a- jată sub genericul „Forme şl
cest prilej, rezultatele bune mijloace ale muncii politico-
obţinute în domeniul muncii educative de masă" şi au asis
politico-educative desfăşurate tat la un program prezentat
de organele şi organizaţiile de brigada artistică de agita
sindicale din judeţ, formele şi ţie a Trustului judeţean de
modalităţile de realizare a lor. construcţii.
ANUL XXIV Nr. 5 578 VINERI 15 DECEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
nSBSBDEBOBBBBHHHnBBBSBMHBBBBIIBl
Noi produse
OAMENII MUNCII HUNEDORENI Cîteva noi produse larg
solicitate în industria noas
tră au fost incluse în no industriale
menclatorul întreprinderii de
'/jmiMPINA ANIVERSAREA REPUBLICII utilaj electric pentru con
mm strucţii. Astfel, a fost fabri Unităţile industriale suce-. şi-au primit girul fabricaţiei
cat, pentru prima dată la vene au asimilat anul aces de serie şi în întreprinderile
noi în tară, automatul denu ta, în fabricaţia de serie, pe industriei uşoare şi alimen
mit stea triunghi, cu o pu ste 100 de produse noi. Prin tară.
tere de 100 amperi, folosit tre acestea figurează opt Concomitent, a continuat
Cmc ¡naiul de termen pentru pompele de mare ca sortimente de hîrtie înnobi acţiunea de reproiectare a
pacitate şi în special pentru
unor produse şi de îmbună
lată, bioxidul de mangan e-
lectrolitic, filtrul ciclonic de tăţire a tehnologiilor exis
30 mc, noi tipuri de placaje tente, îndeosebi pentru rea
A' 1 '
Aparataj electric şi, plăci fibrolemnoase şi al bunuri de consum.
lizarea unei game largi de
tele. Numeroase produse noi
1947-1372 ţ MAI IUTE, 2 ¡2 2223 pentru construcţii
“ *••• u .i • •; '• • • ••
utilajele de pornire. A fost, C R O N I C Ă
i de asemenea, realizat noul
r i separator de sarcină, de 315 Prin Decret al Consiliului de cării; tovarăşul Traian Dudaş
; amperi, iar din 1973 urmea-
ţia de serie şi cel de 630 am
; ■ Succese de seamă ; ză să se asimileze în produc Stat, tovarăşul Octavian Gro- în funcţia de ministru secretar
de stat la Ministerul Industriei
za a fost eliherat din funcţia
Judeţul Hunedoara pe peri. Noul produs îndepli de ministru al energiei elec Construcţiilor de Maşini Gre
neşte funcţiile unui grup de
în marea întrecere trei aparate utilizate pentru trice, fiind numit în funcţia le ; tovarăşul Ilie Cîşu în
de ministru secretar de stat
funcţia de ministru secretar
montajul tabloului de joasă şi prim-vicepreşedinte al Con de stat la Ministerul Industriei
tensiune. In sfîrşit, o altă
coordonatele dezvoltării socialiste 385 000 kWh creaţie apreciată a colecti siliului ■■ National pentru Ştiin Chimice; tovarăşul Aldea Mi
litara în funcţia de ministru
ţă şi Tehnologie.
vului acestei întreprinderi o
secretar de stat la Ministerul
Prin acelaşi decret au fost
———————————a——————wii rana——n»mwriciut energie electrică constituie automatul de ni numiţi • tovarăşul Constantin Agriculturii, Industriei Alimen
peste plan vel care supraveghează con Băbălău în funcţia de minis tare şi Apelor.
tinuu cantitatea de lichide tru al energiei electrice; to Miniştrii secretari de stat, nu
Laminatele pe immm furnaliştii, oţelarii şi lamina- din bazine în aşa fel încît varăşul Nicolae Mihai în func miţi prin prezentul decret, sînt
de
HUNEDOARA.
Alături
este imposibilă apariţia unor
ţia de ministru secretar de
torii Combinatului siderurgic decalaje neprevăzute. stat şi prim-vicepreşedinte al membri ai Consiliului de Mi
magistralele econo Hunedoara - aflaţi într-o Comitetului de Stat al Planifi- niştri.
pasionantă întrecere în cin
stea celei de-a 25-a aniver
sări a proclamării Republi
miei naţional® cii - succese de seamă in
cronica întrecerii înscrie şi
Ê8ÉP If S IlSSS «Kw
ti 7 1 2 3 colectivul centralelor termo Şi meşfeşugarele din Călan Pagina a Il-a
Pe magistralele economiei lizare socialistă. promovată electrice din cadrul combi
natului.
naţionale, Combinatul side consecvent de partidul nos După cum ne informa in s-au întrecut cu timpul
rurgic din Hunedoara „pom tru comunist. In anii edifi ginerul losif Cisar, şeful sec
pează" zilnic mii de tone de cării socialiste, ai făuririi e- ţiei, acest colectiv de ener- Conferinţa organizaţiei mu
laminate, într-o largă gamă conomiei; româneşti moder geticieni a produs de la în In cadrul cooperativei meş cum penlru că sarcinile de nicipale de partid Petroşani
calitativă şi tipodimensiona- ne, din uriaşele fonduri de ceputul anului peste preve teşugăreşti „Streiul" din Că plan ale unităţii pe întregul
lă. Toate uzinele prelucră investiţii alocate dezvoltării deri, mai mult de 385 000 lan, mai mult de 75 la sută
toare şi constructoare de siderurgiei hunedorene, o kWh energie electrică. Tot /din numărul cooperatorilor an au fost îndeplinite cu 30 Profund conştient de im
maşini, marile şantiere de mare parte a revenit con odată s-au furnizat princi sînt femei. Aşadar, de apor de zile mai devreme. Aşa
dar,
produc
indicatorii
construcţii ale tării sînt ali struirii şi modernizării lami- palelor secţii productive din tul lor depinde în mare mă ţiei marfă, producţiei portanţa sarcinilor puse
mentate cu, laminatele pro noarelor. Blumingul „1000" combinat mai mult de sură realizarea indicatorilor de conducerea partidu
duse la Hunedoara. Succese şi laminorul „650" au des 180 120 gigocalorii energie de plan ai nnitâţili. Coope- marfă vîndută şi înca
sată, prestări de servicii,
le de înalt prestigiu dobîn- chis, acum 15 ani, calea spre termică. lui în faţa industriei car
dite în creşterea economică înălţarea pe malurile Cernei Productivitatea muncii pe toarele noastre cunosc acest livrări de mărfuri către fon bonifere, puternicul de
lucru şi sînt angajate cu
a tării se datorează într-o a unui complex industrial salariat a crescut cu 3,7 la dul pieţei au fost nu numai
măsură hotărîtoare produc care se situează, prin pro sută, iar volumul economii toată hărnicia şi puterea lor realizaţi, ci şi întrecuţi cu taşament de muncitori
de muncă în activitatea de
ţiei hunedorene de laminate. porţiile şi tehnicitatea a- lor obţinute de această sec producţie. In întrecerea des un plus valoric de peste din Valea Jiului s-a an
200 000 lei Cooperatoarele şi
Afirmaţia aceasta are la gregatelor, prin volumul, ca ţie se cifrează la peste făşurată în cinstea aniversă cooperatorii de ia „Streiul" gajat :
bază realităţi puternice. De litatea şi diversificarea pro 3C0 000 lei. rii unui sfert de veac de la Călan au hotârît să adauge
ţinând prioritatea în produc VASILE GRIGORAŞ proclamarea Republicii, vred pînă la sfîrşitul acestei luni „Ne vom face pe deplin
ţia naţională de laminate, ducţiei, la nivel mondial. corespondent nicia femeilor noastre s-a a- încă 500 000 lei la roadele
Combinatul siderurgic Hu S-au construit, pe rînd, la- firmat. Ele au ţinut, ca ală pe care le închină Republi datoria I"
nedoara îşi afirmă şi pe a- minoarele de semifabricate, Printr-o inovaţie — turi de ceilalţi cooperatori cii la cea de-a 25-a sa ani- Toate eforturile — conju
ceastă cale rolul său de sîrmă, profile uşoare, profile din unitate, să se alăture e-
prim rang în industria ro 10 tone de fire fortului comun pentru ca la gate plenar la dimen
mijlocii şi benzi. Dar cea
mânească. Acest rol a fost oeste plan sărbătoarea aniversării Re- SIDONIA MUREŞAN siunile actuale şi viitoa
câştigat, în primul rînd da 50 publicii să raporteze cu mîn- preşedinta comisiei de femei re ale economiei naţio
torită politicii. de industria (Continuare în pag. a 3-a) văii LUPENI. Colectivul Fabricii drie roadele culese. Mîndrîa de la cooperativa nale
de fire artificiale „Viscoza" aceasta o Încearcă de pe a- „Streiul" Călan
Lupeni îşi orientează preocu
pările spre găsirea şi apli
carea unor soluţii noi in pro
Preocuparea asiduă pentru terea productivităţii muncii
cesul de producţie, spre creş
MANIFESTĂRI CONSACRATE şi a eficienţei economice a Eforturi stăruitoare pentru
calificarea şi perfecţionarea fabricii. Gîndirea creatoare
a celor mai buni muncitori
SĂRBĂTORII DE LA 30 DECEMBRIE din fabrică a condus de cu-
rînd la realizarea şi aplica
cadrelor asigură premise rea unei inovaţii deosebit de
„Slavă Republicii 11 blare a firelor la maşinile executarea arăturilor de toamnă
valoroase : „Sistem de ca
esenţiale pentru înfăptuirea de răsucit Schweiter". Autori:
Astăzi, cu începere de la ora 18,00 în sala „Arta"
din Deva, sub genericul „Slavă Republicii“, va avea maistrul mecanic losif Ulman
şi şeful de echipă Gheorghe
loc un amplu spectacol muzical-literar. Vor evolua Mesaroşi, din secţia finisaj Executarea arăturilor de ogoare de toamnă şi în coo precum şi eliberarea cît mai
în cadrul acestui program cunoscutele şi apreciatele cincinalului înainte de termen textil. Prin aplicarea acestei toamnă — lucrare de bază perativele agricole de produc grabnică a terenului de coceni.
ansambluri corale hunedorene: corul Casei de cultu care asigură obţinerea unor ţie din satele Brîznic şi Vetel.
ră din Orăştie, Căminului cultural din Dobra, Com inovaţii se asigură prelucra producţii cît mai. bune la cul Aceste rezultate se datoresc Intensificarea ritmului de e-
binatului siderurgic Hunedoara, sindicatului-învăţămînt Sarcinile deosebit de dina specializare în unitatea pro rea în întregime a firelor turile care se însămînţează în activităţii depuse de mecani xecutie la arăturile de toam
Deva, corul T.C.M.M. Hunedoara şi coral Liceului pe mice ale creşterilor noastre prie ori în alte unităţi din ţa subţiri care înainte deveneau primăvară — polarizează în zatorii ' Gheorghe Sorea, loan nă impune luarea de măsuri
deşeu, realizîndu-se astfel a-
eficiente şi energice de către
dagogic din Deva. economice, cantitative şi ca ră, sau din străinătate, ab proape 10 tone de fire vîs- aceste zile strădaniile şi efor Dimperiu, Dănilă Roman — organele comunale de partid
Totodată, vor recita din creaţiile lor închinate sfer litative, realizarea cincinalu solvirea, după încadrarea la coză în plus pe an. Este o turile tuturor mecanizatorilor Ilia ; Visalon Popovici, Cornel şi de stat, de organizaţiile de
tului de veac al Republicii poeţii Iv. Martinovici, lui înainte de termen şi pro post, a unei instituţii de în- realizare demnă de apre din staţiunile de mecanizare a Ungur, Roman Olar — Bretea
Neculai Chirică, Traian Filimon, Aurelian Sîrbu, Gh. gresul economico-social în per vătămînt, inclusiv învătămîn- ciat. agriculturii din judeţ. Mureşană; Costea Miron, Ro partid din unităţile agricole
eliminarea
pentru
socialiste
Constantin Naidin şi Eugen Evu. spectivă, trasate de partid, im tul postuniversitar; doctorat. O activitate rodnică desfă mi Bolea, Morar Crăciun, Re excesului de umiditate, com
pun o preocupare asiduă, stă In aceste forme avem cu Randamente şoară în această direcţie şi mus Bolea — Gurasada; Au baterea băltirilor şi transportul
ii 4 ,25 de ani de măreţe ruitoare pentru un proces prinşi, numai în 1972, peste sporite în abataje mecanizatorii din secţiile rel Cătălina, Achim Şchiau — cocenilor pentru a se putea
permanent de şcolarizare a
S.M.A. Ilia. In majoritatea co
4 600 muncitori, 880 cadre cu
Vetel şi multi alţii.
asigura front larg de lucru
înfăptuiri în România socialistă" cadrelor, de perfecţionare şi pregătire medie, 190 ingineri, operativelor agricole de pro Există în cadrul consiliului mecanizatorilor. De asemenea,
reciclare a lor. O asemenea economişti, geologi. DEVA. Prin aplicarea noii ducţie deservite de mecaniza intercooperatist Ilia şi coope S.M.A. Ilia trebuie să organi
La Şcoala generală din Brănişca s-a organizat un preocupare a existat şi există Programele de ridicare a metode de exploatare în sub- torii acestei staţiuni arăturile rative agricole de prodiftţie zeze în aşa fel munca pentru
simpozion cu părinţii elevilor cu tema: „25 de ani şi în cadrul Centralei mine pregătirii profesionale ale mi etaje, cu surparea minereu se fac într-un ritm tot mai unde suprafeţele pe care s-au ca la arături să se poată lu
de măreţe înfăptuiri în România socialistă". Şi-au dat reurilor neferoase Deva, al u- nerilor şefi de echipe şi bri lui, la mina Deva producti susţinut. Meritorii sînt efortu făcut ogoare de toamnă sînt cra mai intens dimineaţa şi
concursul Ia reuşita acestei manifestări prof. Elena nitătilor sale componente. găzi, maiştrilor şi tehnicieni vitatea muncii atinge 11,5 to rile depuse şi rezultatele ob mici. Aşa de exemplu la coo noaptea cînd pămîntul este
Crainic, Maria Drăgan, Maria Dobrei şi Petru Tără- Preocuparea noastră pe li lor, au ca obiectiv principal ne pe post, cu 4,5 tone mai ţinute de către majoritatea perativa agricolă de producţie îngheţat, precum şi pentru
poancă. nia aplicării legii care regle cunoaşterea temeinică a noi mult decît se realiza cu ve tractoriştilor. Datorită hărnici din Burjuc s-au arat numai gruparea tractoarelor la exe
Totodată, la biblioteca comunală din Brănişca a fost mentează perfecţionarea pro lor forme de organizare a chea metodă cu camere, ca ei lor, arăturile de toamnă se 18 ha din 100, la cooperativa cutarea arăturilor şi organiza
1
organizată o seară literară cu tema : „Ţării, cîntul, fesională a lucrătorilor din.u- muncii în condiţiile aplicării re este în curs de înlocuire. află într-un stadiu avansat la din Cîmpuri Surduc 18 din rea lucrului în schimburi pre
inima şi versul" de către prof. Eugenia Lăpugean, nitătile socialiste, coordonată unor metode de exploatare In continuare se are în multe din cooperativele agri 50 ha, iar la cooperativa din lungite. Faptul că în unităţile
iar la reuşita ei şi-au dat concursul uteciştii clasei de către comisiile constituite cu o productivitate sporită. vedere generalizarea noului cole. Astfel, la C.A.P. Ilia, Leşnic 20 din 85. Intîrzierea consiliului intercooperatist Ilia
a VlII-a de Ia şcoala generală. la nivel de centrală şi unităţi, procedeu la toate locurile de s-au făcut ogoare de toamnă afecluării arăturilor a fost pro s-au executat arături de toam
este axată pe instruirea la lo Ing. IOAN DINEŞ muncă. Brigăzile de mineri pe 120 din cele 140 ha prevă vocată din cauza excesului nă pe numai 50 la sută din
director tehnic,
Înîîlnire cu propagandiştii cul de muncă sub controlul preşedintele comisiei de conduse de Gheorghe Resiga zute în plan, iar la C.A.P. din de umiditate şi în unele locuri suprafaţă trebuie să determi
şefului direct, cursuri orga
Gurasada pe 52 din 90 ha. La
şi Mircea Bolonduţ au fost
pentru că nu s-a eliberat în
nizate în cadrul unităţii şi în printre primele care au apli cooperativa agricolă de pro ne toti factorii de răspundere
In cadrul manifestărilor consacrate sărbătoririi celei calificare şi perfecţionare că terenul de coceni. Lucră să acţioneze în mod hotărît
de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, Comite alte unităţi, în centre de per a pregătirii profesionale cat-o, obţinînd realizări ce ducţie din Bretea Mureşană rile puteau fi însă foarte mult şi operativ penlru impulsio
fecţionare a pregătirii cadre
s-au arat 50 din 91 hectare,
tul municipal de partid Deva a organizat o întîlnire lor, programe personale de a cadrelor din cadrul depăşesc în medie cu 3 la iar la C.A.P. din Sîrbi 56 din avansate dacă consiliile de narea efectuării acestor lucrări
a propagandiştilor şi responsabililor cu propaganda C.M.N. Deva sută sarcina de plan plani conducere ale cooperativelor pe toate suprafeţele planifi
din comitetele şi birourile organizaţiilor de bază cu perfecţionare cu verificarea ficată. 76 hectare planificate. Pe mai agricole luau măsuri pentru cate şi destinate însămînţări-
periodică a cunoştinţelor asi
tovarăşul prof. univ. dr. Mihai Fătu, lector al C.C. milate, stagii de practică şi (Continuare in pag a 3-a) mult de jumătate din suprafe executarea de şanţuri şi cana lor de primăvară. —
al P.C.R., care a prezentat în faţa participanţilor ex ţele planificate s-au executat le în vederea scurgerii apelor, N. BADIU
punerea „Viaţa politică din România în perioada pre
mergătoare proclamării Republicii“. r
DEZBATERE „Cine ştie meserie, cişti- crări se execută in vede de lucrători — vînzători, ma, Olimpia Coşuc, Maria
gă“, la care au participat rea folosirii pe scară lar ospătari, barmani, casieri Nicoarâ, Tiţa Croitoru, O- cim, să trăim în chip co
La I.P.B. Bîrcea a avut numeroşi meseriaşi din gă a tractoarelor dotate cu etc. — au încheiat un curs limpia Buzatu, Constantin munist“ — dezbatere or
Comite
către
ganizată
de
Tezaur istoric loc o dezbatere corectitudi depourile C.F.R. Simeria, trolii, la operaţiunile de de calificare care locul durat Maria Tecşa, Valentin Io- tul judeţean al U.T.C. pe
de
la
tema:
pe
Voinescu,
Paraschiv,
Ioan
Petroşani şi Tăiuş.
1 la trans
scos-apropiat şi
muncă,
a
curs
„Demnitate
şl
ne, hărnicie şi perseve In urma susţinerii unor portul materialului lemnos. fi luni. Acestora li se a- niţă şi Carosela Opreja marginea proiectului de
BUCEŞ. Incepînd cu ziua de ieri, harta culturală a renţă la locul de muncă“, dificile probe de examen, Plnă în prezent s-au con daugă alţi 15 care au ab momentul intrării in pio norme ale vieţii şi muncii
ale
judeţului nostru s-a îmbogăţit cu un nou şi valoros organizată de comitetul cele mai bune răspunsuri struit 44 km drumuri fo solvit diferite şcoli profe nierat a avut o semnifica comuniştilor, socialiste. eticii şi
echităţii
Acţiu
au fost date de Mircea Io-
au
comerciale
şi
obiectiv cultural : punctul muzeistic din satul Tarni- municipal al U.T.C. şi Co al nescu, depoul Simeria, Ra restiere, urmind ca în sionale de curind activita ţie deosebită. A coincis cu nea va avea loc astăzi la
1973 să se ajungă la 12(i
început
Deva
mitetul
municipal
ţa. Situat în incinta şcolii din localitate, punctul mu femeilor. La dezbatere au du Hurtupan, depoul Pe km. tea. ziua în care minerii — exploatările miniere Lu
părinţii lor — s-au Între
zeistic pune in valoare vestigii istorice de mare im luat parte tinerele din troşani, şi Gheorghe Ig cut pentru cea mai mare peni şi Uricani, C.S. Hu
nedoara, T.C.M.M.H.,
U.C.
nat, depoul Teiuş, care au
portantă din Munţii Apuseni. cadrul întreprinderii, care ocupat in această ordine LUCRĂTORI BINE CADRU DEOSEBIT producţie de minereu pe Orăştie, Uzina „Victoria"
au avut ca invitată pe to
Cele trei încăperi tezaurizează dovezi materiale pri varăşa Maria Bivolaru, primele trei locuri. Ei au PREGĂTIŢI PROFESIONAL INTRĂRII IN PIONIERAT care au închinat-o — aniver Călan etc.
Republicii
fapt
sării
vind viaţa, activitatea şi obiceiurile locuitorilor din profesoară. fost răsplătiţi cu premii Conducerea O.C.L. Co pentru care noul detaşa VREMEA
valoroase.
Miercuri după-amiază,
a
Dezbaterea
fost
urma
acest colţ de ţară. Reţin în mod deosebit atenţia tă de un program artistic, merţ mixt Brad manifestă , pentru cei mai tineri e- ment de pionieri a fost
conductele de apă de provenienţă romană, ceramica susţinut de elevii Liceului SE EXTIND DRUMURILE o preocupare susţinută in levi de la Şcoala generală primit în incinta Exploa Pentru 24 ore
tării miniere Ghelar.
de tip ţărănesc, manuscrisele şi tipăriturile vechi (se pedagogic Deva. FORESTIERE direcţia mai bunei pregă de 8 ani din Ghelar a
lucră
colele XVII-XVIII), icoanele pe sticlă, uneltele agri tiri profesionale a comer fost sărbătoare. Organiza ACŢIUNE EDUCATIVA Vreme relativ rece, cu
unităţile
torilor
din
ţia de pionieri a primit în
cole specifice moţilor, uneltele de minerit, machete PREMII PENTRU CEI In unităţile de exploata ciale. In acest sens au rîndurile ei un nou deta cerul mai mult acoperit. ■
Vîntul va sufla slab din
de locuinţe ş.a. MAI BUNI MESERIAŞI re ale C.E.I.L. Deva- se fost organizate cursuri de şament de purtători ai Dintre numeroasele ac sud-est. Temperatura mi
desfăşoară o activitate per
cu
educative
Momentul inaugurării. a fost însoţit de o instructivă De curînd, la sediul Re manentă pentru construc ridicare a calificării. Zile cravatelor roşii Otilia trico ţiuni judeţul nostru, organizate nimă va fi cuprinsă între
le trecute, toţi şefii de u-
lor.
Pentru
Gher-
consem
în
„caravană muzeistică", în cadrul căreia au vorbit ce gionalei de căi ferate De ţia şi extinderea drumu nităţi au încheiat primul ghescu, Dumitru Bădoi, năm manifestarea cu te minus 3 şi zero grade, iar
zero
şi
cea
între
maximă
lor prezenţi profesorii Ioan Andriţoiu şi Mircea Dan va, a avut loc concursul rilor forestiere. Aceste lu- ciclu de pregătire, alţi 25 Vasile Condei, Dorel To- ma: „Să gindim, să mun 3 grade.
Lazăr, cercetători la Muzeul judeţean Deva.
J