Page 51 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 51
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 578 © VINERI 15 DECEMBRIE 1972
învăţăminte practice dintr-o
Munca de partid nr. 16
consfătuire medicală lunară a Comitetului Central al Partidului Comunist Român.
A apărat nr. 16 al publicaţiei Munca dc partid, revistă
Din bogatul cuprins desprindem :
— Sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Repu
pe teme de pediatrie stat pe plan local.
blicii.
— Perfecţionarea continuă a activităţii de partid şi de
— O măsură importantă pentru dezvoltarea democra
ţiei muncitoreşti.
Recent a avut loc la Deva mare parte — a bolilor urolo asupra posibilităţilor practice
— Cobadin — destinul socialist al unui sat din Do-
consfătuirea judeţeană de pe gice ale adultului de mai tîr de tratament al acestor mal brogea.
diatrie, organizată de U.S.S.M., ziu. formaţii ale aparatului urinar
Filiala Hunedoara - Deva — Deoarece în unele cazuri pot la copii. — Roade ale muncii comune, înfrăţite.
Secţia de pediatrie, cu tema : exista modificări ireversibile De asemenea, consfătuirea a — File de istorie.
„Malformaţiile congenitale ale ale parenchimului renal încă cuprins şi o dezbatere la masa — Semicentenarul constituirii Uniunii Republicilor So
aparatului urinar la copil“. La de la naştere, unele malfor rotundă despre o altă temă vietice Socialiste.
această manifestare ştiinţifică maţii fiind incompatibile cu „Diagnosticul şi tratamentul — Afirmarea rolului conducător al organizaţiilor de
au participat medici specialişti viaţa, profilaxia uropatiilor pielo-nefritei acute", cea mai partid în întreaga viaţă economico-socială.
pediatri, specialişti urologi şi malformative capătă o impor frecventă boală renală — şi Revista mai cuprinde articole tratînd despre istoricele
radiologi din unităţile spitali tanţă deosebită. Lacunele exis poate cauza cea mai obişnuită înfăptuiri din anii republicii, susţinerea şi generalizarea
ceşti ale judeţului nostru, tente şi astăzi în etiologia a insuficienţei renale cronice, experienţei pozitive, ziarul de uzină, promotor al noului în
profesori, conferenţiari şi spe malformaţiilor în general fac rinichiul şi căile urinare, re- producţie, în viaţă, despre fondurile social-culturale etc.
cialişti din clinicile universi ca această profilaxie să fie prezentînd al doilea organ a-
tare din Cluj, Timişoara, Tg. încă insuficientă. Trebuie să fectat de infecţii, după unii
Mureş şi din spitalele din A- se tină seama — în asistenţa autori, infecţia urinară fiind
rad, Alba Iulia, Cîmpia Turzii. prenatală a copilului — de chiar mai frecventă decît cea
Tematica acestei consfătuiri măsurile profilactice, contura respiratorie. f ABEND nOHEREASSĂ
reprezintă un aspect de impor te pe baza datelor teratologiei Scopul acestei manifestări Dintre salariaţii de nădejde de Ia „Avicola“ Mintia, de un prestigiu binemeritat se bucură
tanţă practică şi de actualitate experimentale şi pe baza fap este de îmbogăţire cu noi cu şi muncitoarea Ştefana Manolache. De la lotul de păsări pe care le are în îngrijire a reuşit să
în patologia copilului, apara telor de observaţie clinică, şi noştinţe pe care teoria şi prac obţină, intr-un ciclu de producţie, 280 de ouă de la fiecare găină. Foto: V. ONOITJ „Viitor de aur, Rômânia are M
tul urogenital fiind mai ade anume: îndepărtarea factori tica medicală le-au achiziţio
sea afectat de malformaţii lor de mediu cu reputaţie nat între timp, şi un util
decît celelalte sisteme. Ano teratogenă: carenţe, viroze, schimb de experienţă între HUNEDOARA. Dedicat ce dului Comunist Român, din
maliile aparatului urinar re boli endocrine materne, agenţi medicii din aceeaşi speciali î aæææp ■> . y, i lei de-a 25-a aniversări a biografia tovarăşului Nicolae
prezintă un capitol de patolo iradianţi, unele medicamente tate. proclamării Republicii, con Ceauşescu, capitole din do
LAMINATELE PE MAOISTRALELE
gie infantilă, a cărui impor activ teratogene etc., în pre Din dezbaterea repetată a Învâţămîni cursul „Viitor de aur, Româ cumentele Conferinţei Naţio
tanţă — nebănuită odinioară — scrierea cărora, la mame gra unor teme şi probleme, valo nia are“ organizat de pionie nale a partidului. S-au evi
a crescut în ultima perioadă, vide, obstetricienii, pediatrii rificarea practică a concluzii- ' practic •• .; CtKÂLţfc rii Şcolii generale nr. 3 din denţiat, printr-o deosebită
odată cu ameliorarea posibili şi toţi medicii, în general, tre lor ce se desprind cu aceste Hunedoara a pus faţă în faţă pregătire, pionierii Lucia Co-
prilejuri pe deplin beneficiară
tăţilor de diagnostic radio- buie să dea o mare importan este asistenţa medicală de tot ECONOMIEI NATIONALE învăţârnfnt imaginea de ieri şi de azi a coşatu, Gabriela Niţă şi Lu
urologice. Netratate sau in ţă, să aiibă multă grijă cînd ţării, cifre ce vorbesc despre cian Sabău din clasa a Vil-a
corect tratate, mai devreme le recomandă. mai bună tehnicitate a popu WiB&i I V ■modern' îfi avîntul economic al patriei. A care, după cum ne infor
Au participat pionierii cla
sau mai tîrziu, se dezvoltă Referatele, coreferatele, co laţiei infantile din judeţul selor a V-a, a Vl-a şi a mează corespondenta noas
leziuni ireversibile, structural- municările prezentate au scos nostru. (Urmare din pag. I) rabil pierderile de metal. tră, Mărioara Olteanu, vor
în evidenţă cele mai impor Dr. HORAJIU MAGHERU Vil-a. Prin desfăşurarea con
anatomice şi funcţionale ale tante laturi ale problemei, şeful secţiei de pediatrie, An de an, laminatorii au cursului au fost evocate mo reprezenta unitatea la faza
fost în fruntea întrecerii.
rinichilor, sursă — în cea mai oprindu-se în mod deosebit Spitalul unificat Deva mai prestigioasă realizare o Numai în acest an, în cin mente din activitatea Parti municipală a acestui concurs.
constituie construirea şi pu stea celei de-a 25-a aniver Şedinţa cercuiui
nerea în funcţiune, în cursul sări a Republicii, s-au dat Je slăvim Românie,
precedentului cincinal, a la peste prevederi mai bine de pedagogic al
Vă răspundem minorului bluming de 1 300 20 000 tone de laminate fini pămînf sirămoşesc 11
te de bună calitate, s-au li
mm, obiectiv ultramodern,
dotat cu utilaje de înalt ni
Pionierii Liceului nr. 2 din
Copiii — români, maghiari,
de tone de laminate pentru
vel tehnic şi cu calculator vrat în deva-ns zeci de mii profesorilor de Deva au prezentat, cu puţin germani — s-au înfrăţit in
Eduard Gortner — Hune Dumitra Rednic — Hune tru copii este acesta j în ca electronic pentru conducerea beneficiarii din ţară şi la ex timp în urmă, un bogat pro cîntec, joc, în recitarea unor
doara. Dacă ve{i fi pensionat doara. Timpul cît o persoană zul în care ambii soţi sînt an automată a procesului de port. biologie- gram artistic dedicat apropi emoţionante versuri patrioti
pentru limită de vîrstă la da a îndeplinit serviciul militar gajaţi cu contract de muncă producţie. Singur, acest o- Necesităţile accelerării atei aniversări a Republicii.
ta de 1 februarie 1973, puteţi în termen, a fost concentrat, pe durată nedeterminată, be biectiv este capabil să lami progresului economiei naţio agricuitură „Te slăvim Românie, pămînt ce, in interpretarea unor
să fiţi programat să vă efec mobilizat sau a fost prizonier neficiar al alocaţiei de stat neze de aproape 6 ori mai nale, pun în faţa laminatori- strămoşesc" s-a intitulat spec montaje literare şi texte de
tuaţi concediul de odihnă se consideră vechime în mun pentru copii este soţul. Prin mult oţel în lingouri decît lor sarcini majore legate de tacolul susţinut de formaţi brigadă, slăvind, la înălţimile
pentru anul 1973 în cursul că, indiferent dacă a avut sau excepţie, soţia este benefi s-a produs în anul 1950 în îndeplinirea cincinalului îna zona lia ile pionierilor deveni la că pure ale artei copilăreşti, Re
lunii ianuarie din acel an, fă nu calitatea de angajat ¿nain- ciară de alocaţie cînd soţul siderurgia ţârii. inte de termen, deschid pro minul cultural din localitate. publica.
ră însă să fiţi obligat să res te de a fi încorporat, mobili este doctorand, bursier, mili Pentru aceşti coloşi ai me ducţiei de laminate mari
tituiţi indemnizaţia de conce zat etc. Această perioadă însă tar în termen, cum şi în ca talului, la care se adaugă la perspective de dezvoltare şi Mergînd pe drumul moder
diu primită. In cazul în care nu se înglobează în vechi zul cînd soţul este angajat cu minorul „800", destinat pre perfecţionare calitativă. Nu Cinstire strămoşilor
nu vă efectuaţi concediul de mea neîntreruptă în aceeaşi contract de muncă pe durată lucrării oţelurilor speciale, de mult au început şi se nizării procesului de învăţă
odihnă pînă la data pensionă unitate în vederea stabilirii nedeterminată şi nu a împli la Hunedoara s-a format în desfăşoară intens lucrările mânt, al extinderii metodelor Un grup de elevi şi pio au fost depuse buchete de
rii, la acea dată vi şe va com şi acordării sporului respectiv, nit încă 90 zile de la anga timp extrem de scurt un de de construcţie a noului la şi procedeelor care contri nieri de la Şcoala generală flori, iar un număr de 11 din
pensa în bani atît concediul chiar şi în cazul în care sta jare. In perioada acestor 90 taşament muncitoresc de minor de sîrmă. Continuă cu buie la ridicarea măiestriei nr. 1 din oraşul Brad a fă tre cei mal buni elevi au
neefectuat pe anul calendaris giul militar a fost efectuat în- zile, drepturile de alocaţie pe înaltă calificare, capabil să intensitate lucrările de dez pedagogice, al predării cu cut o excursie Ia complexul fost primiţi în rîndul pionie
tic respectiv, proporţional cu tr-o unitate de construcţii. care le primeşte soţia nu pot stăpînească maşini, utilaje şi voltare, modernizare şi do noştinţelor la un nivel cali muzeistic din Ţebea. Cu a- rilor.
tativ superior, în ziua de 12
timpul cuprins între începu depăşi drepturile ce s-ar cu aparatură, tehnologii de ma tare tehnică a ajustajelor decembrie a.c. a avut loc la ceastă ocazie, în semn de SORIN ALMAŞAN
tul anului calendaristic şi da I. Ionescu — Orăştie. Mun veni soţului dacă ar avea îm re complexitate. Şi nu nu laminoarelor, se .promovea Şcoala generală din Brăniş- cinstire a strămoşilor noştri, Şcoala generală nr. 1 Brad
ta încetării raporturilor de citorii cu şcoală medie, cali plinit termenul de 90 zile. U- mai să le stăpînească, ci să ză noi tehnologii care asi
muncă, cît şi eventualele di ficaţi la locul de muncă, pre nitatea unde este angajat so şi determine continua lor gură perfecţionarea calitati ca cercul pedagogic al pro Moment festiv
ferenţe de concediu cuvenit cum şi cei cu ucenicie com ţul va anunţa în mod obliga perfecţionare. Datorită aces vă şi creşterea rapidă a efi fesorilor de biologie-agricul-
pe anul 1967 şi stabilit pen pletată cu pregătirea tehnică toriu despre aceasta unitatea tui fapt, laminatorii au îm cienţei producţiei. Tot ce se tură de la şcolile generale Zece elevi din clasa a mentului, Minodora Lupules-
tru perioada cuprinsă între prin învăţămîntul profesional, unde este angajată soţia, spre bunătăţit continuu parame întreprinde vizează satisfa din zona Ilia. Cu acest prilej VlII-a A şi a VlII-a B de la cu, Maria Ritivoi, Anghel Ni
începerea primului an de se asimilează, în ceea ce pri a nu se face plăţi duble de trii tehnico-economici, ridi- cerea deplină a marilor ce a fost prezentată o lecţie Şcoala generală de 10 ani nr. colae, Stela Pătraş, Violeta
model de către prof. Eugen
muncă şi 31 decembrie 1967. veşte condiţiile minime de alocaţie. cîndu-i peste prevederile rinţe cantitative şi exigen Voicu, de la Şcoala generală 1 din Hunedoara au trăit re Stingă, Mariana Marioara,
Pensionarii angajaţi cu con pregătire şi vechime necesare proiectelor. Pe această cale, ţe calitative pe care econo din Brănişca, care a folosit cent clipe de neuitat, clipe Ion Sprinceană, Vasile Suciu,
tracte de muncă pe durată pentru încadrarea şi promova IOAN VASILIE s-au majorat indicii exten mia naţională, în mersul ei în predarea materialului me ale unui moment festiv din Mircea Vlad şi Constantin
determinată de pînă la 4 luni rea în categoria următoare, VASILE AVRAM sivi şi intensivi de utiliza ■vertiginos înainte, le ridică viaţa lor: împlinirea vîrstei Iuga (in fotografie) au deve-
într-un an calendaristic pen cu muncitorii care au absolvit re, a crescut gama tipodi- tode noi (metoda problema
tru activităţi cu caracter tem şcoala profesională. Plata în de la Direcţia judeţeană mensională a profilelor la în faţa laminatorilor, a Hu- tizării). Referatul prezentat mmmmmmm
porar sau sezonier ori pentru regie se face în raport cu ca pentru probleme de muncă minate, s-au redus conside- riedbârei" siderurgice. de praf. Natalia Popa de la
înlocuirea unor angajaţi care tegoria de încadrare, iar cea şi ocrotiri sociale Şcoala generală din Munce-
din diferite cauze nu lucrea în acord în raport cu lucră lu Mic a avut ca temă : „Me
ză, dar cărora, potrivit legii, rile efectuate. In cazul că nu tode şi tehnici noi pentru
li se menţine contractul de mai unul din soţi este angajat activizarea elevilor la .lecţii
muncă, nu beneficiază de con cu contract de muncă pe du le de biologie“. Acest refe
rat a cuprins date concrete
cediu pentru perioada lucra rată nedeterminată, beneii- Preocuparea asiduă pentru calificarea folosite în predarea biologiei
tă în acest mod. ciar al alocaţiei de stat pen la clasele V—VIII. In conti
şi perfecţionarea cadrelor asigură nuare, au fost prezentate
două informări cu privire la
rezultatele obţinute în cei
doi ani de activitate de către
premise esenţiale pentru în făptuirea minifermele şcolare, de către
prof. Elena Moise, de la
Şcoala generală din Dobra,
şi prof. Traian Crişan, direc
cincinalului înainte ie termen torul Liceului Ilia.
In urma prezentării aces
tor materiale a avut loc o
{Urmare dîn pag. 1) neferoase are un plan de ca tuie una din condiţiile esen- ■ masă rotundă — valoros
lificare pe 1972, pe anul vii ţiale ale îndeplinirii cincina schimb de experienţă pentru
Cadrelor cu pregătire su tor şi în perspectivă. Avem lului înainte de termen. Mă i ! profesorii care predau bio 14 ani şi primirea în rîn- nlt utecişti, „generaţia celei
perioară li s-a cerut să efec cuprinşi acum peste 1 200 de surile luate pentru calificarea logia la şcolile generale din durile organizaţiei de tineret, de-a 25-a aniversări a Repu
tueze cercetări ştiinţifice pri muncitori în 15 meserii, din şi perfecţionarea cadrelor vor acum In preajma aniversării blici".
vind valorificarea integrală a care peste 700 vor deveni sta la baza dublării producti zona Ilia. proclamării Republicii. Cu toţii sînt hotărîţi să în-
substanţelor minerale utile mecanizatori mineri. vităţii muncii pînă la finele ! Rostind, cu mina pe drape tîmpine ziua de 30 Decem
din zăcămintele C.M.N. Deva Desigur, activitatea şcolilor anului 1975. Este o creştere Prof. MARIA DOBREI lul roşu al partidului, cu gla brie cu succese deosebite Ia
şi măsuri pentru reducerea di- şi cursurilor de calificare care ne creează toate premi directorul Şcolii generale sul tremurînd de emoţia eve învăţătură.
luatiei, efectul Coandă apli pentru muncitori este suscep sele ca angajamentele să de Brănişca Text şi foto:
cat la rezolvarea unor proble tibilă îmbunătăţirilor, perfec vină fapte: cincinalul să-l nimentului, cuvintele angaja- I. PĂDUREANU
me de tehnică minieră, îmbu ţionărilor. Programele de în realizăm înainte de termen.
nătăţirea metodei de exploa văţământ pot şi trebuie să fie
tare şi a organizării activită puse mereu în concordantă
ţii în abataje la mina Musa- cu realităţile din exploatări
Ce lucru minunat a ieşit din miinile noastre ! — par a spune le noastre miniere, cu ceea
ţesătoarele Emilia Matei şi Spasinopulus Sultana, de la secţia co riu, alegerea metodei optime
voare a I.I.L. Hunedoara, admirind unul dintre covoarele lucra de exploatare pentru zona ce aduce nou tehnica mine —v jm rA,..........
te de ele. Bocşa, îmbunătăţirea tehnolo ritului. Dotarea atelierelor-
giei de la preparare a mine şcoală, organizarea practicii
reurilor complexe la I.M. Bar în producţie mai pot fi îm
za şi altele. O seamă din con bunătăţite. Forma de instruire Sub egida C.M.E.F.S., ma tehnic şi tactic, handbaliştii
cluziile Şi soluţiile cuprinse la locul de muncă sub con joritatea asociaţiilor sportive La Hunedoara de la şcoala generală nr. 2
în studiile efectuate au fost trolul şefului direct poate fi, din oraşul siderurgiştilor in- (V. Costa, C. Dragotă, C. Po-
0 CANIIA-R eSTAURANT aplicate sau sînt promovate Pînă acum, în majoritatea ca tîmpină cea de-a 25-a aniver mîrleanu, C. Vlad, I. Tătara,
îmbunătăţită.
asemenea,
de
pentru a fi aplicate întrucît
sare a Republicii prin nu
I. Ghilea, D. Fîntîneanu, I.
prezintă eficientă. Aceste stu
simplu instructaj privind cu
dii au un rol însemnat în lăr zurilor, ea se reduce la un meroase acţiuni sportive, ca sportive co Mărgineanu, M. Ciobotea, P.
re atrag mase de salariaţi în
Simiîie), antrenaţi de Iuliu
noaşterea normelor de tehni
girea orizontului de concepţie
CU ACTIVITATE LĂUDABILĂ al cadrelor, reprezintă — du ca securităţii, mai mult sau practicarea diferitelor disci- . Voma, cîştigînd toate întil-
pline sportive. Notăm în a- sr
nirile, au devenit posesori ai
mai puţin făcut cu conştiin
pă părerea noastră — un mij
loc potrivit de legare cit mai ciozitate. Va trebui ca în ca cest sens, după cum ne in aniversării Republicii cupei puse în joc. Golgeter
al turneului a fost declarat
formează Ludovic Szilagy,
organică a nivelului profesio drul acestei forme să creăm activist al C.M.E.F.S., că în I. Ciolan (şcoala generală nr.
nal de cerinţele activităţilor un cadru tematic care să asi (min. 78). La acest meci, in ter (Liceum); 3. Iuliu He-
După cum se ştie, în urma dispoziţia solicitanţilor pro productive. gure realmente ridicarea cu trecerile de fotbal, şah, popi structorul Vasile Berbe a a- gheduş (Liceum). 7), iar cel mai tehnic jucă
apariţiei Legii nr. 9 au luat duse tip gospodina. Principala noastră atenţie noştinţelor muncitorilor în ce etc, dotate cu cupa „A liniat următoarea garnitură: Pe echipe, la popice, locul tor — N. Pandelache (şcoala
fiinţă numeroase cantine-res- Datorită felului chibzuit în este îndreptată spre pregăti domeniul organizării raţiona 25-a aniversare a Republicii“ Ghebrea — ' Cordoş, Jitaru, I a fost cucerit de formaţia generală nr. 8) şi cel mai
s-au dovedit manifestări efi
taurant, creîndu-se astfel con care este condusă cantina- rea fondului de cadre de mun le a locului de muncă, folo ciente de practicare a spor Costa, Stan, Barbu, Popa, Corvinul, iar la individual bun portar — V. Costa (şcoa
diţii tot mai bune pentru restaurant de către comitetul citori mineri. Aceştia vor rea sirii intensive a timpului de tului, adevărate activităţi cu Dan, Scorpie (Binder), Ncagu, de Valentin Zanela (Corvi la generală nr. 2).
servirea unor mese corespun compus din nouă membri, liza, în fond, angajamentul lucru, cunoaşterea utilajelor caracter reconfortant. La fot Trăscău (Fazeeaş). nul), urmat de Marcel Guţu Jucătorii evidenţiaţi, prin
zătoare din toate punctele de comitet din care face parte ferm de a îndeplini cincina din dotare, a parametrilor la bal, .după ce la start s-au ali Şi la startul întrecerilor de (I.G.C.L.) şi Nicolae Timar tre care Florea, Clinei, Roşu
vedere. şi Cornel Costache, respon lul înainte de termen, de a care să lucreze, precum şi alte niat 12 echipe, în finală s-au popice şi şah au fost pre (Corvinul). (şcoala generala nr. 8), Dra
Am vizitat de mai multe sabilul cantinei, s-a ajuns ca pune în valoare soluţiile şi probleme specifice. zenţi mulţi sportivi hunedo- Comitetul municipal al gotă, Vlad, Pomîrleanu
ori cantina-restaurant din în perioada care s-a scurs metoddle moderne, de a folosi Programul de pregătire a întîlnit formaţiile Otelul reni. Dovedind mai mult calm U.T.C., în colaborare cu A.S. (şcoala generală nr. 2), Co
Haţeg, preluată de la abator de la începutul acestui an şi la întreaga capacitate dotarea cadrelor pe acest an, în 1973 O.S.M. II şi Preparatorul Te- şi luciditate, adevărate cali Constructorul, a organizat un cea, Tenea (şcoala generală
de către cooperativa de con pînă în prezent această uni tehnică. Centrala minereurilor cît şi în perspectivă consti liuc. Trofeul pus în joc a tăţi native, la şah, individu turneu de handbal masculin nr. 6) etc., au fost selecţio
sum, dealtfel singura canti- tate să realizeze beneficii de fost cîştigat de otelari cu al, pe primele trei locuri s-au cu participarea juniorilor II, naţi pentru formaţia Con
nă-restaurant din această lo peste 70 000 lei. scorul de 1—0, ca urmare a clasat: 1. Gheorghe Tilişan dotat cu „Cupa 30 Decem structorul.
calitate. Am rămas plăcut Dar harnicul comitet de IOAN VLAD
surprinşi de activitatea care conducere al cantinei nu a Stimulente pentru golului înscris. de Binder (Ştiinţa) j 2. Gherhart Schus- brie“. Mai bine pregătiţi corespondent
se desfăşoară aici. Se poate neglijat, după cum este şi
afirma că această cantinâ-res- firesc, nici problema aprovi
taurant se înscrie pe lista ce zionării din timp cu cele ne difuzorii voluntari de presă
lor mai bune unităti de acest cesare pe timpul iernii. Ast
gen din judeţul nostru. Ple fel, aici se află depozitate cu
dează pentru aceasta servirea grijă în beciul cantinei-res- La Casa de cultură din prof. Maria Mărgineanu (lo
a 2-3 meniuri consistente, la taurant două tone de ceapă, Brad a avut loc o analiză a cul I), minerul Nicolae Benea
preturi avantajoase, servirea 16 tone cartofi, două tone activităţii de difuzare a pre (II) , ceferistul Ioan Sanda
exemplară, curăţenia şi ordi morcovi, o tonă pătrunjel, o sei în întreprinderile, insti (III) , prof. Maria Munteanu
nea care domnesc aici. tonă păstîrnac, o tonă gulii, tuţiile şi şcolile din oraş. In şi muncitorul Gheorghe Guiu
Demn de remarcat este şi două tone murături diferite, formarea prezentată de către (menţiuni).
faptul că conducerea acestei •importante cantităti de legu dirigintele oficiului P.T.T.R. Ca o necesitate pentru vi
unităţi s-a gîndit să găseas me şi fructe. Deci, aprovizio din localitate a relevat că. itor s-a desprins creşterea
că noi soluţii care să ducă narea cu cele necesare pînă fată de anul trecut, numărul numărului de abonamente la
la obţinerea de beneficii su la noua recoltă s-a încheiat. publicaţiilor difuzate a cres publicaţiile social-politice. De
plimentare care să contribuie Cei peste 250 de salariaţi cut cu 11 la sută. Aceasta se asemenea, s-au stabilit crite
la îmbunătăţirea în continu care servesc aci masa zi de reflectă în faptul că din 1 000 riile de bază ale unui nou
are a meniului. Astfel, unele zi au asigurate toate condi de locuitori 835 citesc cei concurs între difuzorii vo
din produsele bucătăriei can- ţiile pentru a servi meniuri puţin o publicaţie. luntari de presă, menit să
tinei-restaurant sînt oferite consistente, variate, servite Cu prilejul analizei, 5 din ducă la creşterea numărului
consumatorilor prin diferitele în cele mai bune condiţii de cei 22 de difuzori voluntari de abonamente pe salariat.
puncte volante, organizate la iqienâ. de presă de pe raza oraşu
unele locuri de muncă.' De NICU SBUCHEA lui au fost recompensaţi cu V. RUDA
asemenea, zilnic se pun la corespondent - Haţeg premii în obiecte. Ei sînt: corespondent
-i LL
_____ ___