Page 55 - Drumul_socialismului_1972_12

Proletari din toate Jărlle, unlfl-văl
relateaza

„ZIUA zona petroliferă a Olteniei.
ENERGETICI ANULUI" Este vorba de instalaţia de
lonaj F 320-DE; concepută
In semn de preţuire a oa­ de către specialiştii Institu­
menilor muncii care lucrea­ tului de proiectări şi cerce­
ză în sectorul energetic şi tări utilaje petroliere Bucu­
pentru a le prilejui o zi fes­ reşti şi realizată de cunoscu­
tivă în vederea trecerii în ta întreprindere ploioşteană
revistă a realizărilor obţinu­ ,,1 Mai".
te şi a stimulării în activi­
tatea viitoare, prin Decret Caracterizată printr-o pu­
al Consiliului de Stat s-a in­ tere funcţională aproape
stituit „Ziua energeticianu- dublă comparativ cu a insta­
lui", care se va sărbători în laţiilor de acelaşi tip acţio­
fiecare an în a treia dumi­ nate termic, F 320-DE este
nică a lunii octombrie. echipată cu motoare de cu­
rent continuu, comenzibe şi
REALIZĂRI ROMÂNEŞTI controlul săli sini parţial au­
EDITORIALE tomatizate. Instalaţia este
destinată forajului la mare
In ultimul sfert de veac, adîncinie.
cartea românească a ajuns
să fie tot mai mult cunos­ RULMENŢII PRODUŞI
cută peste hotare. LA BIRLAD — CUNOSCUŢI
Participarea anuală la tîr-
ANUL XXIV Nr. 5 581 MARJI 19 DECEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI gurile şi expoziţiile interna­ IN PESTE 50 DE ŢARI
ţionale de carte — ne-a de­
clarat Alex. Şiperco, direc­ Metalurgiştii din Bîrlad au
tor adjunct al Centralei căr­ produs cel de-al 40-lea mi­
ţii — a constituit prilejuri lion de rulmenţi de la in­
Pentru româneşti editoriale. Numai trarea în producţie a între­
de prezentare a realizărilor
prinderii. In prezent, aici se
MUNCII
OAMENII
mm conducerii şcolii turile noastre au luat parte rulmenţi de diferite dimen­
fabrică peste 30 de tipuri de
în perioada 1961—1972, edi­
perfecţionarea
la peste 250 de asemenea
siuni, în greutate de la 100
manifestări, cu aproape 15 000
grame pînă la 100 kilogra­
íÍINTIMPINA ANIVERSAREA REPUBLICII
Directorii şcolilor de pe ra­
a cărţii româneşti în circui­
menţii produşi la Bîrlad s-au
za municipiului Deva au dez­
bătut o importantă problemă volume. Integrarea continuă me. Prin calitatea lor, rul­
tul internaţional o relevă şi
de actualitate : „Moderniza­ făcut cunoscuţi şi apreciaţi
rea conducerii şi coordonării cele peste 2 000 de titluri în peste 50 de ţări de pe
activităţii didactice, a organi­ din literatura noastră care toate meridianele globului.
zării şi desfăşurării lecţiilor“. au apărut, în aceeaşi perioa­ Colectivul întreprinderii,
Cincinalul înainte de termen! Desfăşurată în baza prealabil, tematici dă, în diverse ţări ale lumii. care şi-a onorat înainte de
la
nr.
Liceu!
2
unei
Deva,
in
Numărul tot mai mare de
avînd
stabilite
suportul concret al realităţi­ traduceri din literatura so- termen planul pe 1972, s-a
lor din această şcoală, pre­ angajat ca pînă la aniversa­
cum şi cele relatate de di­ cial-politicS, ştiinţifică, teh­ rea Republicii să realizeze
rectorii Valentin Oprea (liceul nică, beletristică (ediţii de
nr. 2), Gheorghe A. Chiţei autor, antologii literare co­ suplimentar o producţie în
(liceul pedagogic) şi Robert lective) creează cititorilor valoare de 30 milioane lei.
1947- Singer (liceul dezbaterea de străini o imagine sintetică a
industrial
a
construcţii).
scos in evidenţa mijloace şi scrisului românesc. MASE PLASTICE
procedee pentru îndrumarea
şi controlul obiectelor din în­ Coeditârile contribuie, de REFRACTARE PENTRU
văţă mint, creşterea caracte­ asemenea, la răspîndirea şi
rului aplicativ al procesului popularizarea cărţilor noas­ INDUSTRIA SIDERURGICĂ
lnstructiv-educativ, antrenarea tre. Pot fi menţionate în a-
di­
Succese de Judeţul Hunedoara mai intensă a cadrelor extra- cest sens realizările obţinu­ La Fabrica de produse re­
activitatea
în
dactice
MANIFESTĂRI CONSACRATE şcolară. evidenţiat, cu această te în colaborare cu editurile fractare „Unirea" din Tg.
S-au
Jiu a fost dală luni în func­
din ţările socialiste, precum
necesitatea
moderni­
seamă în marea pe coordonatele ocazie, actului a de procesului de şi cu unele firme din Anglia, devreme faţă de prevederi, o
ţiune, cu două sâptămîni mai
zării
şi
conducere
coordonare
Austria, Franţa, R.F. a Ger­
relevindu-se
im­
maniei, S.U.A.
şi
portanţa
întrecere SĂRBĂTORII DE LA 30 DECEMBRIE învăţămint, organizării a muncii plani­ UN NOU UTILAJ IN ZONA unitate destinată realizării
de mase plastice refractare
ficării
de
ştiinţifice
vederea
dezvoltării socialiste nării elementelor de empi­ PETROLIFERA A pentru industria siderurgică.
în
conducere
elimi­
Ea esic dimensionată pentru
Cu planul anual rism şi întîniplător. OLTENIEI o producţie anuală de două
Tinerele condeie cîntă fara mccjBRSEnaagi Prof. PAVEL MIRZA ori mai mare decît a secţiei si­
inspector şcolar
Un nou uţilaj românesc a
îndeplinit Copiii Hunedoarei cîntă ţara. Nicicind versul lor n-a pentru municipiul fost pus în exploatare in milare existentă in între­
prindere.
fost mai plin de sevă, mai aureolat de fiorul patriotis­ DOTAREA AGRICULTURII Deva
mului şi al iubirii de pămint ca in aceste zile cind ţara,
întreprinderea in care s-au născut şi cresc, se pregăteşte de jubileu.
Concursul de creaţie literară, organizat in cinstea aniver­ Tractoare
teritorială de sării pătrarului de veac al Republicii de Comitetul ju­ 1QO de ani de ia înfiinţarea
deţean al U.T.C. şi Inspectoratul şcolar judeţean, a găsit In_ interiorul
aprovizionare in inimile elevilor din licee şi şcoli profesionale un cald M0.3
şi entuziast ecou. Zeci şi zeci de creaţii artistice s-au şcolii din Simeria
DEVA. In cinstea celei zămislit din suflete şi cugete curate, la fazele concursului 9
de a 25-a aniversări a literar pe şcoli şi municipii. ziarului
proclamării Republicii, co­ Cei mai talentaţi creatori de scrieri închinate ţării
lectivul de muncă al în­ s-au întîlnit, duminică, la faza judeţeană a concursului, Pe drumul tradiţiilor
treprinderii teritoriale de desfăşurat la Liceul pedagogic din Deva. 26 de tineri ■ Pregătirea propagan­
aprovizionare Deva ra­ poeţi şi prozatori şi-au citit cele mai izbutite creaţii în diştilor să se mate­
portează îndeplinirea pla­ care şi-au destăinuit, cu aleasă artă, dragostea pentru înaintate ale rializeze in lecţii şi
nului anual cu 17 zile ţară şi poporul ei. Gheorghe Hărău de la Liceul nr. 2 Semănători dezbateri vii
inainte de termen. Hunedoara, a realizat cu „Brîncuşiană" cea mai frumoasă (pagina a ll-a)
Colectivul întreprinde­ creaţie poetică cu care a ocupat primul loc. Premiul II
rii a făcut posibil ca a revenit lui Mihai Porojan (Liceul industrial minier Deva) 575% învăţămintului românesc ■ Căluşarul - dinamism,
pinâ la finele anului să cu,, „Elogiu uteciştilor căzuţi" şi lui Mihai Dragolea (Li­ vitalitate, optimism
se desfacă suplimentar un ceul teoretic Petroşani) cu „Cintece pentru străbuni şi
1
volum de mărfuri in va­ pămint '. Pe locul trei la poezie s-au situat Gheorghe Şcoala din Simeria — sufletului şi mintii tinerelor ■ Festivalul dubaşilor
loare de peste 20 mili­ Sicoe (Liceul industrial de construcţii Deva) cu „Simt vechi lăcaş de cultură în generaţii cu idealurile mă­ (pagina a ll!-a)
oane lei. In acest fel - ţara" şi Alina Jurca (Liceul „Decebal" Deva) cu „Ara­ care au învăţat numeroase reţe ale comunismului, de
după cum ne informează besc". generaţii de elevi — şi-a formare a unor cetăţeni vi-
tovarăşul Dumitru Petcu, Frumuseţea şi reuşita versurilor create au făcut juriul serbat duminică un drum guroşi să ducă mai departe
directorul întreprinderii, să acorde şi patru menţiuni, obţinute prin meritat talent aureolat care face cinste şi să îmbogăţească tradiţiile
angajamentul asumat a de Ladislau Dorodici („Niciodată", Liceul pedagogic Combine pentru păsoase slujitorilor ei şi care ilus­ înaintate ale învăţământului
fost depăşit cu peste 10 Deva), loan Similie („Apelor, doinelor", Liceul industrial trează acum, după o sută de românesc. Transformată în Sesiune
milioane lei, în îndepli­ minier Deva), Cristina Schrott („30 Decembrie", Liceul ani, o pagină luminoasă în liceu în anul şcolar 1953—
nirea exemplară a sarci­ Lupeni) şi Luminiţa Mazilu („Demonstraţie", Liceul nr. 2 cartea de aur a învăţămîn- 1954, a ajuns astăzi să cu­
nilor remarcîndu-se colec­ Deva). tului românesc. prindă peste 1 300 de elevi, ştiinţifică
tivele serviciilor metalur­ La proză, Mihail Cristescu de la Liceul teoretic din De la acea baracă a anu­ laboratoare şi cabinete pe
gie şi materiale electrice Vulcan a realizat cea mai izbutită creaţie cu lucrarea lui 1872, numită „Şcoala specialităţi, dotate cu apara­
conduse de comuniştii „Ţara". populară elementară", şi pî­ tură şi mijloace tehnice pen­ DEVA. La centrul ju­
Eugenia Marin şi loan nă astăzi este un drum lung; tru modernizarea continuă a deţean de documentare
Buda. întrecerea la nivel de judeţ a relevat talente de o întreaga evoluţie şi dezvol­ metodelor de predare ; o bi­ şi informare s-a organi­
reală valoare şi în afara celor premiaţi. Aşa cum au do­ tare a şcolii s-au împletit cu bliotecă cu peste 13 000 de
vedit creaţiile ce poartă semnăturile elevelor Marcela cea a oraşului ceferiştilor. volume; bază sportivă, ate- zat, simbătă 16 decem­
întreprinderea de Predoşanu (Liceul Lupeni), Delia Golcea (Liceul Brad) Un puternic impuls a cu­ liere-şcoală. Un corp profe­ brie a.c., sesiunea şti­
inţifică de comunicări
plante medicinale şi Lucia Ardeleanu (Liceul pedagogic Deva). Dar, din­ noscut şcoala după eveni­ soral cu înaltă calificare pe tema ; „Hunedoara în
colo de premii, creaţiile elevilor hunedoreni au fost şi mentele de la 23 August continuă tradiţia înaintaşilor anii Republicii“. Au pre­
ORAŞTIE. Un alt colec­ rămîn un cald şi emoţionant omagiu adus ţării de ziua ei. 1944. şi munceşte cu entuziasm, zentat comunicări tova­
tiv de muncă, care ra­ In istoria şcolii, anii de sădind in sufletul tineretu­ răşii : Maria Creţu, se­
portează îndeplinirea pla­ Adunare festivă după victoria insurecţiei na­ lui studios dragostea pentru cretar al Comitetului
nului anual la toţi indi­ ţionale din România consti­ patrie şi muncă. In cei 100 municipal de partid De­
catorii este şi cel al în­ In aula Institutului de mine din Petroşani a avut loc tuie cea mai luminoasă pa­ de ani, pe băncile şcolii cen­ va, loan Frăţilă, directo­
treprinderii de plante me­ o adunare festivă dedicată gloriosului eveniment. Luind gină. In aceşti ani, şcolii, a- tenare au învăţat peste rul filialei judeţene a
dicinale Orăştie. cuvîntul, tovarăşul Ştefan Almăşan, secretar al Comitetu­ Ramură de bază a econo­ carea nivelului de trai al semenea tuturor . unităţilor 50 000 de tineri şi adulţi, Arhivelor Statului, Mir-
Pinâ la finele anului, lui judeţean de partid Hunedoara, a relevat importanţa miei naţionale, agricultu­ poporului, an de an s-au fă­ de învăţămint, i-au fost a- ceea ce însumează un bilanţ cea Valea, directorul
sigurate prin grija partidu­
in cinstea aniversării Re­ zilei de 30 Decembrie pentru poporul român, lupta eroică ra se bucură permanent cut investiţii masive în sco­ bogat şi remarcabil. Muzeului judeţean, Ni-
publicii, aici va fi reali­ a întregii naţiuni pentru ideea de republică, luptă des­ de grija partidului şi sta­ pul dezvoltării bazei tehnico- lui nostru toate condiţiile C. DEVEANU colae Warriegger, cer­
zată suplimentar o pro­ făşurată şi împlinită sub conducerea partidului. tului nostru. In vederea materiale, accentul punîn- pentru a se afirma ca fac­ cetător principal, Dumi­
tor de răspîndire a ştiinţei
ducţie în valoare de pes­ sporirii producţiei şi a con- şi culturii, de înnobilare a tru Susan, profesor, Au­
te 1 milion lei. (Continuare in pag. a 3-a) tribuţ'ei agriculturii la ridi­ (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 3-a) relian Sirbu, profesor.
iute spre comorile din adincuri“ —
OAMENI ŞI AŞEZĂRI IN ANII REPUBUCH
Orăştia a trăit sau va trăi muzeul etnografic al oraşu-
în viitor evenimente care lui. Poate că atmosfera
vorbesc despre vechimea de continuitate sugerată de întregului colectiv al SJ.E.G. leva
blazonului său, despre pu­ acele exponate i-a dictat ar­
terea vieţii ei materiale şi tistului răspunsul prompt la
spirituale. In 1974 se vor întrebarea : „Ce vi se pare
sărbători 750 de ani de la deosebit şi specific in ora­ © Sarcinile anuale de plan tivul întreprinderii raportează hotărîrile partidului, de a-şi
prima atestare, documentară şul dumneavoastră ?". — realizate exemplar îndeplinirea exemplară a sar­ realiza integral sarcinile pe
a sa, iar în 1982 — 400 de — Vedeţi, oraşul acesta © La lucrările de foraj se cinilor de plan pe 1972. Efor­ care le are de îndeplinit în
ani de la tipărirea Paliei — are o istorie bogată. Pe ve­ va realiza, pînă la finele anu­ tul depus pentru a da glas acest cincinal.
document de mare impor­ tre vechi s-au aprins focuri lui, o depăşire de plan de chemării organizaţiei de par­ — Sondorii şi minerii noş­
tanţă in limba românească, noi şi au ars pentru con- 1 800 ml, iar Ia lucrările mi­ tid de a spori vitezele de a- tri au depus în acest an e-
niere — de 400 ml vansare spre comorile din forturi stăruitoare pentru pu­
@ Sondorii ating viteze adincuri a fost încununat de nerea în evidentă a unor noi
sporite de avansare
resurse naturale — ne relata
lişcarea continuă spre nou acest an peste 17 000 ml lucrări succes. Căutătorii de comori ing. Corneliu Arsin, directo­
© Minerii au realizat în a-
de la I.P.E.G. Deva au dove­
rul întreprinderii. S-au obţinut
dit că au înţeles pe deplin
miniere, iar sondorii peste sarcina pusă de conducerea de rezultate deosebite în sensul
31 000 ml lucrări de foraj. partid în fata colectivelor de conturării unor noi zone mi­
a orasuiui Orăstie Deviza „Mai iute spre co­ exploratori — de a contribui neralizate necunoscute pînă în
prezent. Acest lucru a fost
la identificarea de noi resur­
morile din adîncuri“, sub care se de materii prime minerale. posibil ca urmare a muncii
lucrează de aproape 8 luni Succesele obţinute în Poiana neobosite a geologilor, mineri­
colectivul I.P.E.G. Deva, creş­ Ruscăi, în Valea Jiului ori în lor şi sondorilor, care au ştiut
de excepţională însemnăta­ tinuarea vieţii, pentru e- te în intensitate cu fiecare zi. patrulaterul aurifer vin să D. CORNEL
te pentru fundamentul său manciparea spiritului româ­ Dovadă este şi faptul că acum, confirme încă o dată hotărirea
ca limbă scrisă, unitară. Nu nesc. Dacă p vorba de ce­ cind pînă la finele anului au acestui harnic colectiv de a
de mult corul oraşului a va specific, acel ceva mi se mai rămas puţine zile, colec­ transpune neabătut în viaţă (Continuare în pag. a 2-a)
sărbătorit 100 de ani de parc ideea de continuitate
existenţă. Continuităţile se în tradiţie, idee exprimată
numără aici cu secolele. Şi in valorile materiale crea­
în corolarul secolelor ulti­ te pe vatra lui, în viaţa şi POŞTA DIN CĂLAN profesorul Sever Mateucă. men de încheiere a lucră­ In urma tragerii la sorţi, oraşul Brad. , Este vorba produse alimentare sau
mul sfert de veac aureolea­ evenimentele lui spirituale. IN CASA NOUA Cu acest prilej s-au dat rilor sfirşitul anului cu­ in ordine, s-au clasat ele­ de un magazin situat pe din Industria producătoa­
vii
Baros
(liceul
strada Libertăţii, nr. 17 A.
:
Elena
la
competente
rent.
răspunsuri
acestor
In
ză oraşul Paliei cu nimbul In geografia meşteşuguri­ Întrebările adresate pe te­ Pentru anul viitor este pedagogic). Aurora Iacob Noua unitate, care se va re a Jiului au bunuri. ini­
fost
Valea
s-a
unei tinereţi fără bătrineţe, lor, de pildă, cojocăritul. ar­ şi La dat Călan folosinţă construit me ca; bolile profesiona­ prevăzut să se realizeze (liceul pedagogic). Auruţa deschide in următoarele ţiate 6 asemenea cursuri.
In
noul
„Decebal"),
Bucur
(liceul
circumscrisă unui timp e- ta prelucrării pielii au o isto­ local al poştei. Construcţia le şi combaterea lor, cu­ obiective asemănătoare la Sanda Merdei (şcoala ge­ zile. dispune de condiţii Pină acum le-au cu solvit
corespunzătoare
pentru
şi
respectai’ea
compuse
două
din
volut, trăit sub zodie nouă. rie foarte veche. Se făceau a fost ridicată în noul noaşterea socialiste, dez­ încă două unităţi S.M.A. nerală nr. 4), Ana Gheor­ desfacerea produselor. gestionari, serii merceologi, bu­
legalităţii
fost
Intr-un muzeu destinat să cindva la Orăştie cele mai oraş. Aici au pentru create voltarea Republicii Socia­ din judeţul nostru. ghe (liceul pedagogic). cătari. bufetieri şi o,tă­
des­
condiţii
bune
reprezinte o anumită zonă fine cizme. Le lucrau cor- făşurarea activităţii de liste România în ultimul CUNOAŞTEŢI Carmen Bucur (liceul „De­ CURSURI DE tari. Si celelalte 4 cursuri
cebal“),
Călin
Dobrescu
vor
fi
încheiate
teritorială dintr-un anumit dovanii. Din continuitatea poştă şi telecomunicaţii, sfert de veac etc. FILMELE ROMANEŞTI î (liceul „Decebal"), Cornel SANMINIM ALIMENTAR sfirşitul anului. pinâ la
punct de vedere ţi se. ofe­ acestui meşteşug se trage pentru buna servire a ce­ Băroi, Vlnuca Clep, Vasi­ Secţia din Petroşani a
CONSTRUCŢII
tăţenilor.
le
Gornic,
An-
ră o privire retrospectivă a- „Vidra" de azi, la dimensiu­ PENTRU S.M.A. Duminică, în faţa a peste dreescu, Mthu Elisabeta Mă- Inspectoratului sanitar ju­ VREMEA
Moş.
supra vieţii şi evoluţiei a- nile actuale — creaţie sută BRIGADA ŞTIINŢIFICA 450 spectatori elevi, la ci­ rioara Banea (toţi de la deţean de stat. in colabo­ Pentru 24 ore
nematograful
„Patria“
din
policlinicile,
cu
orga­
rare
celei zone. Confesiunile de la sută a socialismului. LA FURCŞOARA Reparaţiile ce se execu­ municipiul Deva a avut liceul pedagogic). Cîştigâ- nizaţiile de comerţ şi uni­
artist ale sculptorului Nico- Chimia şi meşteşugul ma­ tă in această perioadă la loc tragerea la sorţi in torilor le-au fost oferite tăţile producătoare de bu­ Vremea se menţine rece
premii in obiecte.
Duminică,
de
stabilirii
a-
maşinile
nuri
de
consuni
alimenta­
lae Adam din Orăştie — selor plastice, industrie ab­ locuitori ai peste 100 Furc- tractoarele din şi dotarea S.M.A. vederea concursului cu ciştigăto- re. a organizat pentru lu­ şi ceţoasă. Cerul va fi
satului
rilor
gricole
bule­
ginduri despre virste şi solut nouă, s-au născut pe nu­ şoara s-au întîlnit cu o Simeria se fac în noul a- tine, organizat pe margi­ O NOUA UNITATE DE crătorii din aceste unităţi mai mult noros. Cu totul
izolat
e
ningă
să
posibil
împliniri, despre, trecut şi cleul unui meşteşug al lo­ brigadă ştiinţifică a Comi­ telier. Concomitent cu nea filmelor româneşti LEGUME ŞI FRUCTE cursuri de sanminim ali­ slab. Vintul va sufla slab
„Secretul
cifrului",
„Sera­
viitor — le ascultam după cului — acela de a fabrica tetului şt judeţean pentru construcţia lui. aici s-a ta“ şi „Asediul“, organizat De curind. a fost termi­ mentar. vorba de însuşirea din nord-est. Temperatura
educaţie
dat in folosinţă şi baza de
cultură
socia­
minimă va fi cuprinsă in­
Este
ce ochiul minţii străbătuse listă formată din profeso­ carburanţi. Un alt atelier de întreprinderea cinema­ nată şi urmează să fie unui bagaj, minimal de cu­ tre minus G şi minus 3
o vreme negura anilor, stră­ ION CIOCLEI rul Vasile Găinaru, medi­ nou şi o bază de carbu­ tografică judeţeană, în co­ dată in funcţiune o nouă noştinţe sanitare pe care grade, iar maxima intre
batere ocazionată de arta şi cul Petru Tlvăruş, avoca­ ranţi se află în execuţie laborare cu comitetul mu­ unitate pentru desfacerea trebuie să le posede orice minus 4 şi o grade. Dimi­
tul Vlorel VasUovicl şl la Geoaglu, avînd ca ter- nicipal al U.T.C. legumelor şi fructelor in lucrător din comerţul cu neaţa şi seara ceaţă.
vechimea exponatelor din (Continuare in pag. a 2-a) J
V