Page 50 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 50
TmammsmmmmmKBmaaaaBveBtafam>
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 578 © VINERi 15 DECEMBRIE 1972
EgBSSg^^^^gATAItB'JAa
Conferinţa organizaţiei municipale de partid Petroşani
Profund conştient de importanţa sarcinilor puse de conducerea
partidului în fata industriei carbonifere, puternicul
detaşament de muncitori din Valea Jiului s-a angajat:
tărîre perseverenţă şi respon In încheiere a luat cuvîn-
„Ne vom face telor de partid şi de stat, ale tul tovarăşul David I.azăr, se Toate eforturile -
sabilitate în lumina documen
cretar al Comitetului judeţean
Conferinţei Naţionale şi ale de partid Hunedoara. Vorbito
plenarei C.C. al P.C.R. din rul a făcut aprecieri asupra
pe deplin datoria ! M noiembrie a.c., aplicîndu-le rezultatelor bune obţinute de plenar la dimensiunile
creator în viată, urmînd nea
comunişti, de toţi oamenii
bătut indicaţiile şi recoman
pra strădaniilor depuse pen
dările secretarului general al muncii din Valea Jiului, asu
Darea de geamă prezentată pot fi notaţi Dumitru Her, s-au înregistrat succese apre partidului nostru, tovarăşul tru aplicarea în viaţă a docu
de către tovarăşul Clement Dumitru Bota, Aurel Marcu, ciabile. Nicoiae Ceauşescu, făcute cu mentelor Congresului al X-lea
Negruţ, prim-secretar al Comi Vespasian Cătană, Ştefan Tenc- O atenţie sporită a fost a- ocazia vizitei în Valea Jiului şi ale Conferinţei Naţionale a actuale si
tetului municipal de partid Pe zler, s-au deplasat în repetate cordată pregătirii cadrelor, ri şi în judeţul Hunedoara. partidului, a indicaţiilor date
troşani, a adus în ateţia ce rînduri în mijlocul maselor, dicării calificării profesionale. Perioada analizată a marcat cu diferite ocazii oamenilor
lor prezenţi o bogată şi docu ■le-au consultat, le-au spriji In anii 1971-1972, în unităţile creşteri vizibile şi în modul muncii de către tovarăşul
mentată sursă informativă asu nit concret, au ajutat organi centralei cărbunelui au fost de gtndire şi de acţiune al oa Nicoiae Ceauşescu. Vorbitorul
pra activităţii organizaţiei de zaţiile de partid în luarea u- calificaţi 2 782 muncitori, iar menilor, în conştiinţă. Se pu s-a referit apoi la cîteva din
partid din Valea Jiului în ul nor măsuri operative de îm 6 861 salariaţi au urmat dife tea însă munci mult mai bine, lipsurile şi neajunsurile care ale economiei naţionale
timii doi ani de zile. Munca bunătăţire a activităţii. ,,Mer- rite cursuri de perfecţionare. rezultatele puteau fi mai bune au generat râmîneri în urmă
însufleţitoare, tot mai compe gînd pe linia promovării şl In aceeaşi perioadă au absol în toate sectoarele de activi la producţia de cărbune, după
tentă, depusă de oamenii mun introducerii noilor tehnologii, vit cursurile I.M.P. 637 stu tate. Au existat însă unele care a adăugat:
cii din toate sectoarele de ac fapt ce reclamă acţiunea con denţi, mulţi dintre ei fiind re lipsuri şi greutăţi. Peste multe „Ce consider necesar să ai
tivitate s->a soldat cu realizări secventă a tuturor pîrghiilor partizaţi la locurile cheie ale s-a trecut cu uşurinţă, nu s-au bă în vedere organizaţia mu organizaţiilor de masă şi ob este necesar să fie întreprins concrete şi să simtă răspun
însemnate, care exprimă grăi muncii politice şi organizato producţiei în Valea Jiului. luat măsuri la vreme de în nicipală de partid, noul organ şteşti. Organele şi organiza pentru întărirea disciplinei. In derea, deplina răspundere, pen
tor talentul şl abnegaţia pa rice, comitetul municipal s-a „Am făcut referiri mai ample lăturare a lor, de prevenire a municipal ? Sint, desigur, multe ţiile de partid sînt chemate să etapa în care ne găsim înţe tru înfăptuirea lor ireproşabi
triotică o oamenilor, ataşamen preocupat de mobilizarea şi la minerit deoarece acesta altora. Este adevărat că s-au de spus în această privinţă şi asigure o activitate foarte te legem ca disciplina să porneas lă".
tul lor fierbinte la politica în stimularea activităţii creatoa ocupă 90 la sută din econo exercitat controale, s-au efec nu le voi putea aborda pe toa meinică de prevenire a unor că în primul rînd de la comu Tovarăşul David Lazăr ş-a
ţeleaptă, clarvăzătoare a par re a cadrelor, de îngemănarea mia municipiului. S-ar putea tuat analize, s-au întocmit pla te. In primul rînd, însă, mă situaţii ca, de pildă, nereali nişti, de la poziţia lor comba referit apoi la grija ce ttetej’*;.
tidului nostru, care exprimă efortului novator cu munca crede că, nerealizîndu-şi sar nuri de măsuri, dar neurmări- gîndesc că trebuie întărite res zarea sarcinilor de plan după tivă faţă de anumite stări de acordată recrutării, pregăt ril
dorinţa lor comună de a-şi practică, în scopul creşterii cinile de plan la zi, unităţile rea aplicării lor cu rigurozi ponsabilitatea şl munca colec introducerea programului de şi stabilizării forţei de muncă,
face viata mai frumoasă, mai productivităţii muncii, al redu din cadrul Centralei cărbune tate le-a redus pulcrca de in tivă la toate organele de par lucru de 6 ore în subteran. lucruri negative. Apoi, mai are la încadrarea şi promovarea
îndestulătoare, de a accelera, cerii efortului fizic, al ridicării lui Petroşani au muncit rău în fluenţă. tid, economice, de stat, ale Răspunderea clar definită, o mare influenţă şi disciplina femeilor, Ia o serie de proble
prin modesta lor contribuţie, eficientei activităţii economice. acest an. Facem din nou apre cadrelor învestite cu munci
progresul soclal-economic al In acest sens şt-au adus din cierea că s-au depus străda controlul exigent din partea de răspundere. me pe care le ridică activi
patriei. In anul 1971, majori plin contribuţia comisiile eco nii, au existat preocupări ia organelor şi organizaţiilor de După cum cunoaşteţi, Con tatea ideologică, politică de
masă şi cultural-educativă.
tatea colectivelor de muncă nomice şi colectivele de orga toate nivelurile pentru realiza partid reprezintă cea mai si ferinţa Naţională a partidului
din Valea Jiului, sub îndruma nizare ştiinţifică a producţiei rea sarcinilor de plan, pentru Comitetului Central gură garanţie pentru creşterea a elaborat proiectul de norme Congresul al X-lea, Confe
rea şl cu sprijinul -permanent şi a muncii, cadrele didactice onorarea angajamentelor. Or calitativă a întregii activităţi ale vieţii şl muncii comuniş rinţa Naţională au pus în faţa
al organizaţiilor de partid, au de ia I.M.P., specialişti de la ganele şi organizaţiile de par a! Partidului Comunist Român, economice şi sociale. tilor, ale eticii şi echităţii so întregului partid, a întregului
înregistrat realizări de seamă I.P.C.M.H., S.C.S.M. şi de. la tid au depus eforturi stărui Aţi reţinut din expunerea cialiste. In această privinţă nu popor sarcina de a înfăptui un
care le-au atras stima şl apre cabinetul municipal de orga toare în această direcţie. Dar tovarăşului NiCOLÂE CEAUŞESCU tovarăşului Nicoiae Ceauşescu este suficient să cunoaştem obiectiv strategic cu cele mai
cierea. In perioada amintită, nizare ştiinţifică a producţiei dacă situaţia nu este mulţu la recenta plenară a C.C. al nişte principii, nişte norme. profunde implicaţii pentru des
organul municipal de partid a şi a muncii". Acest citat din mitoare pe ansamblul produc P.C.R. obiectivele definitorii Cunoaşterea acestora este doar tinele ţării — ridicarea Ro
fost mereu prezent în rîndul darea de seamă îşi află expre ţiei carbonifere din bazin a- secretar generai a! Partidului Comunist Român ale activităţii economice, poli mâniei în cîteva cincinale în
colectivelor de muncă printr-o sia concretă Intr-o seamă de ceasta se datoreşte unor lipsuri tice şl sociale pentru anul 1973 primul pas, destul de impor rîndul ţărilor celor mai dez
activitate vie, asiduă, încărca realizări obţinute în abataje, şi neajunsuri semnalate în da B U C U R E Ş T I şi în continuarea cincinalului. tant, dar mai important este
tă de răspundere şi competen în priceperea şl hărnicia ma rea de seamă şi de partici Dînd glas sentimentelor de dragoste şi profundă recunoş Noul comitet municipal de d'' a trăi în spiritul acestor voltate. Această operă, de o
amploare fără precedent, cere
tă. Dar, aşa cum Ie stă bine rii majorităţi a colectivelor de panţii la discuţii. tinţă ale comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii din Valea partid are obligaţia să veghe norme, de a le reflecta în în
comuniştilor, comitetul munici mineri, în spiritul lor de abne Exceptînd centrala cărbune ze la aşezarea judicioasă a treaga noastră activitate. In eforturi, participarea cu tot ce
pal de partid nu şi-a făcut un gaţie şi de iniţiativă. Un mare lui, producţia globală industri Jiului faţă de conducerea partidului, faţă de dumneavoastră această direcţie trebuie În are mai bun fiecare colectiv
meTit din această preocupare număr de brigăzi, de sectoare, ală a municipiului Petroşani a personal, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicoiae Ceauşescu, sarcinilor de plan pe 1973 — dreptată munca politico-educa- d° muncă, fiecare om al mun
pentru activitatea neobosită, înţelepciunea şi clarviziunea cu
evident fructuoasă. de la toate exploatările minie fost îndeplinită pe cele 11 luni care îndrumaţi şi conduceţi poporul nostru din victorie în vic în special la cărbune, pentru tivă a organizaţiei municipale, cii.
Anul 1972 a însemnat însă re din bazin, au raportat lună ale acestui an şi depăşită cu torie, participanţii la conferinţa organizaţiei municipale de că la energia electrică veghea a organelor şi organizaţiilor In conducerea şi orientarea
un examen dificil pentru co de lună, de Ia începutul anu 2,88 milioane lei, la producţia partid Petroşani, in numele celor 18 000 de comunişti, îşi ex ză dispeceratul naţional —, de partid : comuniştii, cadrele eforturilor, de gîndire, de crea
lectivele de salariaţi din Va lui, realizarea şi depăşirea marfă s-a înregistrat o depă primă încă o dată cu acest prilej totala lor adeziune îa în pentru ca eforturile să fie să răspundă pe deplin codului ţie, de organizare, comitetul
lea Jiului, îndeosebi pentru sarcinilor de plan, înscriindu-şi şire de 2,47 milioane lei, pro- treaga politică internă şi externă a partidului şi statului nos constante, din primul trimes municipal trebuie să cunoască
acelea din cadrul Centralei numele la loc de cinste pe pa dueîndu-se peste sarcinile de tru, reafirmîndu-şi hotărîrea fermă de a lupta cu toate forţele tru, din prima lună. moral al omului nou. In felul temeinic problemele şi obiec
cărbunelui Petroşani. După nourile de onoare. Brigadieri plan un volum apreciabil de pentru aplicarea neabătută în viaţă a acestei politici. De fapt, trebuie subliniat că acesta nu vom mai avea e- tivele de moment ale fiecărei
cum se ştie, încă de la înce destoinici ca Petre Constantin, produse. De asemenea, planul anul 1973 este hotărîtor pen xemple cum sînt, din păcate, colectivităţi şi în acelaşi timp
putul acestui an, partidul şi Vasile Ruşitoru, Constantin de investiţii, pe ansamblul Angajaţi plenar în înfăptuirea sarcinilor şi obiectivelor tru realizarea înainte de ter cele citate şi în darea de sea să aibă o permanentă viziune
statul nostru au luat o măsură Grădinaru, Aurel Cristea, Pe municipiului, a fost realizat în trasate de Congresul al X-lea, de Conferinţa Naţională şi de men a cincinalului şi, deci, mă. de perspectivă, adică să con
• extrem de valoroasă, de nece tru Roman, Grigore Maxim, proporţie de 101,3 la sută, recenta plenară a C.C. al P.C.R., vă raportăm, stimate tova producţia lui să -■ fie' pregătită In legătură cu perfecţiona ducă în mod ştiinţific viata
sară, pentru minerii din Va Petru Scrădeanu, Petru Tătar. fiind date în folosinţă 557 de răşe secretar general, că în cele 11 luni ale acestui an mi cu minuţiozitate, sub toate as rea activităţii economice, de
lea Jiului: introducerea pro Eugen Voiou, Ioan Cojocariu, apartamente, o serie de alte nerii Văii Jiului au pregătit şi pus în funcţiune noi capacităţi pectele. „Pe primul plan — conducere, de organizare, con economică şi socială a oraşu
gramului de lucru redus — de Dumitru Costinaş, Mihai Du obiective social-culturale şi in de producţie, din care numai Ia cărbune cocsificabil şi ener arăta secretarul general al ducerea partidului nostru a lui. Aceasta presupune ca fie
6 ore — în subteran. Măsura ri eseu, Costache Zaharia au dustriale. Rezultate bune au getic 575 C00 tone. Energeticienii au produs 1,4 miliarde kWh partidului —, în fiecare uni care tovarăş ce va fi investit
a fost primită cu nemărginită fost şi sînt mereu exemple în obţinut mina Livezeni, care energie electrică, lucrătorii din industria chimică au realizat tate economică, în fiecare ra venit cu măsuri care vizează de conferinţă să-şl aducă toa
bucurie de către oamenii a- activitate, impunînd respect şi şi-a realizat şi depăşit sarci peste plan 11 tone fire mătase artificială, iar planul de inves o participare foarte largă la tă contribuţia în nivelul ma
dincurilor. Ea însă nu a fost responsabilitate celor cu care nile de plan pe cele 11 luni tiţii pe ansamblul municipiului este îndeplinit în proporţie de mură a economiei trebuie pu aceste acte de importantă vi xim al potentelor sale — la
aplicată cu suficientă răspun lucrează, mobilizîndu-i activ la din acest an, F.F.A. „Vîscoza“ 101,3 la sută. să gospodărirea raţională, cu tală. Astfel, se vor înfiinţa co întreaga muncă a organului,
dere de către toţi conducătorii îndeplinirea sarcinilor. Lupeni, U.U.M. Petroşani, pre- Informăm conducerea partidului că datorită sprijinului pri maximum de eficienţă, a fon misii pe domenii care vor ve nu numai într-o sferă limitată.
proceselor de producţie, fără Gîndirea creatoare profundă, paratiile din Lupeni, Coroeşti mit, aplicînd în viaţă îndemnurile dumneavoastră preţioase, durilor de producţie — fixe şi ni, substanţial, în sprijinul or „îmi exprim ferma convin
a pregăti condiţiile necesare spiritul de inventivitate şi de şi Petrila, unităţile de transpor cu prilejul vizitei de lucru în Valea Jiului, îmbunătăţindu-ne circulante —, creşterea produc ganelor colective de conduce gere — a spus în încheiere
acestei activităţi, ştiut fiind organizare au condus în acest turi şi cele de deservire a munca, punînd mai deplin în valoare posibilităţile de care dis ţiei, a venitului net şi a be re a economiei. Ele trebuie să vorbitorul — că organizaţia
că trebuiau realizate aceleaşi an, în mod deosebit în peri populaţiei, şantierele I.C.F. şi punem, am reuşit ca în acest trimestru, în întîmpinarea celei neficiilor la 1 000 Iei fonduri
sarcini de plan. Nici Ministe oada premergătoare Conferin 71 C.F.R., I.I.L. şi I.G.L., pre de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, să redresăm si- fixe". Această indicaţie repre fie încadrate cu oamenii cei municipală de partid Petroşani,
rul Minelor, Petrolului şi Geo ţei Naţionale a partidului, la cum şi altele. Au fost înre tuaţm economică pe ansamblul municipiului şi îndeosebi a zintă esenţa politicii noastre mai corespunzători, care, efec organul ce va fi ales, vor fi
logiei nu a intervenit mai e- elaborarea şi aplicarea unor gistrate rezultate bune pe li unităţilor Centralei cărbunelui Petroşani, realizînd productivi economice, calea sigură pen tiv, să poată ajuta şi să li se în permanenţă la înălţimea
nergic pentru asigurarea con noi tehnologii de lucru, Ia de nia gospodăririi şi urbanisticii, tatea valorică a muncii în proporţie de 104,5 la sută şi livrînd tru ridicarea eficienţei econo atribuie sarcini concrete. sarcinilor ce le vor sta în fată.
diţiilor necesare, pentru înlătu clanşarea unor valoroase ini a învătămîntului şi ocrotirii economiei naţionale o cantitate de 6 600 tone cărbune net In acest sens, închei cu ura
rarea unor fenomene negative. ţiative, a căror aplicare s-a sănătăţii, a comerţului, a creş peste plan. mice, pentru că, aşa după cum Munca şi conducerea colec rea ce v-o adresez în numele
Aceste minusuri, coroborate soldat cu rezultate deosebite terii nivelului de viată al oa Hotăririle recentei plenare a C.C. al P.C.R., expunerea a prezentat darea de seamă, tivă nu sînt în afara sarcinilor biroului Comitetului judeţean
cu altele — care au rădăcini în producţia de cărbune. „Di- menilor muncii. Numai în a- făcută de dumneavoastră cu acest prilej, spiritul de înaltă exi şi la capitolul eficientă au fost concrete; nu înseamnă să ne
mai adinei în unele sectoare riqenţia muncitorească“ şi cest an organizaţiile comerci genţă şi responsabilitate promovat de conducerea partidului minusuri. adunăm doar în şedinţe şi să do partid, de multă sănătate,
de muncă din subteran —, au „Brigada de producţie şi edu ale de pe raza municipiului au in toate domeniile de activitate ne mobilizează şi ne însufle O atenţie deosebită trebuie putere de muncă şi cît mai
condus la nerealizarea sarci caţie" de la E.M. Lonea, „Rea desfăcut către populaţie măr ţesc şi mai mult în muncă pentru a înfăptui în mod exemplar acordată sporirii într-un ritm hotărîm. Trebuie să aibă fie mari succese în activitatea şi
nilor de plan de la începutul lizarea lunar a două cicluri furi a căror valoare depăşeşte sarcinile economice şi social-culturale ce revin municipiului care sarcina sau sarcinile lui viaţa dumneavoastră“.
acestui an de către nouă din complete în abatajele fronta cu 22,1 milioane lei pe cea nostru in anul 1973 şi in următorii ani ai cincinalului. mai accelerat a productivităţii
cele zece exploatări miniere le" (Petre Constantin, E.M. Lu- din întregul an 1971, pentru Minerii, toţi cei ce muncim în Valea Jiului, sîntem hotă- muncii. Şi în acest domeniu
din bazin. Se cuvine totuşi peni), „Patru cîmpuri pe zi şi gospodărirea localităţilor mu rîţi să ne consacrăm toate forţele, întreaga noastră capacita tovarăşul Nicoiae Ceauşescu a
făcută sublinierea — pe care aripă în abatajele cameră" (Pe nicipiului s-au utilizat 74 mi te şi energie creatoare înfăptuirii politicii partidului, avînd ca dat indicaţii deosebit de pre
oricine o poate constata — că, tru Roman, E.M. Aninoasa), lioane lei, cărora li s-a adău obiectiv principal îndeplinirea înainte de termen a planului In prima plenară, Comitetul municipal Petro
în generai, s-a muncit bine, ,,Cel puţin 100 ml pe lună la gat un volum de lucrări efec cincinal, convinşi fiind că astfel ne vom aduce în mai mare ţioase cu prilejul vizitei de şani al P.C.R. a reales ca prim-secretar pe to
s-a acţionat cu mai multă ho- lucrările de pregătiri şi înain tuate prin muncă patriotică în măsură contribuţia la făurirea societăţii socialiste multilateral lucru s-fectuate în judeţ. varăşul Clement Negruţ. Ca secretari au fost
tărîre şi interes chiar decît în tări" (Constantin Grădinarii, valoare de peste 86 milioane dezvoltate pe pămîntul drag al României. De asemenea, organizaţia
E.M. Uricani) — iată doar cî- lei. Comitetul municipal de aleşi tovarăşii Loghin Popa, Ionel Cazan şi
anul anterior. Marea majorita municipală de partid, organele
teva din iniţiativele care stră partid, organele şi organizaţi CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI MUNICIPALE Gheorghe Feier.
te a membrilor comitetului bat şi acum Valea Jiului de ile de pariid din întreprinderi DE PARTID PETROŞANI şi organizaţiile de partid tre
municipal de partid, între care la un capăt la altul, prin care şi instituţii au acţionat cu ho- buie să reflecteze la ceea ce
Petm Barbu, prim-secretar de brigadă Ia E.M. Aninoasa: preşedinte al Comitetului exe să abordăm cu toată seriozi la zi realizate, avînd o depă măsuri privind extinderea me Minelgr, Petrolului şi Geolo strădui în continuare să ne a-
al Comitetului orăşenesc de Brigada pe care o conduc a cutiv al Consiliului popular tatea sarcinile anului viitor. şire de plan de peste 20 tone canizării în subteran, Introdu giei : Nu este deloc plăcut să chităm cu cinste de sarcinile
partid Vulcan i Privind pro- acumulat de la începutul a- ■municipal Petroşani : Pentru Dan Vaier, secretar al Co fire mătase şi beneficii de cerea unor tehnologii de lucru constatăm că în anul 1972 ce ne revin.
'riuctin de cărbune, trebuie să nului o depăşire a sarcinilor viata minerilor, a tuturor oa mitetului orăşenesc de partid 500 000 lei. In continuare, pî moderne, realizarea şi folosi centrala cărbunelui se prezin Aurel Suciu, lector la
recunoaştem că nu ne-am fă de plan de 9 000 tone cărbu menilor muncii din Valea Jiu Uricani : Ne însuşim în tota nă la sfîrşitul anului şi în rea unor utilaje adecvate con tă cu majoritatea indicatorilor I.M.P. : Invăţămînt-cercetare-
cut datoria aşa cum trebuie. ne. Ne angajăm să lucrăm şi lui partidul nostru poartă o litate criticile aduse în darea 1973, ne vom orienla preocu diţiilor de zăcămînt din Va nerealizaţi. Aceste minusuri productie — iată sarcina prin
Avem rămîneri în urmă atît mai bine şi să dăm în cinstea grijă deosebită. S-au petrecut de seamă. Sîntem conştienţi lea Jiului. Se vor lua în con sînt consecinţa unui şir de cipală trasată de partid învă-
la planul de extracţie, cît şi aniversării unui sfert de veac metamorfoze adinei în urba de lipsurile existente, de sar pările pentru a ne înscrie în tinuare şi alte măsuri. Dar să nereguli care se perpetuea tămîntului superior. Deşi
la planul de investiţii, la pre de la proclamarea Republicii nistică, în extinderea reţelei cinile pe care le avem şi că efortul general al poporului le aplicăm cu răspundere, ză de vreo patru ani de I.M.P. a objinut o serie de
gătiri şi înaintări. Sîntem de încă 500 tone de cărbune pe zile. Au fost, mai sînt şi rezultate bune, apreciem că
ficitari şi la capitolul discipli ste plan. * alte lipsuri, legate de pregă ele nu sînt In nivelul posibi
na muncii. Ne cunoaştem bi Petre Constantin, miner şef tirea cadrelor, de buna orga lităţilor noastre, al exigente
ne lipsurile, dar ne cunoaş de brigadă la E.M. Lupeni, E- nizare şi conducere, de fluc lor economiei naţionale. In
tem la fel de bine şi sarcinile rou al Muncii Socialiste : Da Comuniştii—un singur glas, o unică voinţă: tuaţia forţei de muncă. Sar viitor va trebui să conlucrăm
de viitor. Ne angajăm să nu rea de seamă a semnalat şt cinile pe anul 1973 şi în con mai mult cu liceele din mu
ne precupeţim eforturile pen noi trebuie să fim de acord tinuare sînt cunoscute, sînt nicipiu, cu centrala cărbune
tru a Ie înfăptui, pentru a că nerealizările la producţia realizabile. Ministerul va a- lui, cu ministerul de resort,
răspunde prin fapte grijii pe de cărbune acumulate de corda mai mult sprijin decît pentru ca viitorii specialişti
care partidul şi statul o poar centrala cărbunelui, de la în pînă acum activităţii mineri pentru industria carboniferă
tă minerilor. ceputul anului, se datoresc ataşament fierbinte faţă de partid, lor din Valea Jiului pentru ce se pregătesc la I.M.P. să
Ing. Vasile Ciriperu, direc unor cauze multiple, obiecti ca ei să poată răspunde de poată răspunde prin fapte
torul E.M. Lupeni : îmi însu ve dar şi subiective. La Con plin sarcinilor trasate de deosebite marilor sarcini ce
şesc criticile, în numele co ferinţa Naţională a partidului, partid. le vor sta în faţă.
lectivului nostru, pentru că cu diverse alte prilejuri, şi, încredere nestrămutată în izbîndă David Gavrilă, preşedintele Ing. Nicoiae Bădica, directo
ele ne aparţin. Pentru înlătu mai recent, la plenara C.C. Consiliului municipal al sin rul U.E.L. Petroşani : Cu toa
rarea lipsurilor trebuie să ac al P.C.R., tovarăşul Nicoiae dicatelor Petroşani : Sindica te greutăţile întîmpinate în
ţionăm oportun, intransigent. Ceauşescu a accentuat pe ne tele din Valea Jiului nu s-au acest an, în mod deosebit pri
Pentru la anul avem sarcini cesitatea sporirii productivită achitat întocmai de sarcinile
mari, dar ne stă în putere să ţii muncii, dar nu pe seama Din cuvîntul participanţilor ce le-au revenit de a sprijini vind mijloacele de transport,
ne vom mobiliza toate forţele
le realizăm. Sigur insă că nu creşterii efortului fizic, ci prin colectivele de muncă în în pentru a ne realiza planul a-
mai muncind altfel decît pînă extinderea mecanizării şi au deplinirea planului de produc nual, vom intra cu hotărîre
acum, mobilizîndu-ne toate tomatizării proceselor de pro ţie, de asigurare a unor con în noul an pe care-1 dorim
forţele, punîndu-ne în valoa ducţie, prin perfecţionarea sanitare şi a celei comercia ne revine datoria să Ie înfăp de realizare a cincinalului conştient. Să ne îmbunătăţim diţii mai bune de muncă şi mai rodnic. Şi sîntem în mă
re întreaga pricepere şi pre tehnologiilor de lucru, îmbu le, în cultură şi învăţămînt. tuim integral, în termen şi de înainle de termen. fiecare activitatea la locurile de viaţă oamenilor muncii. sură să-l facem.
gătire, actionînd cu mai mul nătăţirea organizării produc De aceea, ataşamentul la po bună calitate. Comitetul mu Andrei Colda, secretarul noastre de muncă, să veghem Ne facem autocritica şi ne
tă convingere şi responsabili ţiei şi a muncii, prin creşte litica partidului nostru este nicipal de partid să ne ajute comitetului de partid de la la respectarea strictă a in angajăm să acţionăm cu mai Vasile Oros, prim-secretar
tate. rea indicilor de utilizare a plenar, avem datoria patrioti mai mult şi, la rîndul nostru, E.M. Lonea : Am mandatul strucţiunilor de lucru, N.T.S., multă competenţa şi responsa al comitetului municipal al
Prof. Simion Părăian, direc maşinilor, utilajelor şi agrega că să răspundem prin fapte toţi comuniştii Uricaniuiui, comuniştilor din organizaţia să fim mai atenţi, mai severi bilitate, în lumina documente U.T.C. : Organizaţia revoluţio
torul Liceului teoretic Petro telor, printr-o disciplină con condiţiilor de muncă şi de toti locuitorii acestui tînăr noastră de a le face aici cu cu noi înşine. lor de partid şi de stat, a re nară de tineret din Valea
şani : La sarcinile mereu mai ştientă a fiecăruia la locul viaţă mereu mai bune ce ne oraş minier, să muncim mai noscută hotărîrea că în anul Miluţă Rugină, secretarul comandărilor ce ne-au fost Jiului s-a aflat angrenată ple
mari pe care le pune partidul săli de muncă. Trebuie să sînt asigurate. bine, să urmăm neabătut po 1973 vor extrage peste sarci comitetului de partid de la E.M. făcute de tovarăşul Nicoiae nar pe frontul muncii avînta-
în fata economiei naţionale, spunem că în această privin Ing. Dumitru Ţurnă, director litica înţeleaptă a partidului nile de plan 3 000 tone de căr Uricani ■ Şi minei noastre îi Ceauşescu cu prilejul vizitei te, a contribuit prin elanul şi
şcoala este chemată să-şi a- ţă s-a făcut încă puţin în mi al Grupului de şantiere „Va nostru. bune, vor reduce preţul de revin sarcini sporite pe 1973, în Valea Jiului, pulerea de muncă specifice
riucă o substanţială contribu nele din Valea Jiului, vino lea Jiului" al T.C. Deva : Noi Dr. Iosii Eşanu, directorul cost pe tona de cărbune, vor dar stă în puterea colectivu Ing. Victor Liviu, şeful sta vîrstei la obţinerea unor re
ţie. In această lumină acţio vaţi fiind şi unii conducători construim locuinţe pentru mi Spitalului municipal Petroşani: face apreciabile economii la lui, în frunte cu comuniştii, ţiei C.F.R. Petroşani : In frun zultate bune în majoritatea
nează cadrele didactice de la ai proceselor de producţie şi neri, penlru toţi cei care tră Salariaţii din reţeaua sanitară lemnul de mină. te cu comuniştii, ceferiştii sectoarelor de activi tte. Dar,
liceul nostru, hotărîte să dea unii membri ai birourilor or iesc şi muncesc în acest ba a Văii Jiului se angajează să Ing. Vasile Ogherlaci, di- să Ie realizeze. Vom lua toa petroşăneni au înregistrat în în munca şi viata tinerilor au
societăţii, mineritului Văii ganizaţiilor dfe partid. Noi, la zin carbonifer. In anul 1973 muncească cu eforturi sporite rector general al Centralei căr te măsurile, ne vom conjuga ultimii doi ani de zile rezul existat şi o' serie de lipsuri
Jiului tineri bine pregătiţi, mina Lupeni, ne vom strădui avem sarcini sporite cu a- pentru apărarea sănătăţii oa bunelui Petroşani : Cu prilejul toate eforturile şi avem certi tate mulţumitoare atît pri împotriva cărora nu s-au luat
capabili să rezolve sarcinile să ne realizăm sarcinile, să proape 50 la sulă faţă de a- menilor. vizitei în Valea Jiului, tovarăşul tudinea că munca ne va fi vind asigurarea siguranţei cir la timp măsurile necesare.
ce le vor reveni în activitatea ajutăm mai mult comitetul cest an. Vrem ca acest an să Ing. Rodica Tatulici, direc Nicoiae Ceauşescu ne-n jalo
productivă, în diferite me municipal de partid în întrea fie al şaptelea consecutiv în nat, cu claritate, munca pen spornică. culaţiei, modernizarea trans Noul organ ales va trebui să
serii. ga sa activitate. care ne onorăm cu cinste sar torul F.F.A. „Vîscoza" Lupeni: tru anii viilori. Sarcinile sînt Ing. Ioan Lăzărescu, minis portului feroviar, cît şi în e- controleze şi să îndrume mai
Vasile Mereuţă, miner şef Ing. Traian Blaj, prim-vice- cinile de plan, sîntem hotar îţi Pe 1972 ne aflăm cu sarcinile realizabile. S-au luat deja tru adjunct al Ministerului ducarea oamenilor. Ne vom mult organizaţia U.T.C.