Page 53 - Drumul_socialismului_1972_12

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 580 © DUMINICĂ 17 DECEMBRIE 1972

Centenarul şcolii
Muncitorul tipograf-participant activ din Simeria CARTEA ■ SCENA ■ DISCUL ■ ECRANUL

Editoriale
la înfăptui rea politicii partidului Adunarea festivă Cineaştii documentarişti ® In Editura Militară a
SIMERIA. Astăzi, la clu­
bul sindicatelor din Simeria tnîîmpină aniversarea apărut „Aici lingă Carpaţi”.
Autorul, Ion Lotreanu, in­
va avea loc adunarea festi­
Se sărbătoreşte, In flecare an, adevăr de care nu ne dăm sea­ tea umană fără citit. De aceea, Dar muncitorul nostru din ti­ spirat de sentimentul dra­
In prima duminică de după 13 ma, adesea, cind citim. Cititul, merită, măcar pentru citcva cli­ pografie nu este numai cel care vă dedicată. împlinirii a 100
decembrie, Ziua tipografului. ca hrană sufletească, este parte pe, ca de fiecare dată cind înce­ transpune pe hlrtie idei, ci este de ani de la înfiinţarea gostei de patrie, îşi cele­
Instituirea acestei sărbători fa­ componentă a omului. In civili­ pem să răsfoim o carte, cind ci­ el însuşi un participant activ la Republicii brează tara „cu doruri şi
ce parte Integrantă din mani­ zaţia secolului XX omul nu se tim o informaţie, cind ne pregă­ înfăptuirea, la materializarea ce­ primei şcoli în oraşul Si­ cerneli fermecătoare". Se
festările de grijă şi atenţie de concepe pe sine fără citit. De la tim pentru atîtea încercări, să a- rinţelor puse de partid. Mă fo­ meria. Vor lua parte repre­
care muncitorii tipografi se bucu­ abecedar piuă la marile enciclo­ cordăm gindurile noastre de re­ losesc de acest prilej pentru a zentanţi ai organelor loca­ Aniversarea a 25 de ani şovului, Galnţiului sau în remarcă, totodată, reuşita
ră din partea partidului şi sta­ pedii, slova scrisă trece prin mi­ cunoştinţă nu numai autorului, sublinia că şi în acest al doilea le de partid şi de stat, ca­ de la proclamarea Republi­ complexul producţiilor bucu­ poeziei de sorginte ostă­
tului nostru, este expresia recu­ na tipografului — a linotipistu­ care aşterne idei, sentimente şi an al cincinalului 1371—1975, ca de­ şească.
noaşterii contribuţiei acestei ca­ lui, a paginatorului, a legătoru- ginduri, ci şi autorului, care le altfel, în toţi anii construcţiei so­ dre didactice, părinţi, elevi, cii este întîmpinată sărbăto­ reştene ca şi în centrele noi
tegorii de oameni ai muncii In lui. Cartea, broşura, pliantul, zia­ aşterne In carte, în ziar sau re­ cialiste, muncitorii tipografi s-au foşti elevi şi alţi invitaţi. reşte, în cadrul manifestări­ apărute pe harta ţării: Pi­ © In ultimul număr din
dezvoitarea şi afirmarea clasei rul — întregul cinip alb, cu oi vistă. Pentru că tipograful face înscris permanent în rindurile co­ lor culturale ale lunii de­ teşti, Tîrgovişle sau Bor* acest an al publicaţiei tri­
noastre muncitoare, expresia în­ negre — este opera omului ce stă parte, vrînd-nevrind, din viaţa lectivităţilor harnice, care depun In continuare, formaţiile zeşti. mestriale, Manuscriptum (4),
scrierii unei dramatice şi glorioa­ aproape anonim în spatele nou­ noastră, ne este prieten şi în­ strădanii pentru Înfăptuirea sar­ liceului vor oferi celor pre­ cembrie şi de către cineaştii aflăm, sub aceeaşi vie pre­
se pagini de luptă Împotriva re­ tăţii, ineditului din rubrică şi pa­ demn. cinilor de pian, care reprezintă, zenţi un spectacol artistic. documentarişti de la studioul „Scurtă istorie a gigantu­
gimului burghezo-moşieresc. Ziua gină. ...Tipograful a fost dlntotdeau- de fâpt, o expresie a politicii „Alexandru Sabia". lui de ia Porţile de Fier", zentare a documentului li­
de 13 Decembrie 1918 rămine ne- Citim şi ne lnstruim, citim şl na purtător de idei Înălţătoare. partidului nostru. Anul 1972 a In program: piese corale, Aceştia vor fi prezenţi pe terar, date noi în legătură
ştearsă în memoria generaţiilor; devenim oameni în adevăratul „Citeşte şi dă mai departe“ — în­ constituit şi pentru colectivul în­ dansuri folclorice, muzică filmul regizorului Mircea cu Mihai Eminescu, N. D.
atunci, muncitorii tipografi şi de Înţeles al cuvîntului. In ierarhia demn comunist pe vreme de pri­ treprinderii noastre un bun pri­ ecrane şi în mijlocul specta­ Popescu, sintetizează de-a
alto categorii au cerut pîine şi valorilor umane, instrucţia prin goană — a însemnat curaj, băr­ lej de afirmare pe lărimul înfăp­ populară şi uşoară, recitări, torilor cu ocazia unor ma­ lungul unor secvenţe repre­ Cocea, Ion Ghica, Ionel
o viaţă mai bună şi li s-a răs­ citit are, în zilele noastre, o pon­ băţie şi sacrificiu pentru ideile tuirii neabătute a sarcinilor ce gimnastică artistică. nifestări speciale — progra­ Teodoreanu, Lucian Blaga,
puns cu gloanţe. dere considerabilă. Şi, aşa e nor­ partidului comunist, pentru bine­ ne-au stat in faţă. Plnă în mo­ zentative din celelalte cinci Perpessicius ş.a.
Un manifest editat a doua zi mal să fie. Nu poţi vindeca bol­ le mulţimii, a însemnat deviză mentul de faţă, colectivul între­ me, cicluri tematice, zile şi documentare anterior reali­
după asasinatul de la 13 Decem­ navi, nu poţi descifra procese conştientă, aport la conturarea şi prinderii poligrafice Hunedoara- săptămîni ale filmului docu­ zate biografia şi personali­
brie scria : „O crimă nemaipo­ tehnologice, nu poţi conduce n- consolidarea crezului uman iu so­ Deva şi-a îndeplinit şl chiar de­ mentar românesc pe tema tatea impresionantei con­ Pentru melomani
menită a săvîrşit stăpinirea îm­ gregate şl maşini, nu răspunzi cialism, in dreptate şi frumuseţe păşit sarcinile de plan la zi, la
potriva muncitorimii bucureştene. cerinţelor Impuse de colectivita­ umană adevărată. toţi indicatorii. De asemenea, an­ Şi librarii „Republica la 25 de ani", ce strucţii hidroenergetice de © Marin Cornea este un
Străzile Bucureştiului au fost gajamentul asumat In întrecerea vor fi organizate în toată pe Dunăre.
stropite cu singe muncitoresc şi socialistă în lntîmplnarea celei tara prin grija unor între­ nume mai puţin cunoscut în
acoperite cu cadavrele tovarăşi­ de-a 25-a aniversări a proclamă- sînf fruntaşi prinderi cinematografice ju­ „Noul sat" este realizat muzica noastră populară.
lor noştri... Ameninţaţi să murim rH Republicii ni l-am îndeplinit de Dumitru Done, in comu­ „Codrule cu frunza deasă",
de foame, am ieşit din fabrici şi şi depăşit. Merită să remarcăm Ziua de 14 decembrie a deţene. na Ruginoasa din judeţul
ateliere, cerind pîine şi libertate. aici numele unor muncitori şi „Mă uitai într-o oglindă",
Şi ieri, pe cind muncitorii ma­ muncitoare care au o contribuţie însemnat, pentru lucrătorii Iaşi, prezentîndu-ne secven­ „La fîntîna din Făget" şi
nifestau, el au fost intimpinaţi permanent bună la îndeplinirea librăriei „Mihai Eminescu" ţe din procesul amplu al „Am avut un puişor" im* j
de armata echipată ca de război, sarcinilor de plan. Amintesc aici din Deva, încheierea anului transpunerii în viaţă a hotă- :
Hada
şi
cu preotul în frunte“. pe linotlpiştii Nicolac paginatorul rîrii Congresului al X-lea al pun un talent despre care
Petre
Dumitrescu,
pe
Aşa s-a scris fila de istorie de Nicoiae Florian, pe stercotlparul de desfacere a acestei mărfi vom mai auzi. (EPD-1310). I
la 13 Decembrie 1918. Astăzi re­ Adrian Bîrluţ, pe maşinistul spirituale — cartea. îndepli­ partidului cu privire la crea­ « 45-EDC-10268. Aoom- j
memorăm. Rememorăm în condi­ ICoszta Arpad, pe legătoarele Yir- nind la această dată pla­ Dar cineaştii documenta­ rea centrelor rurale puter­
ţii cu totul deosebite, în condiţii­ ginia Marian şi Rafila Ciocodei- nice, la nivelul aşezărilor paniată de orchestra „Elec- i
le unui puternic avînt în muncă, ca, pe electricianul Petru Dan. nul anual de desfacere, li­ rişti vor fi prezenţi pe agen­ trecord", avînd la pupilru I
generat de suflul înnoitor al Con­ Lista acestora n-ar trebui să se brarii din unitatea condusă da manifestărilor culturale urbane. In sfîrşit, două filme pe Al. Imre, Pompilia Sto- ;
gresului al X-lea şi Conferinţei încheie aici... de comunistul Alexadru şi cu cîteva premiere, Ast- de biografie citadină. „Ora­ ian înregistrează un micro- ;
Naţionale ale partidului. Reme­ şul şi oamenii săi", de Nina
morăm sub semnul strădaniilor Acum, în preajma marii sărbă­ Zlate sînt convinşi că au iel, „România, ţara mea“, recital de succes, din care i
şi efortului pentru dezvoltarea şi tori a aniversării Republicii, co­ reuşit într-un anume mod, realizat de Octav lonită, du­ Behar, este un reportaj con­ notăm: „Picături de ploaie", i
modernizarea permanentă a eco­ lectivul întreprinderii noastre se mai deosebit, să-şt aducă pă scenariul scriitorului Paul stituit din filmări de actua­ „Se-nsera", „Voia bună", :
nomiei naţionale, pentru înscrie­ angajează ferm să nu precupe­ litate şi din imagini de arhi­
rea ei fermă pe coordonatele ţească nici un efort pentru ca şi contribuţia, cu mijloacele Anghel, îşi propune să ilus­ „Iţi cer iertare".
maximei eficienţe, in scopul fău­ în următorii ani ai cincinalului lor — difuzarea cărţii —, treze cu imagini cinemato­ vă şi jurnale de actualităţi
ririi ţelului înscris în programul să depună eforturi sporite pentru la înfăptuirea mai rapidă a grafice, în date statistice şi pe tema apariţiei şi dezvol­
partidului — ridicarea neîncetată îndeplinirea exemplară a sarcini­ acelui obiectiv al politicii tării unuia din noile oraşe Speotacole
a nivelului de trai al întregului lor de plan, adueîndu-şi astfel o in comentariu inspirat, sec­
popor. partidului, care constă în venţe reprezentînd dezvolta­ apărute pe harta României 9 Ansamblul popular
contribuţie mereu sporită la în­ socialiste — oraşul petrochi­
Producţia tipografică este, prin desfăşurarea programului rea prezentă a României so­ „Oltul" din Slatina, avînd
definiţie, materială, dar mai ales florirea scumpei noastre patrii. cultural-educativ, in instrui­ cialiste. „Ritmuri", un alt do­ miei moderne „Gheorghe ca solişti pe cunoscuţii Mă­
spirituală. Poate că de aceea, de rea maselor, în consolida­ Gheorghiu-Dej", prezentat
la Gutenborg încoace omenirea CONSTANTIN CRACIUNESCU cumentar realizat de Octav din unghiul vieţii personale, ria Ciobanu şi Ion Dolănes-
a trecut In era informaţiei de directorul rea civilizaţiei. Ioniţă, îşi propune şi reu­ cu, prezintă duminică, 17
largă circulaţie, în era scrisului Arpad ICoszta, maşinist, şi Eugenia Deheleanu, sint doi dintre întreprinderii poligrafice Succesul lor a fost dedi­ şeşte să ne prezinte ritmu­ sociale şi activităţii produc­ decembrie, spectacole la
şi cititului în proporţii de masă. fruntaşii întreprinderii poligrafice Hunedoara-Deva. cat sărbătorii de la 30 De­ tive entuziaste a locuitorilor Lonea şi Petrila.
Avem de-a face cu o revoluţie, Foto: V. ONOIU Hunedoara-Deva rile încă nemaiîntîlnite cu
cembrie. care ţara şi poporul se con­ săi. „Bucureşti", un film de © Tot duminică, ansam­
fruntă cu timpul, cu istoria. Elisabeta Gutu, se distinge blul folcloric hunedorean
„Dacă am fi înaintat in rit­ prin caracterul artistic al „Haţegana", cu Irina Lo-
mul producţiei antebelice, documentarului, prin inedi­ ghin şi Benone Sinulescu
tul unor imagini şi prin in­
Învăţămînt practic—îrtvăţămînt modern Vă răspundem le întrebare vem azi în materie de in­ geniozitatea descoperirii u- în formaţie, prezintă spec­
noi n-am fi avut ceea ce a-
tacole la Hunedoara şi Ghe-
nor frumuseţi vechi cu un
lar.
anul
decît
după
dustrie
© Aflată în turneu în ju­
Ce profesie asigura Ioan Istate — Hunedoara. treapta a Il-a la treapta a III-a 2 000", menţionează la un ochi nou, proaspăt, dar in deţul nostru, Filarmonica
acelaşi timp prezentînd cu
moment dat comentariul, iar
sensibilitate şi chipul de azi
imaginile filmului o dove­
de stat din Arad concertea­
Dacă contractul de locaţiune
este accesoriu al contractului se cere o vechime minimă de desc cu prisosinţă în sec­ al capitalei României socia­ ză, marţi, 19 decembrie, la
cîte 2 ani.
Petroşani, Solistă : Teodora
venţe filmate în combinate­
liste.
elevilor şcoala generală? de muncă, odată cu desface­ Ion Muntean — Ponor. In- le Hunedoarei, Reşitei, Bra- ION MIHU Lr_ Lucaciu.
rea acestuia, chiar dacă aceas­
ta a avut loc la cererea anga­ trucît dv. aţi fost pensionat
Se ştie că absolvenţii învă- elevi în asemenea meserii în­ tru eventualele controale de jatului, încetează şi contrac­ pentru limită de virstă înce-
ţămîntului general se îndreap­ seamnă a fi foarte departe de la judeţ. Ni se etalează un tul de locaţiune. Obligaţia de pînd cu data de 1 august 1967,
tă spre obţinerea unei califi­ justa înţelegere a acestui im­ suport metalic pentru flori întreţinere se acordă în ra­ cind vi s-a stabilit o pensie
cări profesionale în şcolile perativ modern). Cit despre (mostră, fireşte), iar pentru port cu nevoile celui care de 984 lei lunar, nu vă înca­
postgenerale, dar există în a- pregătirea tehnico-produclivă viitor planuri pentru confec­ primeşte şi cu posibilităţile draţi în prevederile recentu­
celaşi timp şi un număr apre­ a fetelor, ni s-a spus că „in­ ţionarea unor măsuţe pentru celui obligat la întreţinere. In lui decret prin care au fost
ciabil de tineri care nu intră tenţionăm să le învăţăm croi­ telefon. („Am produs şi făra­ cazul în care se schimbă si­ majorate unele pensii cu în-,
în diagrama locurilor de la torie". Intenţia este lăudabi­ şe, pe care le-am vîndut la tuaţia, sumele stabilite pot fi cepere de la data de 1 no­
concursul de admitere. Pentru lă dar cam veche. Trebuia de tîrg"). majorate sau micşorate — du­ iembrie 1972.
aceştia din urmă, pregătirea mult transpusă în realitate. Cit priveşte Tetele, acestea pă caz Obligaţia de întreţine­
primită pe parcursul şcolii La polul opus se află Şcoa­ contectionea/ă obiecte de ar­ re poate fi acordată chiar da­ Ilie Ocner — Simeria. Pro­
generale dobîndeşte un carac­ la generală din Burjuc (di­ tizanat. Şervetele, .ştergare că cel întreţinut primeşte în blemele. despre care ne-atl
ter hotărîtor. Cu alte cuvinle, rectoare Dorina Igreţ). Două ş.a., adică ceea ce se făcea acelaşi timp şi o pensie de scris sînt tardive. Ziarul a tra­
şcoala generală rămine sursa ateliere-şcoală, unul de croi­ şi pînă a nu se introduce o- invaliditate în cadrul asigu­ tat in mai multe articole as­
esenţială de pregătire practi­ torie şi altul de lăcătuşeric biectul pregătirii tehnico-pro- rărilor sociale de stat. pecte de muncă ca cele la ca­
că a tinerilor pentru viitoa­ (aflat chiar în incinta secţiei ductive. Ca „temeinicie" a re vă referiţi. Aşteptăm să ne
rele lor locuri de muncă. De S.M.A. din Burjuc), au pînă alegerii artizanatului ca me­ Arsene Bobora — Hăşdău. scrieţi despre modul în care
aceea, a fost adoptată hotări- şi... firmă! De pregătirea teh- serie stă mărturie sacul cu Trecerea muncitorilor califi­ I.A.S. Simeria şi-a îndeplinit
rea conducerii partidului de nico-productivă a tetelor so cele peste 80 de şerveţele ce caţi de la o treaptă la alta planul şi angajamentele asu­
a se introduce practica tehni- ocupă profesoara Elena Stan- nu au găsit nicăieri „piaţă de in cadrul aceleiaşi categorii mate pe acest an.
co-productivă ca disciplină de cu (care şi-a adus în atelier desfacere". Desigur, nu strică se face pe baza calităţilor
sine stătătoare şi de a se în­ propria-i maşină de cusut), nici unei fete să ştie cum se personale şi a rezultatelor ob­ Anonim — Coroieşti. Citi
fiinţa pe lingă toate şcolile iar de „ucenicia" băieţilor se face o cusătură artistică, să ţinute în producţie, cu res­ vînzători trebuie să fie in­
de cultură generală ateliere- ocupă şeful sertiei de meca­ coase un nasture, dar nu ştim pectarea următoarelor condiţii tr-un magazin sătesc se stabi­
şcoală proprii. Cum îşi înde­ nizare, tehnicianul Ştefan dacă pentru asta este neapă­ minime de vechime : de la ni­
plinesc unele şcoli obligaţiile Herbei. Dotarea este cores­ rată nevoie de cîţiva ani de velul de bază la treapta I i leşte pe baza normativelor
majore ce decurg din această punzătoare: din uneltele afla­ şcoală. se cere o vechime minimă prevăzute de legislaţia în vi­
îndatorire ? Pregătirea pentru viată şi de I an, iar de la treapta I goare şi în raport cu volumul La cinematograful „Patria“ din Deva rulează, Inceplnd de luni, 18 decembrie, filmul „Sece-
te aici s-ar putea aprovi/io- ră vîntul fiftlbatic“. In fotografie, o secvenţă din film.
La Şcoala generală din na cîteva şcoli... (In timpul muncă a tuturor elevilor, ac­ la treapta a II-a şi de la de desfacere.
Gurasada problema se află în vizitei şi discuţiilor purtate tivitate cu largi implicaţii pe
fa/a de... proiect. Se studiază, aici cu cadrele didactire n-am plan economic, social, etic,
se analizează şi se comentea­ auzit pe nimeni solicitînd „a- impune o concentrare a tutu­
ză. Nimic concret. Directoarea juloare" sau invocînd motive ror eforturilor factorilor răs­
şcolii, Doina Nicula, recunoaş­ „obiective"). punzători — şcoli, întreprin­ Almanah
te : „...cu atelierele-şcoală nu A treia şcoală vizitată şi deri, foruri de specialitate, cu
stăm bine. întreprinderea de care face obiectul rîndurilor concursul organelor şi orga­
industrie locală Deva a refu­ de faţă este Şcoala generală nizaţiilor de partid — în ve­ Concursul internaţional
zat să ne patroneze. Nu a- de 10 ani din Zam. Cu toată derea amenajării şi dotării v „Francisco Vinas" de la Bar­
vom scule. Inspectoratul ju-, elocvenţa şi demonstraţia di­ telierelor-şcoală, asigurării u- celona, recent încheiat, a
detean şcolar cunoaşte situa­ rectoarei Tamara Avornicului, nor condiţii corespunzătoare prilejuit o nouă afirmare a
ţia...". care a căutat să ne convingă pentru participarea directă a şcolii româneşti de canto. In CASTELUL CORVINESTILOR
Dar făptui că Inspectoratul despre eficienta atelierelor elevilor la muncă. Pe primul competiţie cu numeroşi ti­
plan se impune pregătirea vii­
judeţean şcolar cunoaşte si­ şcolare, realitatea ne-a ilus­ torilor absolvenţi pentru o neri din diferite ţări, Rodi-
tuaţia nu schimbă esenţa lu­ trat o situaţie diametral opu­ meserie utilă. Structura atelie­ ca Ana Mitrică şi Gerda Cel mai important obiectiv oasă, cu săli de recepţie, sa­
crurilor... (Ni s-a vorbit înde­ să. Atelicrul-şcoală, aflat în relor şcoală trebuie să reflec­ Spireanu, membre ale coru­ turistic al Hunedoarei este lă specială rezervată dietei,
lung despre planuri de viitor, clădirea noului cămin cultural, te într-o măsură mai mare lui „Madrigal", au obţinut castelul Corvineştilor, ridicat apartament personal, capelă
I care constau în confecţiona- este şi el prea nou ca să con­ nevoile actuale şi de perspec­ premiul II şi, respectiv, pre­ pe botul de deal dintre văi­ şi diferite accesorii, pe ace­
'‘rea unor suporturi pentru vingă că s-a lucrat ceva aici tivă ale pregătirii forţei de miul special pentru cea mai le Zlaştilor şi Ccrnei, în se­ eaşi măsură a unui edificiu
pomi de iarnă şi schelete pen­ pînă în prezent, Pare mai muncă. bună soprană de coloratură. colul al XlII-lea, pe locul li­ destinat fastului. in total,
tru acvarii. A pregăti 21 de mult o sală de expoziţie pen- C. DROZD De asemenea, Mihai Pan- nei întărituri romane. Iniţial, subsolul, parterul şi etajele
ghe, solist la Opera Română
din Bucureşti, a fost distins castelul era o cetate menită să castelului cuprind 50 de în­
fie pavăza de apărare împo­
cu premiul III şi medalia triva atacurilor tătare. In căperi. La parter, în dreapta
intrării, se află o sală mare
Mica „Carlos Gomez". 1409, cetatea a intrat in pro­ — „sala cavalerilor" — zidi­
7k
cneazului
prietatea
român
tă în stil gotic, împărţită prin
Corylopsis spicata, arbust Voicu, tatăl lui Iancu de Hu­ coloane octogonale de mar­
originar din Extremul O- nedoara. Intrată în posesia mură roşie în două nave şi
întreprindere rient, însămintat in urmă cu pusă unor modificări. Ea a purtînd data do 1452. Exact
lui Iancu, cetatea a fost su­
şase ani la Grădina botani­
deasupra ei, construită tot
că din Capitală, a înflorit fost amenajată atît pentru lo- în vremea lui Iancu de Ltune-
în acest început de iarnă,
a Liceului pentru prima oară la noi în
tară,
★ Ghid de buzunar
întreprinderea de piese
din Vulcan radio şi semiconductor! Bă-
neasa a împlinit zece ani
de existentă. Intr-un răstimp
relativ scurt, marca fabricii cuit, cit şi în scopuri mili­ doara, se află sala dietei. A-
Despre felul în care s-a înţeles dezide­ a dobîndit un real prestigiu tare. In anul 1446 ea a fost ceastă sală monumentală
ratul contemporan al legării şcolii de pro­ în ţară şi peste hotare, pro­ transformată în castel. Cu este transformată mai apoi,
ducţie, sint convingătoare fotografiile ală­ dusele sale răspunzînd din ce modificările aduse de Matei de Bethlen, în trei încăperi
turate. Clădirea care adăposteşte atelierele- în ce mai mult exigenţelor Corvin şi, în 1618, de princi­ mai mici.
şcoală ale Liceului din Vulcan (director unei tehnici competitive pe pele Transilvaniei, Gabriel Picturi murale, medalioane
Gheorghe Antoce) arată intr-adevăr ca o plan mondial, Sînt premise Castelul Coivlneştilor din Hunedoara. Bethlen, castelul s-a păstrat împodobesc pereţii unora din
mică întreprindere, iar în atelierele de elec­ ale certitudinii că progresul Foto: N. SIMA de-a lungul veacurilor pînă încăperi. In aripa Matia, din
tronică sau croitorie se lucrează cu seriozi­ tehnic al Întreprinderii va în zilele noastre. stingă porţii de intrare, pur­
Peste glrla adîncă a pinu­
tate şi pasiune. cunoaşte o ascendenţă con­ lui Zlaşti este azvîrlită o tînd amprenta stilului renaşte­
Menţionind şi numele Fabricii de stîlpi tinuă. punte de lemn. Intrarea prin­ rii, se păstrează legenda despre
hidraulici din Vulcan, care patronează ate­ ★ Sport pe unde scurte cipală, joasă, e tăiată în zi­ originea Corvineştilor, unde,
lierele-şcoală, fără îndoială, aspectele con­ Fabrica de prefabricate dul gros al turnului de la pe lingă alte figuri, pe un
semnate pot servi ca exemplu şi altor uni­ „Progresul" din Capitală a nord, cu cerdac sub streaşi­ stîlp, se vede portretul unui
tăţi şcolare din judeţul nostru. introdus în fabricaţie, pen­ JIUL, echipa cea mai bine pentru un sever şi reţinut teh­ nă, ca la multe clopotniţe copil (Iancu de Hunedoara),
tru prima dată la noi în ţa­ clasată dintre intrat formaţiile ieri din nician ca (linsul. Dar iot cu a- din Transilvania. Peretele e fiul frumoasei Elisabeta Măr-
celeaşi
observatorul
sentimente,
in
de
provincie,
a
Foto-reportaj de vacanţă. O vacanţă binemerita­ federal a sărit de Ia masa pre­ gineanu, fiică de cneaz ro­
ŞTEFAN NEMECEK ră, panourile mari prefabri­ tă, după un sezon bogat in sei ca să-l felicite pe antreno­ înalt, masiv, cu puţine feres­ mân din Teliuc, soţia lui Voi­
cate pentru blocuri cu 8 şi succese, sezon ce a relansat pe rul GIGI OI.A, pentru inspira­ tre înguste. Patru proemi­ cu. Pe alt stîlp se vede un
10 niveluri, la care instala­ Jiul Ia cu totul alte cote com- ţia dc-al fi schimbat la timp nenţe, sub formă de coloa­ corb. Se ştie că Iancu de
ţiile sanitare sînt complet petiţtonale. Antrenorul ŞTEFAN pe Sandu Mircea cu Cuperman. ne groase, susţin patru tur­ Hunedoara şi-a luat drept
montate în celule spaţiale, COIDUM va pleca, la Începutul Jucătorul TARCU de la Mure­ nuleţe piramidale, care Îm­ stemă un corb cu inelul în
un
ianuarie,
şul Deva a fost scos din Iotul
in
la
R.F.G.,
iul
elementele de tîmplărie sînt schimb de experienţă. Aştep­ echipei, pentru abateri de la podobesc latura cea mai lun­ plisc, iar drept nume, adău­
fixate direct din fabrică, iar tăm rezultatele schimbului in disciplina sportivă in afara te­ gă a clădirii, avînd sub strea­ gat, Corvin (corbus — corb).
echipei
renului de joc. Se vede că Mu­
faţadele beneficiază de fini­ pregătirea MOROMETE, pentru retur. reşul s-a hotărit definitiv să nu şină dese ochiuri de ferestre
JEAN
de
rugbist
saje durabile din beton spă­ bază al Ştiinţei Petroşani, con­ mat admită rabaturi la etica şi ocniţe mărunte. Un coridor In curte se păstrează o
lat sau profilat. duce in prezent echipa in ca­ sportivă. Chiar cind e vorba de lung duce la turnul apusean fintînă, adîncă de 30 de m
litate de antrenor. Azi, la Con­ jucători valoroşi, ca Achim şi de veghe, înalt, izolat, care săpată in piatră de prizonieri
stanţa, Ştiinţa va încerca <>- Tarcu. Chiar cind pe Mureşul turci. Drept în faţa porţii de
poziţia faţă de fostul său echi­ o aşteaptă un retur greu ! Sa­ opreşte în loc privirea vizi­ intrare se află capela, con­
La Slănic-Prahova a fost pier Mihai Bucos. Succes ! Du­ lutăm fermitatea conducerii e- tatorului dinspre oraş.
amenajat un original com­ pă meciul Jiul — Sportul stu­ chipei, secţiei şi asociaţiei Mu­ Deasupra zidurilor crene­ struită în stil gotic în prima
agenţiei
clasamentul
reşul.
jucătorul
SANDU
GRI-
denţesc,
In
plex sanatorial, amplasat la i ZEA, fostul mijlocaş al Jiului, France Presse, supefcampionul late se Înalţă bastioane ma­ jumătate a secolului al XV-
circa 40 de metri sub pă- actualmente omul de încrede­ ILIE NASTASE apare pe locul sive cilindrice, turnuri pris­ lea. Este cea mai originală
rnint in galeriile vechii ex­ re al Ştiinţei, remarca, cu un 2, după Stan Smith. Decizia a matice, turnuleţe cu ferestre parle a castelului.
şi
entuziasm
deosebit
spirit
ploatări de sare. La supra­ sportiv, evoluţia lui AL. NAGHI, fost dată de finala de la Wim- largi, terase ori acoperişuri In secolul al XVIl-lea, cas­
bledon şi cea a „Cupei Davis“,
faţă au fost date în folosin­ mijlocaşul Jiului. O făcea cu în care Ilie a fost învins. To­ cu înălţimi deosebite. Splen­ telului i s-a adăugat aripa de
ţă o serie de clădiri care sinceritate şi admiraţie. De tuşi, locul lui Ilie in clasa­ dorii din exterior se adaugă sud, în forma actuală. In
un
jocului,
găzduiesc cabinete medicale, fapt, in timpul CIBI-BRAUN antre­ mentul el anului este nume progres, minunăţiile interiorului. Voie­ 1854 el a fost distrus de un
federal
norul
re­
după
figurind
celebre:
o cantina-pensiune şi alte marca ,pe acelaşi jucător, in cu­ Roscwall, Newcombe, Orantes, vodul Transilvaniei Iancu de incendiu. Restaurarea, înce­
dependinţe. vinte suficient de elogioase Ashe ş.a.m.d. Hunedoara a schimbat cas­ pută în 1956, a urmărit să-i
(Agerpres) telul intr-o reşedinţă somplu- rodea aspectul original.