Page 6 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 6

^HBSKBSJSBtBSUMSB&SSB^Js; «yw VXKSWSA
                                                                                                                                                                                      DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 567 @ SIMBĂTĂ 2 DECEMBRIE 1972





                        EFICIENTA ACTIVITĂJII PREOCUPĂ                                                                           vului,  mai  ales  pe  linia  efi­  tatea  comitetului  orăşenesc  de
                                                                                                                                                              partid,  stilul  său  de  muncă
                                                                                                                                 cientei economice.
                                                                                                                                                              —  a  spus  în  continuare  vor­
                                                                                                                                   Din  hotărîrea  adoptată  de
                                                                                                                                                              bitorul.  Rezultatele  obţinute
                                                                                                                                 conferinţa  organizaţiei  orăşe?
                                                                                                                                 neşti  de  partid  Orăşite  se  re­  reflectă  activitatea  comitetu­
                                                                                                                                                              lui  orăşenesc,  biroului  său,
                                                                                                                                 tine,  în  mod  deosebit,  atenţia   organelor  şi  organizaţiilor  de
                     FIECARE COLECTIVITATE DE MUNCĂ                                                                              acordată  produselor  destinate   partid,  creşterea  rolului  lor
                                                                                                                                 exportului,  realizate  după  toa­
                                                                                                                                                              conducător,  a  capacităţii  de
                                                                                                                                 te  cerinţele  calitative  şi  com­
                                                                                                                                 petitive.  Se  prelimina  ca  în   organizare  şi  mobilizare  a  oa­
                                                                                                                                 1973  şă  se  livreze  pentru  ex­  menilor muneji,
                                                                                                                                                               Ce  trăsături  definitorii  tre­
              —  Oraşul  Orăştie,  dinamica   rapide  spre  societatea  înaltei   ze  sarcinile  iniţiale  stabilite   lor  în  unităţile  şi  instituţiile   port  produse  în  valoare  de   buie  să  aibă  în  continuare  sti­
             viefii  sale  economice  şi  so­  civilizaţii socialiste.  în  cadrul  cincinalului  în  mu-   ' cu o pondere mai mică în via­  aproape  24  milioane  lei  va­  lul  de  muneg  al  comitetului
             ciale  constituie  un  exemplu   —   Pentru  anul  viitor  se   mai  3  ani  şi  9  luni)  acordăm   ţa  economică  şi  socială  a  o-   lută  :  articole  de  blănărie,  de   orăşenesc,  al  celorlalte  orga­
             deosebit  de  elocvent  al  marii   prevede  o  creştere  a  produc­  o  atenţie  deosebită  sectorului   raşului;  tovarăşul  Ioan  Pra-   mase  plastice,  material  lem­  ne  de  partid  se  desprinde  cu
             şi  permanentei  griji  a  parti­  ţiei  de  19  la  sută  —  arăta  to­  de  concepţie  —  sublinia  tova­  lea,  medic  primar,  a  pus  pro­  nos,  plante  medicinale,  mo­  claritate  din  cijvîntarea  tova­
             dului  şi  statului  pentru  dez­  varăşul  Gheorghe  Vaier,  di­  răşul  Ioan  Cîndea,  directorul   blema  calităţii  apei  potabile';   bilă.  răşului  Nieojae  Ceauşescu  la
             voltarea  armonioasă  a  forţe­  rectorul  Uzinei  chimice  Orăş­  I.I.Li  Avem  însă  în  vedere,   tovarăşul  Gheorghe  Pamfjlie,   Luînd  cuvîntui  în  catlrui   consfătuirea  de  lucru  de  Ja
             lor  de  producţie,  pentru  în­  tie.  Intenţionăm  ca  întreaga   cu  toate  că  am  obţinut  suc­  directorul  şcolii  generale,  a   dezbaterilor,  tovarăşul  David   Comitetul  Central  din  7—8
             florirea  continuă  a  fiecărei  lo­  creştere  să  o  obţinem  pe  sep-   cese  frumoase,  că  pe  par­  relevat  ajutorul  primit  din   Lazăr,  secretar  al  Comitetului   septembrie  a.c.,  să  se  renunţe
             calităţi  din  patria  noastră,  ri­  ma  folosirii  mai  depline  a  ca­  cursul  activităţii  au  apărut  şi   partea  întreprinderilor  şi  pă­  judeţean  Hunedoara  al  P.C.R.,   cu  desăvîrşire  la  vechile  me­
                                                                                                                                 după  ce  a  făcut  un  succint  bi­
             dicarea  nivelului  său  de  civi­  pacităţilor  de  producţie  şi  a   une|e  fenomene  negative  le­  rinţilor  în  ce  priveşte  legarea      tode  şi  procedee  şi  să  se  asi­
             lizaţie  socialistă.  Faptul  că  în   timpului  de  lucru.  Noi  ayem   gate  de  gospodărirea  mate­  învătămîntului  de  activitatea   lanţ  al  realizărilor  şi  a  adre­  gure  pn  contact  Sţrîns  cu
             primii  doi  ani  ai  cincinalului   acum  —  după  cum  s-a  spus  şi   rialelor,   de   disciplină,   de   practică;  tovarăşul  fonn  Jibo-   sat  călduroase  felicitări  orga­  viaţa,  cu  producţia,  cu  unită­
             producţia  industrială  a  oraşu­  în  darea  de  seamă  —  un  co­  transportul   salariaţilor   la   tennu,  preşedintele  cooperati­  nizaţiei orăşeneşti de partid,  ţile  de  jos,  cu  oamenii.  Din
             lui  a  crescut  cu  58  la  sută   eficient  de  1,9  de  schimburi   locurile  de  muncă  şi  la  domi­  vei  de  consum,  a  prezentat   colectivelor de muncă, a spus;  acest  contact  «să  derive  măsu­
                                                                       ciliu.  Sînt  probleme  care,  pî­
             vorbeşte  de  la  sine  —  s-a   la  unele  secţii/  In  1973  se  va                                                —  In  tradiţia  lucrărilor  unui   rile  pe  care  %  preconizează
            subliniat  în  concluziile  dezba­  ajunge  la  un  coeficient  de  2,4.   nă la urmă, vizează eficienta.  perspectivele dezvpltărji de-  asemenea   forum   comunist   organizaţia   orăşenească   de
             terilor  din  cadrul  recentei   Aceasta  înseamnă,  de  exem­                                                      este  de  a  le  .da  apeşţgra  un   partid  într-un  domeniu  sau
            conferinţe  a  organizaţiei  oră­  plu,  numai  la  secţia  sculărie                                                 caracter cit mai lucrativi ceea  altul,  Adică,  munca  politică,
             şeneşti de partid.           o  producţie  suplimentară  de                                                         cp  înseamnă  a  le  imprima  un   activitatea   cullural-educativâ
                                          circa  8  milioane  lei.  De  ase­                                                     conţinut   analitic,   combativ,   de  masă  să  se  desfăşoare  cu
              Constituie,  întrnadevăr,  a-                                                                                      realişl,  critic  şi  autocritic.  Or­
             ceastă  dinamică  industrială  o   menea.  dacă  fiecare  salariat   Conferinţa organizaţiei                                                     prioritate  la  locurile  de  mun­
            notă  pentru  prosperitatea  so­  ar  folosi  productiv  cele  4-5               9                                   ganizaţia  orăşenească  de  par­  că  ;  aici  să  se  ţină  confe­
                                                                                                                                 tid  are  o  activitate  rodnică,
                                          minute  care,  de  obicei,  se  iro­
             cialistă  la  care  a  ajuns  în  a-   sesc  la  începutul  sau  sfîrşitul                                          colectivele  de  muncă  din  în­  rinţe,  informări  politice,  pro­
            nul  25  al  Republicii  această   schimbului,  s-ar  obţine,  nu­  orăşeneşti de parii Orăştie                      treprinderile  şi  instituţiile  o-   grame  cuitursi-educative  şi  sS
            străveche,  multiseculară  aşe­                                                                                      raşului  —  la  fel,  în  marea  lor   se  aibă  în  vedere  şi  nivelul
            zare hunedoreană.             mai  la  secţia  de  jnase  plasti­                                                                                 oamenilor.
                                         ce,  o  producţie  în  plus  în  va­                                                    majoritate.  Comparînd  însă  ce   Congresul  al  X-lea,  Confe­
              Comuniştii,  colectivităţile  de   loare  de  aproape  1,5  milioane'"'                                            am  realizat  cu  ceea  ce  pu­  rinţa  Naţională  au  pus  in  faţa
            muncă  din  cadrul  oraşului  au   lei.                                                                              team  realiza,  cu  rezervele  ma­  întregului  partid,  a  întregului
            raportat   conferinţei   succese                            —  întreprinderea  de  gospo­  servirii  populaţiei  din  acest   teriale  şi  de  experienţă  uma­  nostru  popor  sarcina  de  a
            de  prestigiu  în  marea  între­  —  In  centrul  atenţiei  noas­  dărie  comunală  şi  locativă  nu   centru  comercial  ;  tovarăşul   nă.  cu  cerinţele  Şi  marile  exi­
            cere  pentru  îndeplinirea  îna­  tre  stă  —  spunea  tovarăşul   se  înscrie  cu  realizări  -la  be?   Petru  Pavel,  directorul  casei   genţe  actuale  constatăm  că   înfăptui  un  obiectiv  strategic
                                                                                                                                                              cu  cele  mai  profunde  impli­
            inte  de  termen  a  actualului   Nicolae   Totjor,   dirertorul   neficii  şi  cheltuielile  la  mia   de  cultură,  Benedic  Roşu,  se­
                                         U.H.I.L. — extinderea mecani­                              cretarul  comitetului  de  partid   mai  avem,  cum  se  spune  în   caţii  pentru  destinele  tării  —
            cincinal.  Pe  10  luni,  planul   zării.  Am  reuşit  ca  operaţia   de  lei  producţie  —  releva  to­             limbaj tehnicp-ecpnonyic, locuri   ridicarea  Rqmâniei  în  cîţeva
            producţiei  globale  industriale   de  fasonat  să  fie  complet  me­  varăşul  Ilie  Popa,  directorul   de  la  „Vidra",  şi  alţi  delegaţi   înguste,  că  activitatea  nu  s-a   cincinale  în  rîndul  tarilor  ce­
            a  fost  depăşit  cu  peste  40  mi­  canizată.  La  fel,  la  depozitul   acestei  unităţi.  Această  stare   au  abordat  pe-  larg  proble­  ridicat  în  tonte  domeniile  la   lor  mgi  dezvoltate.  Această  o-
            lioane  lei,  livrările  la  export   fabricii  de  cherestea,  unde  lu­  de  lucruri  ne  preocupă,  dar   mele  muncii  politice  şi  cultu-   peră,  de  o  amploare  fără  pre­
            cu  345  000  lei  valută;  peste   crau  înainte  70  muncitori,  se   trebuie  să-i  preocupe  şj  po   ral-educutive..  parametrii  scontaţi.  Am  reţi­  cedent,  cere  eforturi,  partici­
            80  la  sută  din  sporul  produc­                         alţii.  In  fiecare  zi  doi  oameni   Poate  nu  a  fost  în  ton  cu   nut,  do  exemplu,  că  la  uzina   parea  cu  tot  ce  are  mai  bun
            ţiei  industriale  a  fost  obţinut   execută  acum  toate  operaţiile   şi  o  maşină  sînt  Ig  Deva,  Ia   caracterul  deschis  al  dezbate­  chimică,  unitate  fruntaşă  de­  a  fiecărei  colectivităţi,  a  fie­
                                         cu  trei  utilaje  de  mare  ca­                          rilor  cuvin  tul  tovarăşului  Şte?   altfel,  capacităţile  dc  produc­
            pe  seama  creşterii  productivi­  pacitate.  Sarcinile  noastre  a-   filialele  instituţiilor  bancare             ţie  sînt  folosite  numai  în  pro­  cărui  om  al  muncii.  Organiza­
            tăţii  pruncii.  La  16  octombrie   nuale  de  plan  vor  fi  realizate   (areastă  problemă  a  deplasări­  fan  Bruja,  inginerul  şef  al  fa­  porţie  de  88  la  sută,  deci  po­  ţia  orăşenească  de  partid  O-
            colectivul  1.1.L.  a  îndeplinit   pînă  la  15  decembrie.  Se  ri­  lor  zilnice  la  unităţile  bancare   bricii  ..Vidra".  In  această  în­  sibilităţile  de  ,n  produce  sînt   răştie  va  fi  în  permanentă  la
            sarcinile  de  plan  anuale,  iar   dică,  însă,  probleme  în  legă­  a  mai  fost  ridicată  şj  de  către   treprindere  sînt  greutăţi  de  ar   diminuate  cu  milioane  de  lei   înălţimea  sarcinilor  ce  îi  yor
            cel  al  Uzinei  chimice  Orăştie   tură  cu  aprovizionarea  de  că­  tovarăşul  Ioan  Cîndea  şi  me­  pro  vizionare  tehilico-fgateria-   anual.  Rezerve  însemnate  sînt   sta  în  fată,  va  asigura  sporul
            es.te  hotârît  să  finalizeze  pla­  tre  cooperaţia  de  consum  a   rită să fie analizată).  lă,  dar  cu  toate  acest,ea  s-au   în  ce  priveşte  folosirea  fon­  de  eficienţă  care  se  solicită
            nul pînă la 10 decembrie.    muncitorilor forestieri.       Desigur,  în  cadrul  dezbate­  obţinut  beneficii  suplimenta­  dului  de  timp  de  lucru:  93,6   în toate domeniile.
                                                                                                    re  în  valoare  c)e  o  jumătate
              Discuţiile  pe  marginea  dă­  —   In  preocuparea  noastră   rilor  s-au  ridicat  şi  alte  pro­  de  milion  lei,  Sg  putea  expli­  )a  sută  în  medie  pe  oraş.  cu   ★
             rii  de  seamă  au  constituit  o   pentru  creşterea  eficienţei  e-   bleme  :  tovarăşa  Vasih'oa  A-   ca  mal  clar  conferinţei  cauza   27  000  om/zile  nemotivate,   Ca  secretar  al  Comitetului
            veritabilă  dezbatere  pe  tema   conomice  şi  îndeplinirea  cin­  dam,  preşedinta  comitetului                    concedii  fără  plată  şi  învoiri.   orăşenesc  de  partid  Orăştie  a   In  calpul  InUjliji  nr.  21  din  Simeria,  al  şantierului  nr.  2  —
            creşterii  eficientei  activităţii   cinalului  înainte  de  termen   opăşenesc  al  femeilor,  a  insis­  imobilizării  de  fonduri  în  su­  Şi  acest  timp  irosit  valorează   fost   reales   tovarăşul   Ioan   T.C.  Deva,  lucrează  şi  echipa  de  dulgheri  condusă  de  Ianoş  Pop.
             economice  —  problemă  fun­  (întreprinderea   de   industrie   tat  asupra  necesităţii  îmbună­  mă  de  6,9  milioane  lei  şi  in­  milioape de lei,  Păstrăv.                Lunar, membrii echipei realizează exemplar sarcinile de plan.
            damentală a evoluţiei cit mai  locală s-a angajat să realize­  tăţirii muncii înrîndul femei-  tenţiile de viilor ale colecli-  Conferinţa a aprobat activi-       1, MlftZA                                             Foto: V. Q.NOIU
                                                                                                                                                                  Invăţămînt practic — învăţămînt modern                       Mpnca  desfăşurată  de  or­
                                                                                                                                                                                                                             ganizaţiile  de  partid  săteşti,
                                                                                                                                                                                                                             salariaţii  consiliului  popular
                                                                                                                                                                    Acţiunea  de  cotislniire                                pentru a convinge • producă­
                                                                                                                                                                                                                             torii  individuali  de  avanta­
                                                                                                                                                                                                                             jele  de  care  so  bucură  con­
                                                                                                                                                                    şi  dotare  a  atelierelor-                              tractanţii  din  partea  statu­
                                                                                                                                                                                                                             lui,  a  făcut  ca  planul  la
                                                                                                                                                                                                                             contractările  de  lapte  pe
                                                                                                                                                                  şcoalănu este facultăţii                                   1972 să fit; îndeplinit şi de­
                                                                                                                                                                                                                             păşit.  Pînă  în  prezent  s-au  ;
                                                                                                                                                                                                                             contractat 2 492 bl iaple şi

                                                                                                                                                                    Una  din  principalele  acti­  ne voiri duce să facem prac­
                                                                                                                                                                  vităţi  ale  elevilor  în  acest   tică Ia atelierele C.F.R. din   /\
                                                                                                                                                                  an  şcolar  o  reprezintă  tpre?  . .Subcetate". Dar pînă • atunci
                                                                                                                                                                  gătirea   Iphnk'o-productivâ   H’înă atunci şgţAgşteşpţgjr o-   Îndeplinirea
                                                                                                                                                                  v—  prin  munca  în  atelierelor  "“minune care să ridice peste
                                                                                                                                                                  şcoală  sau  în  întreprinderi   noapte atelierele.
                                                                                                                                                                  —  în  scopul  familiarizării   (In   apropierea   amintitei   şi  depăşirea
                                                                                                                                                                  cu  aspectele  concrete  ale   fundaţii  se  află  o  jnagazje
                                                                                                                                                                  procesului  de  producţie,  pen­  cu  două  încăperi.  Nu  s-ar
                                                                                                                                                                  tru  pregătirea  prqfesională   fi  putut  amenaja  aici  atelier   planului anual
                                                                                                                                                                  şi  de  educaţie  civică  a  tine­  rele?  „Intr-una  din  încăperi
                                                                                                                                                                  retului şcolar.             păstrăm  lemnele,  iar  în  cea­
                                                                                                                                                                   Cum  sînt  asigurate  condl?   laltă  materialul  didactic  al
                                                                                                                                                                  tiile  în  care  trebuie  să  se   şcolii"  —  ne  lămureşte  di­  la contractă­
                                                                                                                                                                  desfăşoare  pregătirea  telini-   rectorul.  Deci,  este  prefera­
                                                                                                                                                                  co-productivă  la  unele  uni;   bil  să  depozitezi  lemne  şi
                                                                                                                                                                  tă{i  şcolare  ?  Dacă  Ja  cele   material  didactic  în  acea  ma­  rile de lapte
                                                                                                                                                                  mai  multe  şcoli  din  judeţ  a-
                                    In vasta acţiune de diversificare a producţiei, Ia C.S.  Hunedoara  se  acordă  o  sporită  atenţie  asimilării  şi  producerii  de  noi  piese  şi  utilaje.  Iată  de  pildă,   gazie  decît  să  demarezi  o
                                 noi tipuri de cilindri de laminare de diferite dimensiuni şi pro file, executaţi in sectorul de str ungarie.                     telierele  au  intrat  deja  în   dată   cu   începutul   anului
                                                                                                                                                                  viata  obişnuită  a  şcolii,  mai   şcolar  pregătirea  practică  a
                                                                                                                                                                 sînt localităţi unde...      elevilor  într-o  incintă  gata
                                                                                                                                                                   Iată,  de  pildă,  care  este   construită.               s-au  livrat  2  243  hl.  Piuă  la
                                                                                                                                                                                               Deschiderea  cursurilor  a-
                                                                                                                                                                 situaţia  la  Şcoala  generală
                                                                                  Toate eforturile să fie canalizate                                             cum  reiese  din  relatarea  di­  cestui  an  a  coincis  cu  inau­  sfîrşitul  anului  se  estimează
                                                                                                                                                                  din  Sînţămăria-Orlea,  după
                                                                                                                                                                                                                             că  se  vor  contracta  şi  liyra
                                                                                                                                                                                             gurarea  multor  atclierc-şcoa-
                                                                                                                                                                                                                             cel  puţin  2  600  bl  lapte  de
             Mecanizatorii pregătesc bazele                                           spre recuperarea restantelor                                               rectorului  Aristică  Ţuculină:   lă.  La  Inspectoratul  judeţean   vacă.  individuali
                                                                                                                                                                  „Atelierele  de  lăcătuşene  şe
                                                                                                                                                                                             şcolar  în  urnţă  cu  o  lună  ni
                                                                                                                                                                                                                               Producătorii
                                                                                                                                                                                             s-a  pus  Ia  dispoziţie  o  lun­
                                                                                                                                                                  află  la  nivelul...  fundaţiei.
                                                                                                                                                                                                                             din  satul  Tirnava  au  pro?
                                                                                                                                                                  Problema  e  că  nu  avem  ma­
                                                                                                                                                                                             ateliere.  Am  avut  pînă  acum
                                                                                                                                                                 teriale,  Am  făcgt  adrese  la   gă  listă  cu  situaţia  acestor   dat 58 000 litri, cei din Gea-
                                                                           (Urmare din pag. 1)      nu  sînt  umplute  cu  beton,   tajul  frontal  au  fost  rezolva­  Haţeg  pentru  cărămidă  dar   ocazia  să  consemnăm  cîteva   lacuta  faţă  de  10  000  litri
                                                                                                                                                                                                                             au  predat  29  000  litri,  Iar
                           recoltei viitoare                          tea  sectorului  electromecanic,   fapt  ce  va  conduce  desigur  la   te  toate  deficienţele.  Se  lu­  nu  am  primit.  Cimentul  pen­  unităţi şcoIqrr> unde concep­  cei  din  Căbeşti  cu  2  000  li­
                                                                                                    degradarea  prematură  a  lu­
                                                                                                                                  crează  zilnic  din  plin,  asjgu?
                                                                                                                                                                  tru  fundaţie  l-am  împrumu­
                                                                                                                                                                                             tul  „şcoală-productie"  a  fost
                                                                      luînd  în  consecinţă  măsurile   crărilor.  Răspunzători  de  a-   rîndu-se  în  fiecare  schimb   tat  de  la  un  cetăţean  din  sa­  pe  deplin  înţeles,  unde  con­  tri  mai  mult.  îndeplinirea
                                                                                                                                                                                                                             planului  anual  la  contractă­
                                                                      necesare   pentru   remedierea   cest  lucru  şe  fac  toţi  şefi  de   producţia  planificată.  „Şintem   tul  Săcel.  Un  alt  cetăţean  a   venţia  dintre  şcoală  şi  între­  rile  si  livrările  de  lapte  es­
                                                                      tuturor lipsurilor.           brigadă  care  nu  urmăresc  cu   hntărîţi  —  ne  declarau  miner   făcut  măsurătorile  după  cum   prinderea  care  o  patronea­
             In raza de activitate a S.M.A.   putut  efectua  arături  pentru   —  Comuniştii  vor  trebui  să   suficient  simt  de  răspundere   rii  primului  frontai  de  Ia  Li-,   s-a  priceput...  Pînă  în  pre­  ză  capătă  forma  planului  de   te  rodnicia  activităţii  orga­
           Ilia  s-au  obţinut  produc­  insămintările  din  primăvara                              respectarea  tehnologiilor  de   vpzeni  —  ca  la  finele  anului   zent.  la  acest  capitol  al  pre­  producţie  al  atelierului-şcoa-   nizaţiilor  de  partid  din  a-
           ţii  peste  prevederi  în  majo­  viitoare  —  lucrare  finaliza­  fie  în  continuare  un  exemplu   armare.          să  ne  prezentăm  cu  sarcinile   gătirii  tehnico-productive  am   lă.  Ce  se  întîmplă  însă  în  li­  ceste  sate,  a  comuniştilor
           ritatea  cooperativelor  agri­  tă  pe  mai  mult  de  50  de   pentru  toţi  ceilalţi  membri  ai   —  Greutăţi  întîmpinăm  şi   de  plan  realizate  şi  chiar  de­  lucrat  pe  lotul  agricol  şcolar-   nele  şcoli  ca  cea,  de  pildă,   şi  deputaţilor  care  consti­
           cole  deservite.  La  C.A.P.   hectare.                    colectivităţii  noastre  —  ne   din  cauza  dimensiunilor  ne­  păşite",                  Ayem  un  hectar  de  pămînt   din  Sîntămăria-Orloa  ?  După   tuie  un  exemplu  personal
           Bretea  Mureşană  şi  .Sîrbi,   Recunoscîndu-le   meritele   spunea  minerul  şef  de  briga­  corespunzătoare  a  hoiturilor   In  săptămînile  care  au  mai   de  pe  care  am  recoltat  car­  31  decembrie  a.c.  se  va  ce­  pentru  ceilalţi  cetăt°ni.  Din­
           unde  lucrează  mecanizatorii   în  muncă,  o  seţie  de  coope­  dă  Petru  Liţeanu  In  ultimul   —  ne  declara  minerul  Gheor-   rămas  pînă  la  finele  anului,   tofi, zarzavaturi şi porumb".  re  iarăşi  o  „păsuire"  de   tre  contractanţi  se  eviden­
           din  secţia  condusă  de  Romu-   rative  agricole  i-att  stimu­  timp  se  pare  că  disciplina  s-a   cjhe  italiana.  Aş  propune  ca   minerii  de  la  Livezenj  şînţ   Intr-adevăr  „vizităm"  cele   cîteva luni ?  ţiază  Cornel  Lazăr,  secreta­
                                                                      mai  îmbunătăţit  cu  ceva,  dar
           lus  Osoian,  spre  exemplu,   lat  pe  mecanizatori,  retri-   foarte  puţin  în  comparaţie  cu   aceştia  să  fie  sortaţi  la  su­  ferm  hotărîti  să  recupereze   două  „ateliere"  de  lăcătuşe-   Se  impune  neînţîrziat  ca   rul  organizaţiei  de  partid,
           s-au  realiz.at  suplimentar  pe­  buindu-i  suplimentar  pentru   cerinţele actuale.    prafaţă.  Şă  nu  fie  aduşi  ori­  ţoaţe  minusurile  înregistrate   rie,  Cimentul  încă  nu  ş-a  ţm-   forurile  răspunzătoare  de  a-   Lazăr   Nistor,   din   saţul
           ste  70  de  tone  porumb  boa­  contribuţia  adusă  la  spori­                          cum  în  subteran  că  nu  avem   în  actjyiţaţea  lor.  Pretutin?   oat.  „Sper  ca  pînă  la  31   cest  domeniu,  în  special  In­  Furcşoara,   Nicolae  Popa,
           be,  iar  plusul  înregistrat  ]a   rea  recoltei.  La  rîndul  său,   Neajunsurile  sînt  semnalate   ce  face  cu  ei.  Am  spus  în  di­  cloni,  acolo  unde  am  foşţ  fn   decembrie  anul  acesta  con­  spectoratul  judeţean  şcolar   loji .furca, din Căbc.şti, Tra-
           C.A.P.  BurjuG  (şef  al  secţiei   comitetul  oamenilor  muncii   şi  la  săparea  şi  betonarea  ti-   ferite  ocazii  maistrului  de  re-   timpul   investigaţiei   noastre   strucţia  şă  fie  gata"  —  spu­  şi  întrenrinderilo  palronaton-   ian  Lazăr,  Avei  Popa  din
           S.M.A.  fiind  Ştefan  Herbei)   de  la  S.M.A.  Ilia  a  hotărît   nor  galerii.  Ni;  se  respectă  în   vjr  acest  lucru,  dar  în  zadar,   am  întîlnit  oameni  ferm  bo-   ne  directorul,  Apoi  adaugă  :   re  să  ia  toate  măsurile  ce   Bărăşti şi alţii.
           însumează   mai   mult   de   ca  mecanizatorilor  cu  cele   toate  cazurile  direcţia  şi  pan­  nu  s-au  luat  nici  un  fel  de   tărîţi  sg  lichideze  toate  ră?   „Dacă  atelierele  nu  vor  fi   se  impun  pentru  terminarea
            120  000  kg.  De  asemenea,   mai  bune  rezultate  să  li  se   ta  la  săparea  acestora.  De  a-   măsuri.        mînerile  în  urmă  înregistra?   totuşi gata Pînă la 31 decem­  în condiţii optime a construi­    MIRON BETEA
            cooperatorii  din  Gurasada,   acorde  recompense  băneşti.   semdnea,  lucrările  de  zidărie   Convorbirea  pe  care  am  9?   te  pînă  în  prezent,  Hărnicia,   brie  (data  limită  fixată  pen­  rii  şi  dotării  alelicrelor-şcoa-
           de  pe  cele  210  ha  cultivate                           cu  bolţuri  nu  corespund  din   vttl-o  cu  minerul  şef  de  bri­  emulaţia  în  muncă  de  care  ar   tru   terminarea   procesului   lă.                    secretarul
           cu  porumb,  au  recoltat  în   Astfel,  tractoristul  Gheor-                            gadă  Mihai  Malinaş.  precum   ceştia  dau  dovadă  şînt  do?   de  construire  şi  dotare  a  a-                             Comitetuiui comunal
           medie  cîte  2  500  kg  boabe   ghe  Sorea,  care  în  campa­  punct  de  vedere  calitativ.  Go­  şi  cu  al{i  ortaci  ai  săi,  a  scos   vezi  sigure  că  obiectivul  sta­  telierelpr-şcoală, n.n.) atunci  C.  DROZD  de partid Brănisca
                                       nia  de  recoltare  a  cereale­
           la  ha,  cu  300  kg  mai  mult   lor  păioase  a  strîns  griul  de   lurile din spatele hoiturilor  în  evidentă  faptul  că  la  aba­  bilit ele ei va fi realizat.
           decît  au  avut  planificat.  O   pe  112  ha,  slluîndu-se  pe
           producţie   bună   —   peste   primul  loc,  a  primit  drept
           3  000  kg  la  ha  —  au  obţi­  premiu  suma  de  1  500  lei,
           nut  şi  cooperatorii  din  Ilia,   Roman  Dănilă  şi  Romulus
           secţia  de  mecanizare  care   Bolea  au  ocupat  locul  II  şi
            deserveşte   unitatea   fiind   respecliv  III.  Printre  cei  ca­
           condusă  de  Alexandru  Vă­  re  au  fost  stimulaţi  din  fon­
            dan.  Desigur,  este  de  evi­  dul  special  de  premiere  se
            denţiat  şi  contribuţia  sub­  numără  şi  comuniştii  meca­
            stanţială   a   cooperatorilor   nizatori   Axente   Neqrilă,
            la  rezultatele  amintite,  a-   Tenfj]  Suba,  Simion  Biriş,   ©  In  şalele  Ilia  şi  Briznic   din   cooperativele   agricole,'   ne  şj  spaţii  verzi  pe  o  supra­  podăreşti şi de înfrumuseţa?   tin,  medic,  director  adjunct
            cordul  global  constituind  un                           s-an  construit  1  000  mp  tro­  din  întreprinderi  şi  instituţii,   faţă  de  3  ba,  au  fost  plantaţi   re ţăranii cooperatori din   al  spitalului  rural,  Dragomir   urbanizării,  a  apropierii  tot
            puternic  stimulent  în  aplica­  Ion  Nplega,  Ion  Dimperiu,   tuare.  ®  In  cadrul  comunei   din  partea  organizaţiilor  de   9 600 arbuşti ornamentali, pre­  Ilia, Sîrbi, Brîznic şi Bretea             mai mult a  condiţiilor de mun­
                                       Laurpntiu  Goja,  Aurel  Că­
            rea tehnologiilor înaintate.                              s-an  executat  lucrări  de  re­  masă  şi  obşteşti,  precum  şi  a   cum  şi  sălcii  pentru  consoli­                Cojan,  preşedintele  cooperati­  că  şi  de  viată  de  la  sate  de
                                       tălină  si  alţii.  De  asemenea,                                                                                        Mureşană, elevii şcolii de şo­  vei  de  consum,  Ţraian  Cri-   cele  de  la  oraş.  Acestui  de­
             Activitatea  desfăşurată  de   comitetul  oamenilor  muncii   paraţii  şi  întreţineri  pe  61  500   conducerilor  unităţilor  econo­  darea  malurilor.  Un  mare  vo­  feri profesionişti, salariaţii   şan,  profesor,  directorul  liceu­
            mecanizatori  se  oglindeşte   i-a  stimulat  pentru  activita­  mp  străzi  şi  trotuare  şi  pe   mice  şi  a  instituţiilor  din  ca­  lum  de  muncă  s-a  depus  la  spitalului rural, cei de la  lui,   deputaţi   şi   membri   ziderat  major  cetăţenii  îi  de­
            şi  în  modul  cum  se  îndepli­  tea  deosebită  şi  pe  mecani­  67  km  drumuri  comunale  şi   drul comunei.                                                                  ai   comitetuiui   executiv   al   dică  toate  forţele  şi  capacita­
            neşte  planul  economic  al   cii  Wass  Geza,  Naqv  Miron.                             Cojnuna  noastră  —  caro  as­                                                          consiliului   popular,   Ioan   tea  lor.  Este  o  mîndrie  pen­
            S.M.A.  Directorul  unităţii,   Ion  Mărgineanu,  Alexandru   judeţene  în valoare de 978 000   piră  şi  în  acest  an  la  un  loc                                             Florea,   directorul   şcolii   tru  toti  locuitorii  că  angaja­
            ing.  Valentin  Cruceru,  ne   Covaci  —  să  amintim  doar   lei.  ©  Lucrări  de  îndiguiri  pe   fruntaş  în  întrecerea  patrioti­  întrecerea patriotică                     de  şoferi  profesionişti,  Paul   mentul anual majorat do la
            spunea  că  planul  anual  de   cîteva nume.              o  lungime  de  7,2  km  în  va­  că  dintre  consiliile  populare                                                     Marcovici,  şeful  C.L.F.,  Va­  1  103  000  la  1  325  000  a  fost
            venituri  al  secţiilor  de  me-                          loare de 293 000 lei.        comunale  —  a  făcut  noi  pro?   dintre consiliile populare comunale                    lentin   Cruceru,   directorul   îndeplinit  şi  depăşit.  Execu-
           -  canizare  s-a  realizat  cu  a-   Intelegînd   semnificaţia   In  urma  consultării  maselor   greşe,  datorită  muncii,  hărni­                                               S.M.A.,  Valeria  Bolea  din   tînd  în  continuare  noi  obiec­
            proape  40  de  zile  mai  de­  deosebită  a  ltolărîrilor  adop­  în  adunările  populare  săteşti,   ciei  şi  interesului  manifestat                                         Cuieş,  Pavel  Buştea,  secreta­  tive  de  larg  interes  obştesc
                                       tate  do  recenta  plenară  a
            vreme.  In  această  privinţă   C.C.  al  P.C.R.,  colectivul  de   cu  prilejul  întîinirilor  dintre   de  cetăţeni,  în  dojrteniiil  edi­  executarea  lucrărilor  de  în?   C.L.F.,  S.M.A., coloana T.A.  rul  organizaţiei  de  bază  din   am  reuşit  să  realizăm  un  vo­
            se  detaşează  secţia  care  de­  muncă  al  S.M.A.  Ilia  şi-a   deputaţi  şi  alegători,  pe,  cir­  li  tar-gospodăresc.  Activitatea   diguiri,  realizîndu-se  7,2  km   a  I.Ţ.A.  Deva,  elevii  liceuluj   Dumbrăviţa,  Sabin  Iuga,  pre­  lum  de  lucrări  în-valoare  de
            serveşte  C.A.P.  Ilia,  care  la   concentrat  eforturile  ta  pre­  cumscripţii  electorale,  asu­  depusă  de  cplăţeni  pentru  mai   de  dig  în  loc  de  2  km  cît   şi  şcolilor  generale.  O  centri?   şedintele  comitetului  de  ce­  1  690  000  lei.  Activitatea  ob­
            dtţta  de  20  noiembrie  îşi  de­  gătirea  temeinică  a  produc­  pra  lucrărilor  care  să  fie   buna  gospodărire  şi  înfrumu­  prevedea  angajamentul  anual.   butie  activă  la  mobilizarea  ce?   tăţeni  din  Brîznic,  Viorel  Ba­
            păşise  deja  prevederile  a-   ţiei  anului  viitor,  pe  primul   executate  prin  muncă  patrio­  seţare  a  comunei  se  concreţi  *  1    In  acest  fel  se  fereşte  de  i-   tăţenilor  şi  executarea  lucra?   ba  din  Sîrbi,  Iov  Caceu,  se­  ştească   pentru   gospodărirea
            nuale  cu  peste  60  000  lei.   plan  al  preocupărilor  şituîp-   tică  în  scopul  ridicării  gradu­  zează  şi  în  acest  an  în  rea­  nundaţii  o  suprafaţă  de  600  ha   rilor  şi-au  adus?o  tovarăşii   cretarul  organizaţiei  de  bază   şi  înfrumuseţarea  comunei  nu
            iar  secţia  a  Il-a  cu  18  000   du-se  efectuarea  arăturilor.   lui  edilitar-gospodăresc  al  co­  lizări  de  prestigiu.  Astfel,  s-an   teren agricol.  Iulius   Mica,   preşedintele   din  Săcămaş,  Florea  Constan­  conteneşte.  Ea  se  desfăşoară
            lei.                       In  acelaşi  timp,  o  parte  din   munei,  comitetul  executiv  al   construit,  prin  munca  patrio­  Toate  aceste  realizări  sînt   C.A-P.  Ilia,  Ioan  Ht|j,  pjeşe?   tin  şi  Njstor  Sevastian,  preşe­  fără  întrerupere  şi  locuitorii
              Deşi  sînt  condiţii  vitrege,   forţele  disponibile  sînt.  fo­  consiliului  popular  a  elaborat,   tică  a  locuitorilor,  I  000  mp   rodul   hărniciei   cetăţenilor   dintele  C.A.P  Bretea,  Petri)   dinţii  unor  comitete  de  cetă­
            ne  relata  Rojnulus  Osoian,                            ţinînd  scamă  de  propunerile   trotuare,  din  care  600  mp  în   noştri  care  —  avînd  in  frunte   Puia,  inginer  şef  al  C.A.P.   ţeni din Ilia şi mulţi alţii.  comunei  noastre  vor  sa  în-
            nu  stăm  cu  mîinile  în  sin.   losite  la  verificarea  şj  re­  şi  opţiunile  cetăţondor,  un   satul  Brîznic,'  şi  400  mp  la   comuniştii  —  au  muncit  cu   Bretea  Mureşană,  Petru  Fă?         tîmpine  cea  de-a  25-a  aniver­
            Este  drept  că  pe  majorita­  pararea  utilajelor,  unde  ac­  amplu  program  de  lucrări  de   Ilia;  s-au  executat  lucrări  de   abnegaţie  şi  dăruire  pentru   rău,  din  Brîznic,  Aure}  Pă?   Eforturile  unjte  ale  locuito­  sare  a  proclamării  Republicii
            tea  suprafeţelor,  din  cauza   tivitatea  este  organizată  pe   mare interes obştesc.  reparaţii   si   întreţineri   pe   mai  buna  gospodărire  şi  în?   răoan,  secretarul  organizaţiei   rilor  din  satele  comunei  noas­  cu  noj  realizări  pe  tărîm  edi­
            precipitaţiilor  abundente,  a-   posturi  specializate,  ceea  ce   In  organizarea  muncii  şi   61  500  mp  străzi  şi  trotuare  şi   frumuseţare  a  comunei.  Aş   de  bază  din  brigada  din  Va­  tre,  hotărîrea  si  dorinţa  lor   litar-gospodăresc.
            pa  stă  ca  în  oală,  dar  am   asigură  o  productivitate  a   mobilizarea  cetăţenilor  la  e-   pe  67  km  de  drumuri  comu­  dori  să  evidenţiez  contribuţia   lea  Lungă  a  C.A.P.  Sîrbi,  A?   este  de  a  ridica  la  un  nivel
            găşit şi terenuri pe care am  muncii mai ridicată.       xecutarea  lucrărilor  am  pri­  nale  şj  judeţene.  De  aseme­  valor  >gşă  pe  care  şj?au  a-   sinefţa  Mica.  brigadjpră  de   tot.  'mai  înalt  aspectul  edilitar-   TEOFIL POPA
                                                                     mit  un  ajutor  preţios  din  par­  nea,  au  fost  amenajate  trpi   dus?o  la  executarea  întregului   tâmp  la  brigada  din  Bacea  a   gospodăresc  al  localităţilor,
                                                                     tea  organizaţiilor  de  partid  baze  sportive  simple,  noi  zo­  volum de lucrări edilitar-gos-  C.A.P. Ilia, Viorica Constan­                            secretarul Consiliului
                                                                                                                                                                                             de a face noi paşi pe calea
                                                                                                                                                                                                                                  popular comunal ilia
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11