Page 61 - Drumul_socialismului_1972_12

mtmmumwnBB
DRUMUL SOCIALISMULUî © Nr. 5 582 © MIERCURI 20 DECEMBRIE 1972

OAMENU MUNCII HUNEDQRENS

ÎNTÎMPINĂ ANIVERSAREA
REPUBLICII Fi m Săgeata căpitanu muzică populară. Repertoriul
Pen'ru melomani
© 45-EPC-10256 este noul
disc al lui Achim Nica, în­
drăgit şi apreciat solist de
dacă tot a început, pe aceas­
se vrea novatoare. In acest
Cincinalul înainte de termen discului cuprinde: „Neaua
Trecînd In revistă produc­
tă notă a povestirii. Nemul-
scop, regizorul foloseşte un
ţia cinematografiei noastre în
ninge, geru-i mare", „Felele
tumindu-se, însă, cu respecta­
măre număr de mişcări de
materie de film istoric, vom
de prin Banat", „Mîndră cu
' 'v'~ ~ ~ ~ . ..
rea canoanelor de gen, ‘ „Să­
aparat,
ajunge la concluzia că doar
alternarea
ritmurilor
păru! tăiat“ şi „Ş-aşa-mi zi­
geata căpitanului Ion" tinde
de montaj, de la încetinire
două pelicule merită necon­
ce fronza-n vie".
şi spre zugrăvirea epocii în
pînă la accelerare. Adevărul
diţionat
atributul
„istoric“.
© Patru voci tinere —
Este vorba de „Tudor" şi de
soluţiilor tehnice serveşte în
Evident, într-un timp de pro­
„Mihai Viteazul". In rest am este, însă, că stilul eterogen al care este plasată povestirea. Mlhfiela Mihai, Doina Spăta-
avut de-a face cu povestiri insuficientă măsură drama­ iecţie de numai o oră şi ju­ ru, Sergiu Cloiu şi Cornel
romanţioase în care predomi­ turgia propriu-zisă a povesti­ mătate n-au loc atîtea ambi­ Constantiniu — şi muzica sem­
na elementul aventuros şi rii, rămînînd doar pe pragul ţii, să nu mai vorbim de fap­ nată de Alexandru Mandy
nicidecum fidelitatea faţă de tul că legile genului resping vor satisface, fără îndoială,
faptologia concretă a istoriei. curiozităţii procedeului de categoric grefa elementelor toate gusturile iubitorilor
Şi — bineînţeles — nu putem filmare. Deseori efectul scon­ străine de ele. Prin urmare muzicii uşoare (EDD-1312).
decît să regretăm că nu avem tat nu se materializează ; mai
filme despre Ştefan cel Mare, mult decît atît, reacţionăm pelicula vrea să cuprindă
Alexandru Lăpuşneanu, Mir- diametral opus intenţiei regi­ mult, cuprinzînd, de fapt, Spectacole
MAREA ÎNTRECERE ţionarii din ’48, despre războ­ zorale. elaborat de foarte puţin. Vladimir Găitan, © Continuîndu-şl turneul
cea cel Bătrîn, despre revolu­
Actorii
Scenaritil
iul de independenţă ş.a. In
Amza Pellea, Ion Besoiu, Mir-
în judeţul nostru, Filarmo­
privinţa prelucrării trecutului
istoric, teatrele au depăşit Alexandru Mitru are aptitu­ cea Albulescu, Nicolae Secă- nica de stat din Arad "con­
dini cinematografice. Peripe­
Şanfierof cSe Cariera de 200 000 kg legume faţă de sar­ frelor amintite mai sus, pre- considerabil cinematografia. ţiile căpitanului Ion, om de reanu, Ion Marinescu şl Virgil certează astă-seară la Lu-
peni. Solistă : Teodora Luca-
cinile anuale a fost nu numai
Desigur, „Săgeata căpitanu­
şedintelele cooperativei, Răvaş
Ogăşanu fac ce pot în rolurile
îndeplinit dar şi depăşit. Fer­ Păun, ne-a amintit de ingine­ lui Ion" este doar un film încredere în oastea lui Vlad schiţate cu pretenţii minime. ciu.
coîisfrucfâă penTru calcar ma a livrat la stat 350 000 kg rul şef Constantin Coriciuc, de aventuri pentru copii şi Ţepeş, sînt interesante. Epi­ © Reîntors din turneu,
produse legumicole, ceea ce de brigadierii de cîmp Otilia tineret, acţiunea petreeîndu-se sodul răpirii lui Radu cel Altminteri, pe Ogăşanu l-am Teatrul de estradă din Deva
framsporiuH Crăciuneşti valoric reprezintă mai mult de Teodorescu şi Iosif Tetea, de pe vremea lui Vlad Ţepeş. In Frumos, împreună cu perga­ revedea bucuros în rolul ti­ va prezenta spectacolul „Sus
250 000 lei. Dintre cooperatorii cooperatorii Maria Ungur, Mi­ legătură cu această chestiune mentul compromiţător, este o tular al unui film cu adevărat cortina la cetate" la Gura-
Deva CRĂCIUNEŞTI. După cum care şi-au adus prinosul la re­ ca Negoescu, Zafei Irimie, Ze- se pot formula două interoga­ autentică pagină de literatură dedicat vieţii şi domniei lui barza (joi, 21 decembrie) şi
Deva (sîmbătă, 23 decem­
novia Irimie, Maria Colcer, de
iniorma tovarăşul Aurel Boloţ, alizarea acestui succes de ţii : de ce un film de aven­ Vlad Ţepeş. brie).
secretarul Comitetului comu­ seamă merită a fi menţionaţi brigăzile de la Uroi şi Sime­ turi, situat temporal în epo­ aventuroasă. Fără îndoială că
(Urmare din pag. 1) comuniştii Ion Sindea, Sidonia ria, care au smuls pămîntului ca lui Vlad Ţepeş şi nu unul
nal de partid Băiţa, colectivul filmul trebuia să pedaleze, AL. COVACI
carierei de calcar Crăciu- Prisdcan, Minodora Andrica, în acest an agricol cele mai despre domnitor ? Şi de ce se
atracţii pentru transporturi neşti şl-a îndeplinit sarcini­ Victoria Bulbuc şi desigur că bune producţii de cereale. oferă unor tineri, care studia­ Editoriale
Deva au consemnat un re­ le de plan anuale. Pînă în numele celor care au muncit C.Â.P. Tîmpa ză şi disciplina istoriei, o
marcabil succes. Et au Înde­ prezent, de aici au fost ex­ pentru obţinerea producţiei nu imagine fictivă şi nu una © Ultimul număr din a-
plinit înainte de termen sar­ trase şi expediate suplimen­ se opreşte aici, ea fiind fără Comuniştii, membrii coope­ concordantă cu realitatea ? cest an al publicaţiei lunare
cinile anuale de plan şi an­ tar Combinatului siderurgic nici o discuţie un merit colec­ ratori de la Tîmpa întîmpină Nu credem, nu putem să cre­ „Magazin istoric" prezintă o
gajamentele asumate în cin­ Hunedoara peste 50 000 tone tiv. cea de a 25-a aniversare a dem că sarcina cea mai arză­ multitudine de subiecte con­
stea aniversării unui sfert calcar. Se estimează ca pî­ C.A.P. Simeria Republicii cu rezultate de toare a cinematografiei româ­ sacrate unui sfert de veac
o veac de la proclamarea nă Ia finele anului să fie li­ muncă demne. Faţă de angaja­ ne ar fi fost turnarea acestui de la proclamarea Republi­
Republicii. Activitatea rodni­ vrate în plus încă 45 000 to­ Cooperativa agricolă de mentul asumat de a realiza film. cii. Documente, texte şi fo­
că desfăşurată sub îndruma­ ne. producţie din Simeria, recu­ peste sarcinile anuale de plan Aurel Miheleş a rămas în tografii inedite. Iată cîteva
rea organizaţiilor de partid noscută în judeţ datorită hăr­ la cultura grîului şi a porum­ amintirea spectatorilor cu iz­ titluri din sumar: „Majesta-
s-a concretizat in executa­ Ferma legumicolă niciei oamenilor săi care an bului o producţie de 100 şi butite ecranizări ale paginilor tea Sa Republica se îndreap­
rea unor obiective impor­ de an au obţinut producţii respectiv 200 kg la hectar, ei caragialeşti. „Două lozuri", tă spre tron" (dr. Gh. Ţutui),
tante. de la CAP. mari la cereale, în legumi­ au obţinut mai mult cu 286 „D’ale carnavalului" şi „Tele­ „Alături de - Republică“ (lt.
De la începutul anului, co­ cultura şi zootehnie, se în­ kg grîu şi 300 kg porumb la col. dr. Ilie Ceauşescu), „Ul­
lectivul şantierului a moder­ Dobra scrie şi în acest an printre hectar. Şi la cultura sfeclei grame" au dovedit că regizo­ timele zile ale monarhiei,
nizat peste 5 km de şosea in unităţile de frunte din judeţ, de zahăr au realizat o produc­ rul are afinităţi cu universul prima zi de Republică" (conf.
unele zone importante şi a In acest an, ferma legumi­ ce întîmpină aniversarea Re­ ţie suplimentară de 3 000 kg comic caragialesc. Pe coordo­ univ. dr. Ştefan Lache) etc.
la ha Ca urmare a depăşiri­
construit alţi 7 km drumuri colă a cooperativei agricole publicii cu rezultate din cele natele filmului istoric de a- © La Editura Minerva a
rutiere de larg interes econo­ de producţie din Dobra a fost mai bune. Prin munca entu­ lor producţiilor planificate, apărut volumul 5 din Opere
mic şi turistic. Este aproa­ decorată cu Ordinul Muncii ziastă a comuniştilor şi coope­ cooperatorii de la Tîmpa au venturi, Aurel Miheleş se de Liviu Rebreanu. Ediţia
pe gata pentm recepţie con­ clasa a 111-a pentru produc­ ratorilor de aici s-a obţinut în livrat în plus la contract pes­ mişcă, în schimb, destul de critică este semnată de Ni­
strucţia unei staţii noi de ţiile de seamă obţinute în le­ plus peste angajamentul asu­ te prevederi 8 000 kg porumb nesigur. Morfologia filmului Secventil din film. colae Gheran.
întreţinere auto pentru 200 gumicultura în anul 1971. Dis­ mat la cultura sfeclei de za­ şi 23 000 kg sfeclă de zahăr.
autovehicule Ia autobaza de tincţia le-a dat un şi mai ma­ hăr o producţie de 15 500 kg Preşedinta cooperativei agri­
transporturi din Haţeg. Con­ re imbold în muncă membrilor la hectar. De la cultura po­ cole, Viorica Marcu, ne-a re­
latat că un număr însemnat
structorii dau acum bătălia cooperatori ce lucrează în ca­ rumbului, sporul de producţie
pentru terminarea şi darea în drul fermei legumicole, ast­ faţă de angajamentul luat este de membri cooperatori — Campionatul judeţean
folosinţă a noii autogări de fel că la începutul acestui an de 1 900 kg la ha, iar de la dintre care ne-a amintit pe
călători din municipul Hune­ ei s-au angajat entuziast să cultura griului de 1 000 kg la Maria Creţu, Melania Cazan,
doara. participe la întrecerea pentru lin. La obţinerea acestor rezul­ Miron Gherghel, Lucreţia O- Pe podiumul Seria Valea Mureşului
Din calculele estimative obţinerea de recolte şi mai tate au contribuit în primul 1 ari li, Mihai Lădar, Petru Cri-
rezultă că pînă la finele lu­ bogate, lansată de C.A.P. Ge- rînd lucrările agrotehnice fă­ şan — au obţinut de pe su­ Turul nu s-a încheiat-
nii acesteia, colectivul şanti­ oagiu. cute la timp şi de calitate. prafeţele pe care le-au avut
erului va executa lucrări su­ Bilanţul activităţii formei le­ Dintre cei care zi de zi şi-au în întreţinere producţii cu
mult superioare anilor ante­
plimentare prevederilor de gumicole din Dobra este şi a- adus aportul la obţinerea ci- riori. învingătorilor Duminică s-au disputat Rămîne însă de văzut
plan in valoare de 2,5 mili­ cum rodnjc. Angajamentul a- două dintre cele trei res­ cum vor fi rezolvate nepro-
oane lei. sumat de a realiza în plus tante ale turului seriei Va­ zentările din tur, nejudeca­
lea Mureşului, meciul Voin­ te încă de Comisia judeţea­
ţa Ilia — Viitorul Valea nă de fotbal, precum şi u-
ala chibzuinţă a românului,
Pregătirea producţiei ÎNTRECERE capătă noi va­ oamenii au trecut la treabă. Brad amînîndu-se din cau­ nele contestaţii introduse
In anii din urmă, cuvîntul
lenţe. Se întrec otelarii şi Şuvoiul de energie a mintii za terenului impracticabil, de la ultimele partide. De
pînă la primăvară. Meciu­
fapt, comisia se va pronun­
şi braţelor a prins forme
anului viitor este principala minerii, constructorii şi ce­ materiale: şosele şi trotuare rile celelalte, C.F.R. Sime­ ţa în cursul lunii ianuarie,
feriştii. Aria de cuprindere
ria — Dacia Deva 2—5 şi
cînd vor fi analizate şi o-
ca la oraş, extinderea reţe­
SĂRBĂTORII a noţiunii vizează noi şi noi lei electrice spre localităţile Prefabricate Cristur — Vic­ Pe agenda de lucru. Pînă
mologate toate cauzele de
domenii. Ne întrecem nu
toria Dobra 3—0 (neprezen-
preocupare a colectivului dintr-o ambiţie în sine, nu mai îndepărtate, noi con­ tare), au produs unele mo­ atunci, iată cum arată cla­
pentru a etala o calitate sau
alta, ci pentru că însuşi im­ strucţii de şcoli şi edificii dificări în clasament. samentul în forma actuală :
30 DECEMBRIE (Urmare din pag t) sincrone a tuturor comparti­ perativul vremii o dictează : sociale. La Baia de Criş, fie­
mentelor, la baza cunoaşterii
în amănunţime a atribuţiilor vrem să construim mai mult, care cetăţean a prestat 1. Constructorul Huned. 15 12 2 1 58— 6 26
mai multitudinea căilor prin ce revin fiecăruia şi mai ales 2. Dacia Orăştie 15 11 2 2 41—10 24
care acţionăm în prezent Ia baza operativităţii cu care 3. Prefabricate Cristur 15 10 2 3 33—12 22
Masă rotundă pentru crearea celor mai bu­ sînt îndeplinite atribuţiile ? 4. Dacia Deva 15 10 0 5 45—28 20
ne condiţii producţiei viitoa­ Răspunde secretarul comitetu­ M A R G I N A L I I 5. I.G.C.L. Hunedoara 15 8 4 3 36—19 20
(Urmare din pag. 1) re. lui de partid, tovarăşul Ni- 6. Sportul studenţesc 15 8 4 3 36—19 20
Luciditatea şi rapiditatea cu colae Devian : „Forţa orga­ 7. Gloria Haţeg 15 9 1 5 31—22 19
ganizaţia de pionieri a unor elevi din clasa, a Il-a şi care problemele majore ca­ nizaţiei noastre de partid, 8. Aurul Certej 15 8 2 5 37—22 18
susţinerea unor referate de către pionieri din clasa pătă rezolvare la LP.B. Deva, munca colectivă, înalta con­ mai bine dar şi mai repede, munci patriotice care echi­ 9. Viitorul V. Brad 14 8 2 4 28—30 18
a IlI-a. Cele trei referate au avut următoarele subiec­ le găsim nu numai în cele ştiinţă a muncitorilor, hotărî- vrem să avem într-un timp valează cu 641 de lei, tota­ 10. C.F.R. Simeria 15 5 2 8 32—37 12
te : elevul D. David a vorbit despre evenimentul afirmate de şeful serviciului rea lor de a transpune neabă­ cît mai scurt mai mult otel lul lucrărilor gospodăreşti 11. Minerul Teliuc 15 5 1 9 22—49 11
producţie. Aid. planul pe tut în viaţă politica partidu­ 12. Aurul Brad 15 3 2 10 32—49 8
de la 30 Decembrie 1947, elevul Sorin Almăşan de­ 1973 a fost minuţios defal­ şi cărbune, mai multă ener­ depăşind 3 100 000 lei. La 13. Victoria Dobra 15 3 1 11 15—40 7
spre copilăria fericită in anii Republicii, iar eleva cat pe trimestre şi luni, 5n- lui şi statului nostru“. gie electrică; vrem ca aşe­ Pui şi Ghelar, peisajul edi­ 14. Victoria Călan 15 3 0 12 14—39
Rodica Siioapa despre realizările economiei socialiste tr-o evoluţie uşor liniară, Colectiv tînăr, dar cu o bu­ zările noastre să fie mai fru­ litar a întinerit. La capătul 15. Minerul Ghelar 15 3 0 12 15—54 6
6
în anii socialismului. Pionierii au ascultat cu mult prevăzîndu-se „pentru sigu­ nă experienţă, iniţiator al moase şi mai bine gospodă­ unei competiţii pasionante, 16. Voinţa Ilia 14 0 1 13 8—66 1
interes pe colegii lor, iar în încheiere s-a intonat cîn- ranţă“ sarcini mai mari în chemării : „In fiecare lună, rite. Şi am gîndit realizarea cîştigătoare au fost decla­
tecul „Tricolorul". lunile ianuarie şi februarie. producţia unei zile să se re­ tuturor acestor scopuri prin rate localităţile amintite, în
ordinea
lor:
menţionării
Planificarea reparaţiilor la alizeze din material economi­ prisma unei multitudini de Baia de Criş locul I, Pui lo­
sit“, colectiv pătruns de înal­
forme
organizatorice
între
„25 de asii sul) flamura partidului“ fiecare utilaj s-a efectuat în­ tă responsabilitate muncito­ care la loc de frunte se si­ cui II şi Ghelar locul III.
că din această lună. iar mă­ rească nu uită o clipă că tuează întrecerea.
Ea Casa de cultură a sindicatelor din Petroşani s-a surile ce se vor lua pentru pînă la sfîrşitul anului au De la Pechea, judeţul Ga­ Aşadar, trei comune, trei Mfiim
desfăşurat simpozionul „25 de ani sub flamura par­ scurtarea duratei de execu­ mai rămas doar 11 zile şi că, laţi, a fost lansată cîndva o aşezări cu oameni vrednici,
tidului". ţie a acestora sînt cunoscute aşa după cum s-a subliniat la chemare pentru gospodărirea buni gospodari au urcat po­
diumul învingătorilor.
Au fost prezentate mai multe comunicări, printre de toţi muncitorii serviciului Plenara C.C. al P.C.R. din şi înfrumuseţarea localităţi­
care „România pe meridianele lumii" şi „Aspecte ale mecanic şef. noiembrie, fiecare zi trebuie lor rurale. La puţin timp, Nu, nu ne întrecem de / 14 LUNI PE POST Neavînd contracte de în­
dezvoltării învăţămintului în Valea Jiului in anii Re­ Traian Avram, inginer şef folosită din plin pentru în­ ideea a cuprins toate satele dragul întrecerii, nu dintr-o | DE BURLAC chiriere, locatarii nu au pu­
publicii". adjunct cu probleme de me­ deplinirea şi depăşirea planu­ tării, deci şi pe cele hunedo- simplă ambiţie, ci pentru că tut să plătească chiria. Luni­
canizare, ne spunea că în in­ lui pe ’72 la toţi indicatorii rene. Sute de mii de locui­ — aşa cum mai spuneam — ^ Acum, cînd nu mai are nici le au trecut, sumele datorate
tenţia colectivului este ca şi, concomitent, pentru pre­ tori din aceste aşezări au lu­ o dictează imperativul vre­ / un an de zile pînă la pensie, drept chirie se adună şi cresc
mereu. Poate pînă la urmă
durata reparaţiilor să fie gătirea cît mai corespunză­ at startul. Simţul gospodă­ mii, voinţa unanimă a între­ 1 muncitorul Gheorghe Baba I.G.C.L. Simeria va impune
scurtată cu două zile, ceea ce toare a producţiei din anul gului popor de a adăuga cît ^ a fost ţinut timp.de 14 luni locatarilor să plătească şl
echivalează la nivelul lui 1973. resc nu lipsea, dar ei mai multe avuţii tezaurului / pe post de burlac de către
1973 cu o producţie supli­ Este exact suportul solid putea să fie şi mai bine fruc­ material şi spiritual al tării. ’ funcţionarii şantierului nr. 2 majorări pentru neachitarea
mentară de circa 1.4 milioa­ al colectivului de aici de a tificat, amplificai. In linişte, \ construcţii ai T.C. Hunedoara. la timp a chiriilor. Oamenii
ne lei, concretizată în mai finaliza cincinalul în 4 ani şi cu modestie şi cu proverbi- PETRE SURUPACEANU ^ Are copii care la rîndul nu mai cred în braşoavele
mult de 224 stîlpi electrici, jumătate 1 i lor au copii, dar in scriptele I.G.C.L. Aşteaptă din partea
130 fîşii cu goluri, 120 tuburi ’ celor care calculează sala- Consiliului popular al oraşu­
premo şi alte produse. ţ riile figura ca burlac şi a fost lui Simeria, căruia îi este
subordonată, măsuri care să
Şeful serviciului mecanic l pus la plată. lichideze această stare de
- De ce primesc eu plată
şef, ing. Ioan Răduţ. explica
realiza acest lucru şi prin ¥ă răspundem la întrebare ţ mai puţină ? — a întrebat lucruri, pentru ca să intre în
metodologia prin care se va
legalitate.
I.G.C.L.
n-a
avut
i muncitorul pe cei de la bi-
care numai în acest an s-a 1 rou. timp să calculeze chiriile şi
Cine
să
încheie
contractele.
obţinut aproape jumătate din ^ - Să ne uităm în hîrtii, însă le va calcula celor vi­
producţia suplimentară : a- Toma Ladislau — Sălaşu de să achitaţi contravaloarea pa­ ra. Aveţi dreptul în afară de ^ i-a spus un funcţionar. novaţi răsplata ce li se cu­
provizionarea temeinică cu Sus, Arghir Băneasă — Alma- zei obşteşti în bani. pensie, aşa cum prevede noul S-a uitat şi a zis : păi eşti vine pentru nepăsarea pe ca­
piese de schimb, pregătirea şu Sec şi Ion Avrămescu — Nandra Costea — Băieşti, statut, la lot în folosinţă per­ ţ trecut aici ca burlac şi de re o manifestă, pentru nein-
din vreme a subansamblelor, Mârtineşti. Decretul 303, pri­ Certificatul de producător este sonală. La ajutoarele la care i aceea ai impozitul majorat. deplinirea unor îndatoriri e-
vă referiţi, nu aveţi dreptul.
înaintarea comenzii pînă la vind organizarea şi executa­ un document legal care se e- Aurel Burza — Cărmăză- I - Şi ce trebuie să fac ? lementare de serviciu ? De la
25 ale fiecărei luni secţiilor rea pazei Imnurilor, publicat liberează în baza H.C.M. 570 neşti. Achitarea la timp a im­ ) - Să dovedeşti că nu eşti Simeria la Certej nu sînt
unde urmează să se execute în Buletinul Oficial nr. 83, şi se timbrează cu 20 lei. A- ^ burlac şi ai copii, mai mult de 18 km. Şi pe jos
Comunistul Traian Sirop se numărft printre -cei mai buni me­ din 2 august a.c., la capitolul ceste certificate se eliberează, pozitelor şi taxelor datorate
seriaşi din cadrul atelierului do mecanică nr. 1 dc Ia C.S.H. El reparaţiile, urmărirea strictă V, privind paza obştească, statului este o obligaţie şi o i - Să vin cu fata mea şi să fi mers şi problema se
îmbină ulii pregătirea teoretică la şcoala de maiştri, unde este a executării acestora ele. pentru fiecare an agricol, > cu nepoţii aici, la dumnea- putea rezolva într-un timp
elev, cu cea practică, din atelier, rcalizind numai lucrări de înal­ Ce stă la baza funcţionării stabileşte următoarele : membrilor cooperativelor a- îndatorire cetăţenească a fie­ ) voastră, să - i vedeţi şi să vă mai scurt. Ei n-au avut timp
tă calitate. Art. 26. — Paza obştească gricole de producţie şi produ­ cărui locuitor. Familia dv. în­ 6 luni.
se execută pe timpul nopţii, cătorilor individuali la cere­ să nu-şi achită la timp impo­ ţ convingeţi ?
prin rotaţie, de către bărba­ rea scrisă sau verbală a aces­ zitele şi taxele cuvenite sta­ NU-I GAZ ?
ţii în vîrstă de 18—65 ani, tora, de către secretarii consi­ tului. Consiliul popular a pro­ \ Problema s-a elucidat pînă
care locuiesc în localitatea liilor populare comunale. Pro­ cedat legal instituind popri­ ţ la urmă. Insă lui Gheorghe
unde se organizează aseme­ gramul de audienţe care vă re pe salariu. i Baba, muncitor la lotul 22, i La no!, în satul Boiu, co­
nea pază. interesează îl putetî consulta Marin Saliu — Hunedoara. ' s-a reţinut în cele 14 luni muna Rapoltu Mare, nu-i
Se exceptează de la efec­ la consiliul popular comunal. Tatăl dv. trebuie să se adre­ ^ peste 600 de lei în mod ne- gaz. Nu-i, pentru că cei ca­
re trebuie să se ocupe de a-
ce produc, conduşi de aceas­ fiecare an noi şi noi locuri tuarea pazei obşteşti : Gheorghe Duma — Zdrapti. seze personal consiliului t legal. provizionarea magazinelor să­
tă deviză, se sistematizează şi de muncă, cu sutele, cu miile. a) persoanele inapte medi­ încasarea despăgubirilor pen­ popular comunal de care a- ^ — Şi ţi-ai primit banii ? teşti cu petrol - salariaţii
— Am primit o parte.
Mi
daţilor din industrie din to­ relevă un anumit nivel de Industrializarea socialistă a cal ; tru pagubele aduse coopera­ partine satul Gemeni, din ju­ i ' se dă în fiecare lună cîte 10 cooperativei de consum
talul populaţiei. In anul 1972, viaţă, de viaţă civilizată, dat prilejuit aceste mutaţii. Şi b) militarii j tivei trebuie să se facă de deţul Mehedinţi. Legea 20/ ^ lei în plus. Pină la anul, cînd Geoagiu - ard gazul de po­
după cum se vede şi din gra­ de măsura puterii de cumpă­ judeţul Hunedoara a cunoscut c) alte persoane pentru ca­ către C.A.P. La rîndul său. 1972 nu conţine asemenea ( ies la pensie, sper să-i pri- mană.
ficul nostru, populaţia ocupa­ rare a salariului lor real. Şi în toţi anii Republicii marşul re adunarea populară aprobă consiliul popular poate da a- prevederi ca cele la care vă ) mese pe toţi... Şi - ne spunea Mircea
tă reprezintă 67,3 la sută din în acelaşi an, 1971, populaţia viguros al industrializării. exceptarea, în c-azuri temei­ menzi contravenţionale celor referiţi dv. Legea respectivă Medea, cetăţean din Boiu -
total, ponderea — 40,1 la sută ocupată în sectoarele de ser­ Produsul social total al ţă­ nic justificate. care degradează fondul fun­ a fost publicată în broşură şi \ BRASOAVELE din magazinul nostru sătesc
— deţinînd-o industria. vire, care ilustrează acest ni­ rii creşte de la an la an. Art. 27. — Obligaţia de a ciar. se găseşte de vînzare în li­ , I.G.C.L. SIME SIMERIA lipsesc cu lunile mărfurile
Să producem mai mult, mai vel de viaţă civilizată e, de Creşte pentru că sporul de executa paza obştească se Aurel Vasilescu — Deva. brării. Costă 1 leu. O puteti
de cea mai strictă necesita­
bine, să sporim caratele avu­ asemenea, în creştere : cu populaţie ocupată produce îndeplineşte prin prestarea e- A[i terminat de curînd şcoala deci cumpăra şi consulta per­ In comuna Certeju de Sus te. Sarea a lipsit 3 luni în
ţiei noastre sociale — aceas­ 133 la sută în gospodăria co­ mereu mai mult, mai bine, fectivă a pazei. de şoferi profesionişti Ilia. sonal. sînt două blocuri pe care le şir, iar petrol nu mai avem
ta ne-a fost deviza în toţi anii munală, cu 33 la sută în co­ mai eficient. In componenţa Adunarea locuitorilor poate Spuneţi că vă place foarte Anonim — Haţeg. Coopera­ administrează I.G.C.L. Sime­ din luna martie. Cetăţenii
Republicii. Şi iată, centrul de merţ, cu 100 la sută în învă- produsului social producţia aproba unor persoane să plă­ mult meseria. Acest fapt ne torii care ies la pensie — ria. Locatarii s-au mutat în aşteaată ca factorii de răs-
greutate al indicatorilor „ce ţămînt, cu 50 la sută în sănâ- industrială dă tonul. Din 1965 tească contravaloarea în bani bucură şi vă dorim succes în prevede art. 4 din statut — l apartamente de mai bine de pundere să ia măsuri fără
vorbesc" despre populaţia o- ţale. Nu e nici o contradicţie, pînă în 1972 producţia indus­ a obligaţiei de a presta paza, exercitarea profesiunii alese. păstrează dreptul dc folosinţă i 6 luni. Conducerec I.G.C.L. — întîrziere ca asemenea goluri
cupată a judeţului Hunedoa­ centrul de greutate al popu­ trială a judeţului Hunedoara sumă de bani ce va fi folosi­ Petru Toteşteanu — Brad. asupra lotului pe care l-au n- neluînd în seamă cerinţele în aprovizionare să nu se mai
ra, reflectă realităţile noastre. laţiei ocupate s-a mutat mult a crescut cu mai mult de 58 tă pentru retribuirea persoa­ Neîndeplinind condiţiile pre­ vut. Acest lot va fi folosit îndreptăţite ale locatarilor — producă. Aceste mărfuri se
In 1971, populaţia ocupată în spre producţia de bunuri ma­ la sută. Socotească oricine nelor care efectuează paza în văzute de lege, nu puteti be­ numai pentru producţia agri­ amină de la o lună la alta găsesc d abundenţă în de­
|n
sfera producţiei de bunuri teriale, a crescut ponderea ce­ dacă producem mai iute, mai locul lor. Aşadar, consiliile neficia de pensie. Acesta este colă şi nu poate fi transmis trimiterea salariaţilor săi la pozite. Şi oamenii, pe bună
materiale reprezenta o creşte­ lei ocupate în anumite sec­ bine, mai eficient; în aceeaşi populare — oraş Haţeg şi ce­ în nici un mod altor persoa­ j Certej să încheie conbacte- dreptate, vor să le aibă şi
re de 22,2 la sută faţă de toare de servire, dc lucrător perioadă numărul salariaţilor le din comunele Cîrjiti şi motivul pentru care casa de ne. Asemenea situaţii ca cele ^ le de închiriere. in magazinul lor.
1960. al evoluţiei pe pian social. din industrie a sporit cu ceva Mărtineşti — procedează in pensii şi asigurări sociale a la care vă referiţi, nu sînt
;
Să producem mai iute, mai A fost de unde să se înregis­ mai mult de 4,3 la sută. Ed - conformitate cu prevederile C.A.P. a respins dosarul dv. I
bine, mai eficient. Pentru cei treze creşteri S-au creat în ficalor şi împlinit 1, legale. Dumneavoastră trebuie Illnca Ciortan — Hunedoa­ prevăzute. — t