Page 57 - Drumul_socialismului_1972_12

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 581 © MARJI 19 DECEMBRIE 1972

Manifestări consacrate 75 de an[ de la prima atestare documentară a formaţllbr

sărbătorii de la 30 Decembrie de căkjşaţi dlnşi Bmw

Adunare festivă duminică un bogat program CĂLUŞARUL-DINAMISM, VITALITATE, OPTIMISM
artistic, susţinut de formaţiile
din Bucureşci, Şesuri, Rovina
(Urmare din pag, I) şi Merişor. Două grupuri vo­
cale, montajul literar „Sone­ „Precis la 2 ore pjm. căluşerii din... Romos şi Beriu amatori loan Ştefan, Gheor- tul „vătaf" al echipei „romo-
In continuare, formaţii artis­ tele împlinirii' , şezătoarea (numele celorlalte comune mi-a scăpat din memorie) împre­ ROMOS ghe Ştefan, Florian Lascu, şenilor". BERIU
1
tice ale studenţilor mineri au folclorică „Obiceiuri şi datini ună cu sutele de ţărani şl ţărance din loc şi jur, toţi strălu­ Cornel Căstăian, loan Lomo- Apoi, pe scena, al cărei
prezentat spectacolul - mon­ strămoşeşti" - la care o pre­ cind de curăţenia albă a costumelor alese de sărbătoare, nnr, Aurel BLaga, Aurel Mun­ frontispiciu era împodobit cu
taj „Zbura-vor aripi-gînduri ţioasă contribuţie şi-au adus-o începură a se înşira în rînduri de cîte 4 înaintea edificiului Sala căminului cultural a tean, Aurel Ciontă, Adam cele două date, „1897—1972", înainte de a începe desfă­
spre tine", evocare istoricâ a femeile din comuna Bucureşci, şcolii române..." devenit neîncăpătoare pentru Furdui, Pavel Pîrvan, loan au urcat formaţiile de călu­ şurarea paradei celor 14 for­
trecutului frâmîntat al patriei printre care Victoria Popa, Aşa îşi începe cronicarul „Gazetei Transilvaniei" din cei ce au dorit să-i vadă „a- Neţu Muntean, Cornel Drago- şari din Homorod, Geoagiu, maţii de căluşari din satele
noastre de Aiex. Dan. Regia Marta Stanciu, Aurica Popa, 6 (18) iunie 1897 descrierea „festivităţii poporale" care a casă" la ei pe maeştrii călu­ lea, Aurel Berian, Ştef llie, Cigmău şi Rengheţ, tineri şi apropiate a avut loc acorda­
spectacolului, deosebit de ori­ Floarea Giurgiu, grupul fol­ avut loc la Orăştie, sub auspiciile „Societăţii pentru fond şari. Din desfăşurarea festivi­ Vasile Pîrvan, Dionisie Ştef, vîrstnici, care au ţinut să ia rea insignei „Evidenţiat în
ginala, a fost semnată de cloric din Şesuri, cu o „Nuntă tăţilor, consemnăm momentul Gheorghe Dragan, loan Căstă- şi ei parte la aniversarea co­ munca culturală de masă" u-
Ion Simlonescu. ca la Şesuri", o suită de de teatru român" — descriere reprezentînd prima atestare înmînării de către tovarăşul ian ş.a„ care au fost felicitaţi legilor lor. nui număr însemnat de călu­
documentară a echipelor de căluşari din Romos şi Beriu.
Spectacolul a fost răsplătit dansuri locale, interpretate de Atestarea demonstrează de fapt că jocul căluşarilor se Petru Sloican, preşedintele Co­ cu acest prilej de către Se­ Punctul culminant al aces­ şari din formaţia actuală şi
cu vii aplauze de cei prezenţi formaţiile din Bucureşci şi Ro­ cunoştea şi era practicat cu mult înaintea acestei date. Ţă­ mitetului judeţean pentru cul­ ver Tita, şeful secţiei de co­ tui adevărat festival l-au celor mai vîrstnici, iar cămi­
în sală, studenţii-artişti fiind vina, alăturî de brigada artis­ ranii români au făurit o civilizaţie rurală de o rară origi­ tură şi educaţie socialistă, a regrafie la Centrul de îndru­ constituit, evident, cele trei nului cultural Fanionul de co­
felicitaţi de tovarăşii Ştefan tică „Cu luneta prin comu­ nalitate, dovedind o putere de creaţie care uimeşte pe Fanionului de colectiv eviden­ mare a creaţiei populare şi a formaţii din localitatea gaz­ lectiv evidenţiat în activitatea
Almăşan, secretar al Comite­ nă", „astronomii" de bază ai oricine ajunge s-o cunoască. Satele noastre, păstrătoare ale ţiat în activitatea cultural-e- mişcării artistice de masă dă, reprezentînd prin vîrstă şi cultural-educativă de masă.
tului judeţean de partid Hu­ brigăzii fiind Ion Botici, Gh. unor tradiţii culturale cu rădăcini pînă în milenii, sînt un ducativă de masă şi a insig­ Bucureşti. măiestrie trei generaţii de A pătruns în scenă năvah
nedoara, prof. dr. ing. Aron Codreanu şi Traian Dobîrcău, izvor nesecat de frumuseţi, tezaur de artă şi înţelepciune. nelor „Evidenţiat în munca In numele sărbătoriţilor a păstrători ai comorilor folclo­ nic, deschizînd spectacolul
Popa, rectorul institutului de au întregit acest amplu spec­ In decorul acestui sfîrşit de an, luminat de apropiata culturală de masă", artiştilor răspuns loan Ştefan, talenta- rului hunedorean. festiv, formaţia de căluşari a
mine, asistent inginer Mie Ro- tacol, îndelung aplaudat de aniversare a proclamării Republicii, sute de oameni din îm­ Şcolii generale din Orăştkm-
tunjanu, preşedinte al C.U.A.S. o sală arhiplină. prejurimi veniţi la Romos şi Beriu au ţinut să fie prezenţi ra de Sus. După un inter­
din I.M.P. Tot Ia Bucureşci, elevii şco­ la sărbătoarea căluşarilor. Localnicii — în haine de sărbă­ mezzo solistic, oferit de cel
lii din comună au prezentat, mai mic vătaf al Orăştioarei,
ION ADRIAN POP sîmbătă, un montaj de versuri toare, ca pe vremea cronicarului de la „Gazeta Transilvaniei" au urmat căluşarii mari ai O-
student — reprezentanţi ai organelor judeţene de partid şi de stat,, răştioarei de Sus. La căluşarii
patriotice, programul îngrijit etnografi, folclorişti, invitaţi din ţară au venit să-i vadă pe
de prof. Ersilia Popescu, co­ vestiţii căluşari din cele două sate hunedorene, posesori ai din Costeşti (aplaudaţi şi pen­
Concurs pionieresc mandantul unităţii de pionieri, numeroase premii obţinute la concursurile şi festivalurile tru virtuozitatea interpretării *
fiind completat de dansuri şi judeţene şi internaţionale. „Romanei"), Ludeştâ şi Sibi-
de pictură solişti vocali. Tovarăşul Nicolae Andronache, şeful secţiei propagandă şel, nu ştiai ce să admiri mai
întîi: maiiestuozitatea jocului
-k a Comitetului judeţean de partid, în numele biroului Co­ sau frumuseţea portului. Echi­
pe sticiă Duminică, 17 decembrie mitetului judeţean Hunedoara al P.C.R. şi al Comitetului pa din Dîncu Mare a arătat,
1972, pe scena căminului cul­ executiv al Consiliului popular judeţean a adresat calde într-un joc închega* şi puter­
Duminică, peste 50 de pio­ tural din Băiţa, în cadrul am­ felicitări artiştilor amatori vîrstnici şi tineri care prin talent nic — fără bîte — chipuri
nieri de la Şcoala generală plu al manifestărilor dedicate şi pasiune, preţuirea pentru moştenirea lăsată de străbuni, noi ale virtuozităţii acestui
nn 1 din Deva s-au întrunit celei de a 25-a aniversări a au dus pînă departe faima dansului popular hunedorean. joc fecioresc.
într-un ingenios concurs de Republicii, şi-au dat intîlnire „In noile condiţii de dezvoltare a ţării noastre, activitatea Şi-au dat întîinirea la ace­
pictură pe sticlă, dedicat, prin formaţii de montaje literare de artistică a devenit o puternică forţă ; formarea omului nou, eaşi sărbătoare căluşarii din
tematică, marii aniversări de pe raza comunei. Montajele cu o înaltă conştiinţă socialistă, cu un larg orizont de cul­ Mărtineşti, cei din Orăştioara
la 30 Decembrie. „Republica la 25 de ani" tură, reprezintă un factor de prim ordin în întreaga şi vasta de Jos, ai Şcolii generale şi
Timp de două ore, pasio­ (Crăciuneşti), „ O, patria mea" activitate de transformare revoluţionară a societăţii, de edi­ echipa mare din Căstău.
naţii pictori au dăruit sticlei (Trestia), „Ţară scumpă, mîn- ficare a socialismului şi comunismului. Pretutindeni pe me­ In încheiere, aşteptaţi cu
- ferestrele şcolii - cele mai dră floare" (Hărţăgani) şi leagurile ţării s-a format un climat de efervescenţă crea­ nerăbdare, căluşarii mari şi
pure gînduri de omagiu adus „Odă Republicii mele" (Lun­ toare, se desfăşoară, sub conducerea partidului, o mişcare mici din Beriu, în frunte cu
ţării la mare sărbătoare. ca) au dovedit o elevată ţi­ culturală fără precedent prin amploarea şi adîncimea sa vătaful loan Baciu, au oferit
Linie şi culoare, gînd şi nută artistică, mesajul lor en­ care determină îmbogăţirea vieţii spirituale a oamenilor. un veritabil recital căluşeresc,
fantezie şi-au dat mina în a- tuziast a cucerit numerosul Operele de înaltă valoare făurite de înaintaşi sînt aşe­ încheind astfel spectacolul o-
ceastă valoroasă manifestare public prezent în sală. In în­ zate la Ioc de cinste în patrimoniul României noi. Partidul magi al.
de masă, construind prin lim­ cheierea spectacolului de nostru, societatea comunistă cultivă respectul faţă de tra­ Vorbindu-me despre valoa­
bajul artei, uneori naiv, alte­ montaje literare au evoluat, diţiile culturale înaintate şi, totodată, dorinţa creatorilor de rea acestor formaţii, maestrul
ori filtrat printr-un cultivat pe aceeaşi scenă, taraful şi a le dezvolta, de a le depăşi. Noi, comuniştii, făurim noua coregraf Sever Tita, şeful
meşteşug, drumul parcurs de soliştii de muzică populară civilizaţie a orînduirii socialiste şi comuniste sprijimindu-ne secţiei de coregrafie la Cen­
ţară în epoca împlinirilor su­ din localitate. pe tot ce a creat mai de preţ poporul român de-a lungul trul de îndrumare a creaţiei
preme. veacurilor, continuînd' şi ducînd maj departe linia progre­ populare şi a mişcării artisti­
★
O săptămînă, ferestrele şco­ Formaţiile artistice de ama­ sului istoric făurit prin lupte, prin eforturi şi sacrificii. ce de masă Bucureşti, preci­
lii vor păstra prin aceste sui tori de pe raza comunei Blă- 75 de ani de atestare documentară a formaţiilor de că­ za : „Formaţiile de căluşari
generis vitralii atmosfera săr­ jeni au prezentat duminică pe luşari din Romos şi* Beriu reprezintă un moment simbolic au existat cu mult înaintga a-
bătorească creată de talenta­ scena căminului cultural de pentru artiştii amatori de astăzi. El se înscrie în ambianta testării lor documentare, poa­
ţii pionieri. Au fost premiaţi : centru un amplu spectacol efervescenţei create de apropiata aniversare a sfertului de te de cînd există fiinţa nea­
locul i : Corina Gheorghiţa, festiv dedicat aniversării Re­ veac al Republicii, aniversare pentru care întregul popor se mului nostru. Am văzut, aici
clasa a Vl-a A, Carmen Ma- publicii. pregăteşte obţinînd rezultate remarcabile în toate domeni­ în multitudinea de forme di­
rinică, clasa a V-a D ; locul ile de activitate, transpunînd în realitate hotărîrile Con­ ferenţiate ale căluşarului, re­
II: Rene Rubinştein, clasa a gresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului întoarcerea Ia valorificarea
VI11-a B, Camelia Mihoc, clasa Concurs „Cine nostru". autenticului şi ceea ce ne
transmite efectiv folclorul, iar
a Vl-a A ; locul III : Gerald Căluşarul, dans prin excelenţă românesc, emană demni­ din acest punct de vedere a-
Herman, clasa a VII-a A, Mi- tate, optimism, dragoste de viată. Obicei de iarnă, apărut semenea manifestări trebuie
liaela Hoinic, clasa a VII-a A ştie, cîştigă“ din vechimea veacurilor se păstrează nealterat pînă azi, sincer aplaudate".
şi Camelia Cazan, clasa a transmis din tată-n fiu ca o moştenire de preţ. Sărbătorirea
V-a D. Comitetul sindicatului şi co­ căluşarilor din Romos şi Beriu, acum, în preajma aniversării Echipa de căluşari a Şcolii generale din Romos, „generaţia a treia“, continuă tradiţia călu­ C. DROZD
a 25 de ani de la proclamarea Republicii, va reprezenta fără şarului, aprigul dans popular hunedorean.
mitetul oamenilor muncii de îndoială un tonic imbold pentru viitoare succese. Foto: I. LEHOCZKY I. LASCU
Spectacole lq_Uzina de utilaj, minier din
Petroşani au organizat în cin­
cultural-artistice stea aniversării Republicii un
concurs „Cine ştie, cîştigă", cu ................................................................“1
In urmă cu ciţiva ani, ior- :
La Casa de cultură a sin­ FESTIVALUL DUBASIL0R—DEM8RSTRAŢIE — gen artistic i
maţiile
corale
dicatelor din Petroşani, ne tema: „Republica Socialistă pretenţios, necesitînd un timp ;
informează corespondentul nos­ România în cincinalul 1971 — îndelungat de pregătire şi ci- j
zelare — începuseră să dispa- I
tru Aurel Slăbîi, s-a desfăşu­ 1975". Concursul s-a desfăşu­ ră rînd pe rînd de pe aiişe- I wmmmsoasmmmmMmaam
rat un spectacol cultural-ar­ rat la casa de cultură a sin­ DE IMPETUOZITATE, IUTI, METAFORĂ le aşezămintelor culturale, j
tistic dedicat aniversării Repu­ Cele puţine, care mai activau, |
şi
blicii, organizat de comitetul dicatelor în prezenţa a peste existau doar prin efortul de i |
unor
îndrăgostiţi
pasiunea
sindicatului şi comitetul U.T.C. 600 de oameni ai muncii. Prima zi a „Decadei cîn- rea lui în viaţa folclorică a muzica corală. Succesele modetisiilor deveni-
*
de la Uzina de utilaj minier In urma răspunsurilor date tecului, jocului şi obiceiurilor satului. De asemenea, şi-au fă­ Căminul cultural din Bretea A venit însă un moment de i
însemnătate
din Petroşani. Şi-au dat con­ Mureşană a fost gazda grupu­ mare noastră — pentru is- i i
toria
semicentena-
cursul laureaţii olimpiadei la cele 15 întrebări, pe locul hunedorene" a fost marcată — cut debutul scenic o serie de , rilor folclorice de la .Şoimuş, rul creării Partidului Comu- I închinate aniversării Republicii
formaţii din unele localităţi
cultural-sportive din uzină şi I s-a clasat echipa şcolii uzi­ la Dobra, Bretea Mureşană şi Tîrnăviţa, Boz, Brănişca, pre­ nist Român — cînd, în peri- j
sărbătoririi
anume : brigăzile artistice de nale de ucenici, formată din Zam — de întîinirea cetelor cum sînt Bujoru, Lăpugiu de cum Şi a celui din localitate. oada pregătitoare cadrul ce- ■ j
evenimentului,
in
Sus, Dobra, Tîrnăviţa, Boz,
agitaţie ale uzinei şi din sec­ loan Rotaru şi Rodica Ena- de dubaşi de pe Valea Mure­ Şoimuş, Cîmpuri Surduc şi Am admirat entuziasmul şi lui de-al X-lea Concurs al ■ Sfîrşitul anului 1972 a le de prestigiu, .sportivii sec­
şului, în cadrul unui autentic
ţia mecanică ; orchestra de che, pe locul II echipa secţiei festival al obiceiurilor popu­ Zam, subliniind aria largă de dăruirea artiştilor amatori din formaţiilor artistice de ama- | constituit un prilej de satis­ ţiei au obţinut rezultate va­
muzică populară şi uşoară, e- lare tradiţionale de iarnă. răspîndire a obiceiului colin­ Şoimuş şi Brănişca, frumuse­ tori, „Omagiu a Partidului", miş- | i facţii pentru sportivii asocia­ loroase prin Petru şi Ştefan
corală
o
carea
cunoscut
chipele de dansuri momîrlă- mecanice, formată din loan datului cu duba. ţea textelor aduse de cei din puternică renaştere, reuşin- i ţiei sportive Sanitarul Deva. Horvath — campioni inter­
neşti şi căluşarii uzinei, reci­ Bodea şi llie Botgros, iar pe Faţă de precedentele festi­ La Dobra, spectacolul a fost Tîrnăviţa şi Boz, ca şi a rit­ du-se organizarea unor ample ; Bilanţul activităţii rodnice naţionali ai României la lup­
tatorii şi soliştii de muzică locul III, echipa secţiei con­ valuri, se cuvine să menţio­ precedat de un simpozion pe murilor melodice, specifice du- ca» depuse de membrii secţiei tă aeriană, iar Iosif Kokossy
populară şi uşoară. A fost strucţii metalice, formată din năm cîteva aspecte noi şi tema „Colindul cu duba", başilor din Bretea Mureşană. de performanţă — modelism a obţinut locul 13 în clasa­
semnificative. Este de remar­
Din repertoriul acestor forma­
prezentat, de asemenea, şi un cat faptul că, de această da­ susţinut de prof. Petru Matiaş Reviriment în — arată că obiectivele pro­ mentul general al „Criteriu­
montaj literar închinat ani­ loan Dobre şi Romică Tufiş. tă, au evoluat pe scenă cete şi Lucian Indriceanu, care au ţii am desprins piese ca „Dăl- puse au fost realizate şi de­ lui european de rachetomo-
versării Republicii de către Ciştigătorilor concursului li făcut o cuprinzătoare descrie­ bioara, fată dalbă", „La piatra păşite. Astfel, s-au -obţinut dele" — Dubnica (R.S. Ceho­
artiştii amatori din secţia re­ s-au oferit premii în obiecte de copii —dubaşi (Brănişca, re asupra evoluţiei colindu­ fîntînii ei“, „Merge Lina la activitatea 3 titluri de campioni R.S.R. slovacia).
paraţii electrice. Gurasada, Ohaba, Almaş-Să- lui cu duba, evidenţiind pre­ fîntînă", „A primarului", ca (Iosif Kökössy la rachetomo- Prin rezultatele obţinute în
* din partea comitetului sindi­ lişte), preluînd de la genera­ zenţa activă a acestuia în via­ şi autenticitatea jocurilor in­ corală dele — nou record R.S.R., concursurile acestui an,
Pe scena căminului cultural catului şi comitetului oameni­ ţiile mai vîrstnice acest stră­ terpretate în casa gazdei. fraţii Petru şi Ştefan Hor­ sportivii Iosif şi Vladimir
din Bucureşci s-a desfăşurat lor muncii. ţa obştei săteşti. La Zam, alături de cunoscu­ vath la aeromodele captive), Kokossy şi-au realizat nor­
vechi obicei, contribuind ast­ Un numeros public a urmă­ tele grupuri folclorice de la „trecori în revistă ale corurilor“ • ma de maeştri ai sportului,
fel la menţinerea şi perpetua- rit cu interes şi deplină par­ Almaş-Sălişte, Godineşti, Ta- din judeţul Hunedoara. Astăzi, j 3 locuri II şi 3 locuri III la ridicînd numărul acestora la
ticipare afectivă variate rit­ tărăşti şi Tisa, şi-au dat în- putem vorbi de o adevărată | individual, echipa de rache- 4, iar 3 sportivi au obţinut
dovada
corală,
muri de dubă, o gamă largă tîlnire cetele de la Cărmăză- efervescenţă elocventă constituin- i I tomodele clasîndu-se pe lo­ clasificarea sportivă la cate­
mai
cea
de metafore, însoţite de me­ neşti, Cîmpuri Surduc şi Gu­ d-o calificarea formaţiilor co- i cul II, iar formaţia de aero­ goria I.
lodii de o tulburătoare frumu­ rasada. Confirmîndu-şi buna Hunedoara in etapa a IlI-a a modele captive s-a clasat pe Ca întreaga ţară, angre­
şi
din
T.C.M.M.
Orăştie
rale
campionatul
locul
III
la
seţe, alături de jocuri şi oraţii
reputaţie, dobîndită de-a lun­
1111 INIMII ¡MIATE Stănceşti au reţinut atenţia gul deceniilor, dubaşii din concursului republican „Cinta- R.S.R. nată în realizări măreţe în
ale belşugului. Dubaşii din
re patriei", organizat de Tele­
cinstea jubileului Republicii,
viziunea română.
Almaş-Sălişte au adus în sce­
In Vrma rezultatelor obţi­
aceste
Consemnăm
publicului prin autenticitatea nă trei generaţii de interpreţi, rînduri la puţin timp cîteva nute în competiţiile interne, modeliştii secţiei de perfor­
mantă a asociaţiei sportive
după
s-/ A costumului şi eleganţa „jocu­ realizînd transpunerea fidelă vizionarea recentului concert trei sportivi ai secţiei au Sanitarul Deva închină re­
organizat
lui fuiorului“, cei din Bujoru a obiceiului într-un spectacol coral Comitetul la Deva, pen­ fost selecţionaţi în loturile zultatele obţinute celei de-a
de
către
judeţean
ALE liATAHUEII! 11« prin „zicala dubei" şi „colin­ de ridicată valoare artistică. tru cultură şi educaţie socia­ R.S.R. de aero şi racheto- 25-a aniversări a Republicii,
da căluşerului", cei din Ră-
Este de remarcat, în aceeaşi
listă, Consiliul judeţean al sin­
■duleşti prin oraţia vinuiui, ordine de idei, jocul cu duba, dicatelor şi Inspectoratul şco­ modele. în semn de mulţumire pen­
suculenta şi verva dialogului în interpretarea artiştilor a- lar judeţean. Un număr de In competiţii Internaţiona- tru condiţiile create.
(Urmare din pag. 1) şi educaţie a tinerei gene­ de legare a învăţămîntului dintre vătaf şi gazdă. Grupu­ matori din Cărmăzăneşti, joc şapte formaţii şi-au etalat re­
pertoriul în faţa unei săli ar­
raţii. cu viaţa, vă asigurăm, iubite rile folclorice din Lăsău şi prin excelenţă bărbătesc, prac­ hipline ! Pe lingă prezenţa u-
Şirul împlinirilor ar putea Dintre invitaţii prezenţi la tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Mihăieşti au prezentat un re­ ticat de puţine formaţii de a- nor coruri cu „vechi state de
serviciu“, ca cel al Casei de
continua cu alte cifre, cu festivitate au luat cuvîntul că întregul corp didactic din pertoriu bogat de colinde, din­ cest gen. cultură din Orăştie (dirijor
alte date, ce semnifică ma­ loan Bîrna, din partea Mi­ Simeria nu-şi va precupeţi tre care s-au remarcat „Mirel, Şi la Zam, ca şi la Dobra şi prof. loan Popa), al căminu­
jor grija partidului şi statu­ nisterului Educaţiei şi Invă- nici un efort pentru tradu­ mirel, bunu", „Lină milină“, Bretea Mureşană, am ascultat lui cultural din Dobra sau (dirijor
co­
Petru
prof.
Chiseev),
lui nostru pentru asigurarea ţămîntului, Gheorghe Zudor, cerea în viaţă a sarcinilor „Liliană, fată dalbă", precum cîteva texte de o rară frumu­ rul T.C.M.M. Hunedoara (diri­
condiţiilor optime de desfă­ director la U.M.M.R. Simeria de înaltă responsabilitate so­ şi „urarea colacului" (Mihă­ seţe, cum sînt „Pe munţii, cei jor prof. Horia Făgărăşanu),
şurare mereu spre ascendent (întreprinderea care patro­ cială şi naţională, pe care ieşti). Urătorii din Dobra s-au mari", „întîinirea cetelor“ şi au făcut o deosebită impresie,
ţinută,
prin
şi
interpretare
a educaţiei. nează atelierele-şcoală ale partidul şi statul le pun în evidenţiat prin „zicala dubei“ „Cest tînăr voinic". formaţiile sindicatului învăţă-
şi
pedagogic
liceului), pensionarul Ion faţa şcolii şi a slujitorilor ei. şi interpretarea textelor. „Ce Festivalul din acest an a mînt Deva Liceului prof. Ion
(dirijor
din
închinăm rodul străduinţe­
Bîldea, învăţător Emerit, Ma­ stai june, nu te-nsori" şi „A demonstrat încă o dată bogă­ Munteanu), corul Combinatului
Duminică, cu prilejul 'săr­ rin Joandrea, profesoară la lor noastre, cu emoţie şi re­ păcurarului". ţia şi varietatea tezaurului siderurgic Hunedoara (dirijor
bătoririi centenarului, în sa­ Liceul din Simeria, fostă e- cunoştinţă partidului şi glo­ Un pitoresc deosebit a ca ~ folcloric hunedorean, faptul că prof. Nicolae Icobescu) şi ai
la clubului sindicatelor din levă a şcolii, Cornel Stîrces- rioasei sărbători pe care o racterizat evoluţia grupului mişcarea culturală de masă Liceului de muzică din Deva
(dirijor prof. Tiberiu Bardan).
localitate, a avut loc adu­ cu. director la I.C.I.L. Sime­ întîmpinăm — cea de a 25-a din Lăpugiu de Sus, care a dispune de imense resurse, Aproape 40 de piese corale,
narea festivă închinată aces­ ria, fost elev al liceului, aniversare a proclamării Re­ oferit spectatorilor obiceiul în care valorificate tot mai de- ’ majoritatea dedicate patriei,
a
ani­
sărbătoriri
tui eveniment. Au participat MariusMădan, secretarul co­ publicii". complexitatea şi splendoarea plin pot să-şi aducă contribu­ apropiatei proclamării Republicii,
versării
personalităţi ale vieţii politi­ mitetului organizaţiei U.T.C. In încheierea adunării fes­ sa. O notă de inedit au cons.ti- ţia la dezvoltarea şi afirma­ au însemnat, dincolo de reu­
ce şi obşteşti din judeţul din liceu, Emil Moguţ, mun­ tive a urmat un reuşit spec­ tuit-o jocurile specifice ţinu­ rea plenară a virtuţilor artis­ şita spectacolului desfăşurat
Hunedoara, reprezentanţi ai citor la U.M.M.R., Samoilă tacol artistic susţinut de e- tului .pădurenilor, bogăţia cos­ tice cu care este înzestrat po­ sub genericul „Slavă Republi­
cii", şi o dovadă certă a suc­
organelor locale de partid şi Comşa, elev la şcoala pro­ levii şcolii. tumului popular, precum şi porul nostru. cesului la public de care se
de stat, cadre didactice, pă­ fesională, precum şi delegaţii ir interpretarea antifonică a co- buoură în ultima vreme for­ Modeliştii de la Sanitarul Deva — printre performerii anului
rinţi, elevi, foşti elevi ai li­ unor şcoli din judeţ. Jubileul şcolii din Simeria linzilor. R. BUJOR maţiile corale hunedorene. 1972.
ceului, invitaţi. constituie o nouă şi grăi­
Cu prilejul centenarului, toare dovadă a preţuirii de
Tradiţionalul discurs ani­ tovarăşa Elena Drozd, pre­
versar a fost rostit de către şedinta Consiliului judeţean care se bucură şcoala, cei
pe care îi pregăteşte cu mi­
directorul liceului, profeso­ al elevilor, a decernat or­ gală, un puternic imbold
rul loan Groza, care a făcut ganizaţiei U.T.C. din liceu pentru activitatea de viitor, Noua galerie a Jiului
o largă trecere în revistă a Drapelul şi Diploma de o- în strădania comună de in­
istoriei şcolij centenare, du­ noare ale C.C. al U.T.C., iar tegrare, cu tot ce are mai Ultimul meci al Jiului a
pă care tovarăşul Sabin Bo- cinci elevi utecişti au fost bun, în activitatea laborioa­ oferit, în afara unei victo­ tul peisajul meciurilor din
ticiu, în numele Comitetului distinşi cu „Diploma de o- rii clare a echipei locale, Petroşani. Aplaudată de cei­
judeţean de partid şi al Co­ noare" a Comitetului jude­ să a întregului popor pen­ care a adus-o pe locul 3 în lalţi spectatori — ce bine ar
mitetului executiv al Consi­ ţean al U.T.C. Hunedoara. tru înfăptuirea măreţului clasament, şi o nouă gale­ fi ca aceştia să-şi acordeze
program elaborat de Con­
liului popular judeţean, a a- Intr-o atmosferă de însu­ gresul al X-lea al P.C.R. rie. Un cor de 50-60 rle stu­ încurajările cu noua galerie
dresat calde felicitări cadre­ a Jiului ! —, aplaudată de
fleţit entuziasm, participan­ Acum, cînd ne pregătim denţi, care recunoştea în jucători şi de elevii lui Gig!
lor didactice, elevilor, tutu­ ţii la festivitate au adresat intens şi cu entuziasm să cîntec „cînd Ştiinţa nu e Ola, remarcată de observa­
ror absolvenţilor, cu prilejul o telegramă Comitetului sărbătorim cei ,25 de ani de acasă, Jiul e echipa noas­ tori şl reprezentanţii presei,
împlinirii unul veac de e- Central al Partidului Comu­ Ia proclamarea Republicii, galeria anunţă un început
xistenţă. Evocînd semnifica­ nist Român, tovarăşului şcoala din Simeria, circum­ tră", a susţinut timp de 90 bun pentru sezonul următor.
de minute un recital divers
ţia momentului, vorbitorul Nicolae Ceauşescu, în care, scrisă în vastul domeniu
s-a referit apoi la grija deo­ printre altele, se spune : „A- spiritual al tării, se anga­ melodic şi inspirat în versi­ Pentru că, sperăm, nu a fost
sebită pe care partidul şi nimaţi de ideile mobiliza­ jează plenar să ducă rnai de­ ficaţia originală. adaptată un fenomen trecător, ci un
statul nostru o acordă dez­ toare ale Conferinţei Naţio­ parte. peste timp, torţa a- meciului la zi. Salutăm'cu debut ce va deveni tradiţie.
voltării învăţământului şi nale a partidului care a tra­ prinsă a tradiţiilor progre­ satisfacţie prezenţa acestei
culturii, perfecţionării conti­ sat lin minunat plan de dez­ sului şi civilizaţiei româ­ inimoase şi neobosite gale­ Felicitări studenţilor; supor­
nue a activităţii de instruire voltare a şcolii româneşti, neşti. Dubaşii din Godineşti. Foto : N. SIMA rii, care a schimbat cu to­ teri ai Jiului!