Page 64 - Drumul_socialismului_1972_12

«gBBBassmaECEasmsESBeiESBSss nemwtKem-mmsm wm

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 583 © JOI 21 DECEMBRIE 1972

oamenii mmcnmmpmm MEDII! ESENŢIAL AL MUNCII POLITICE

j NT IM PIN Á ANIVERSAREA
REPUBLICII

Plenara Consiliului judeţean In scopul sprijinirii colecti­ care în programele şl expozi­ tecul adîncului", „Flori alese
al sindicatelor a avut ca prin­ velor de muncă din Valea Ji­ ţiile prezentate, pe lingă de pe Jiu", „Cupa de cristal".
cipal punct pe qrdinea de zi ului pentru o mai temeinică popularizarea rezultatelor bu­ Vorbitorii au relevat nece­
Cincinalul înainte de termen ! dezbaterea muncii politice şl stăpînire şi folosire a tehnicii rile manifestate în domeniul sporite educării şi formarii ti­
ne au scos în evidentă lipsu­
sitatea acordării unei atenţii
moderne de exploatare, Con­
cultural-educative desfăşurate
de către sindicate pentru creş­ siliul municipal al sindicate­ producţiei, problemele de neretului prin muncă şi pen­
terea responsabilităţii oameni­ lor Petroşani, cu sprijinul U- comportament în viată şi socie­ tru muncă, la aceasta un aport
lor muncii in utilizarea raţio­ niunii sindicale din ramura tate. Se evidenţiază in acest însemnat avind posibilitatea
nală a mijloacelor materiale minieră, al Ministerului Mi­ sens brigăzile de agitaţie de să-şi aducă şi organizaţia de
şi financiare, înlăturarea risi­ nelor, Petrolului şi Geologiei la C.F.U. şi C.T.C. (C.S.H.), tineret (Constantin Purcllean,
pei, a rămînerilor în urmă şi şi Institutului central de docu­ E.M. Teliuc, I.E.C. Mintia, Ca­ secretar al Comitetului jude­
întărirea disciplinei în cadrul mentare tehnică a elaborat un sa de cultură Petroşani, cine- ţean al U.T.C.), precum şi in­
colectivelor de salariaţi. S-a program de activităţi „Tehni­ cluburile şi cercurile foto din tensificării educaţiei ateist-
relevat cu acest prilej că, în ca minieră tn acţiune", în ca­ Lupeni, Vulcan, Petroşani, Hu­ ştiinţifice în rîndul salariaţi­
contextul sarcinilor reieşite drul căruia s-au organizat şi nedoara, lor (Maria Mitrofan, directoa­
TURDAŞ. Cooperativa a- j din documentele Plenarei din continuă să se organizeze ex­ Activitatea politico-educati- rea Şcolii generale nr. 4 De­
grlcolă din Turdaş se si- j Ritmul şi calitatea extracţiei de minereu 3—5 noiembrie 1971 şi Confe­ puneri, schimburi de experien­ vă desfăşurată de organele şl va). In toate aceste acţiuni a-
tuează în rîndul unităţilor rinţei Naţionale a P.C.R., or­ ţă, dezbateri, demonstraţii organizaţiile sindicale, sub in- şezămintele culturale sindica­
cooperatiste care şi-au în­ ganele şi organizaţiile sindica­ le trebuie să fie mai temeinic
deplinit înainte de termen le din judeţ, sub conducerea angrenate. Şi aceasta se poate
realiza prin lărgirea sferei lor
planul şi angajamentele a- fa nivelul anului viitor organizaţiilor de partid, s-au ,de cuprindere care la ora ac­
sumate în întrecerea pe a- preocupat continuu pentru îm­
cest an. Datorită unei bune bunătăţirea conţinutului şl a Pe marginea plenarei Consiliului tuală este extrem de mică.
organizări a activităţii în (Urmare din pag. 1) aici este preocupat de îm­ cembrie toate brigăzile şi-au formelor muncii politice şl In vederea Înlăturării nea­
sectorul zootehnic, asigură­ bunătăţirea întregii activităţi îndeplinit exemplar sarcinile cultural-educative de masă, junsurilor ce se manifestă pe
rii unei îngrijiri şi hrănirlf dovedit a fi foarte eficientă. de extracţie şi preparare a de plan. diversificarea şl lărgirea sferei judeţean al sindicatelor linia organizării activităţii po­
ei de cuprindere, organizarea
Prin aplicarea ei s-a avut in minereului. Metoda de exploa­ — Toate organizaţiile de unor acţiuni care să răspundă litice şi cultural-educative in
sprijinul producţiei şi edu­
vedere şi excluderea posibili­ tare în subetaje va suferi în partid — ne informa tovară­ în mai mare măsură cerinţe­ cării socialiste a salariaţilor,
Venituri tăţilor de autoaprindere a ză- continuare unele modificări şul Ioan Dendiu, secretarul lor diferitelor categorii de oa­ sindicatelor le revin în perioa­
cămintului, care creează se­ legate de tehnica puşcării comitetului de partid pe sec­ meni ai muncii. da care urmează sarcini spori­
rioase prejudicii în exploata­ fronturilor, armarea şi eva­ ţie — au acţionat cu mult practice, Sntîlniri cu cadre drumarea organelor şi organi­ te. Ele vor trebui să se ocupe
suplimentare re, fiind posibile creşteri cuarea minereului^ simţ de răspundere pentru în In vederea generalizării ex­ tehnico-ştiinttfice şi muncitori zaţiilor de partid, a contri­
ale producţiei şi productivi­ — Un rol important în ac­ făptuirea exemplară a sarci perienţei acumulate, Biroul e- de înaltă calificare, gale ale buit la punerea în evidenţă mai hotărît de mobilizarea
salariaţilor la aplicarea măsu­
xecutiv al Consiliului judeţean
din zootehnie tăţii muncii neatinse vreodată tivitatea de viitor îl vor avea nilor de plan. Minerii şefi de al sindicatelor a organizat ac­ filmului tehnico-documentar. şi şi stimularea iniţiativelor va­ rilor care să asigure creşte­
loroase ale colectivelor de
aici.
brigadă Constantin Militaru
maiştrii şi cadrele tehnice cu
Tematica
lectoratelor
— La secţia Muncelu Mic pregătire medie — ne spunea ioan Malea, Roman Pătrut ţiuni' care s-au dovedit efici­ cursurilor universităţilor popu­ muncă, iniţiative care aduc rea producţiei şi productivită­
ţii muncii, reducerea cheltuie­
— ne spunea in continuare ing. Ion I. Stănculescu, şeful Ioan Dota au demonstrat prin ente : o sesiune la nivel jude­ lare, la care au fost antrenaţi importante economii de mate­ lilor de producţie, economisi­
ţean de comunicări tehnico-
raţionale a animalelor s-a directorul minei — se acţio­ secţiei mină. Trebuie să creas­ realizările lor că există în economice cu constructorii pe peste 20 000 de salariaţi, a rii prime şi materiale, reduc rea de materii prime şj mate­
reuşit ca planul anual la nează pentru îmbunătăţirea că răspunderea acestora faţă cadru] colectivului nostru o tema „Soluţii noi de-industri­ fost axată pe măsurile ce se stagnările şi cheltuielile în riale, încărcarea ratiojuilă a
producţia de lapte mariă să calităţii minereului, precum şi de muncă, să dovedească e- angajare plenară de a ne o- alizare a construcţiilor de lo­ impuneau a fi luate în vede­ producţie. Amintim în primul maşinilor In toate sciţi ubtiri-
fie depăşit cu peste 15 000 1. diminuarea costurilor la tona xigenţă faţă de calitatea lu­ nora exemplar înainte de ter­ cuinţe" î la Petroşani, Hunedoa­ rea prelntîmpinării şi recupe­ rînd iniţiativa pornită de la le, întreţinerea corespunzătoa­
" Printre îngrijitorii care de produs. Se are în vedere crărilor, de modul cum se fa­ men sarcinile de plan ale ac­ ra şi Deva — consfătuiri pe rării rămînerilor în urmă, re­ E.M. Lonea : „Brigada de pro­ re, folosirea integrală a tim­
şi-au adus o contribuţie îmbunătăţirea actualului sis­ ce selectarea minereului pen­ tualului cincinal. tema reducerii consumurilor ducerii consumurilor specifi­ ducţie Şi educaţie", care s-a pului de lucru.
substanţială Ia dobîndirea tem de transport al minereu­ tru a reduce cit mai mult di- Pregătind cum se cuvine specifice de lemn de mină, ce de cocs, metal, lemn de extins şi la exploatările Dîl-
succesului amintit se numă­ lui şi sterilului, prin săpa­ luţia. producţia viitoare, realizările metal şi cocs, a activităţii ino­ mină, îmbunătăţirii calităţii ja, Lupeni, Aninoasa. De la Organele sindicale au da­
ră cooperatorii Ana Costea, rea unor rostogoale suplimen­ Cu cîtva timp în urmă ,1a obţinute zi de zi sînt dovezi vatorilor şi responsabililor ca­ produselor, folosirii judicioa­ U.V. Călan au pornit iniţiati­ toria să participe la elabora­
Ştefan Orb, Stela Lupşor, tare. Pentru transportul cu mina Deva s-a făcut o nouă grăitoare ale muncii pline de binetelor tehnice ş.a. Au fost se a energiei electrice şi ter­ vele „De vorbă cu conştiinţa", rea şi întocmirea planurilor
Maria Coca, Simion Duma, autobasculante al minereului repartizare a oamenilor în avînt a minerilor de la E.M. organizate, de asemenea, mice, reducerii rebuturilor la „întreaga fontă realizată peste de pregătire şi perfecţionare
Gheorghe Adam, Ana Ciu- la flotaţia Deva s-a preconi­ brigăzi. Şi nu întîmplător. Deva, Există, după cum se schimburi de experienţă cu piesele turnate. plan să fie produsă ou cocs a cadrelor, îmbunătăţirea or­
ceanu, Maria Lupu şi alţii. zat şi folosirea remorcilor, a- S-a avut în vedere omogeni­ poate vedea, o activitate in­ directorii de cluburi, bibliote­ Practica a demonstrat că economisit“, ultima aplicîn- ganizării cursurilor de scurtă
Eforturile lor se concreti­ sigurîndu-se în acest mod di­ zarea acestora, urmărindu-se tensă, continuă, un întreg flux carii şi activul cultural, sub deplasarea centrului activită­ du-se şi la C.S.H. La exploată­ durată şi ucenicie la locul de
muncă, să acorde o mai ma­
zează in realizarea unor minuarea costurilor de trans­ ca la fiecare ioc de muncă să de preocupări pentru înfăp­ genericul „Forme şi mijloace ţii sindicale la nivelul grupei rile Teliuc şi Ghelar a fost re aienţie pentru noii anga­
venituri suplimentare de port cu aproape 40 la sută. existe cel puţin un comunist. tuirea în bune condiţii a pre­ folosite în munca politică şt sporeşte eficienta acţiunilor. reluată iniţiativa „Nici un va-
circa 50 000 lei din sectorul Din discuţia purtată 'cu di­ Rezultatele acestei măsuri nu vederilor de plan, a pregăti­ cultural-educativă de masă". In acest sens, comitetele sin­ gonet de minereu rebutat". A jaţi ca aceşlin să-şi poată dez­
zootehnic. rectorul minei a rezultat fap­ au întîrziat să-şi arate roade­ rilor pentru demarajul pro­ dicatelor de la C.S.H., U.V. Că- fost generalizată, de aseme­ volta aptitudinile fizice şi in­
tul că întregul colectiv de le. In lunile noiembrie şi de- ducţiei din anul viilor. Pentru a veni direct în spri­ lan, T.C.M.M.H., I.M. Barza, nea, iniţiativa mecanicilor de telectuale de care dispun. Este
jinul colectivelor de muncă, F.C. Orăştie, exploatările mi­ la Depoul C.F.R. Simetria „O necesar ca acţiunile organi­
consiliile municipale, orăşe­ niere Deva, Petrila, Vulcan, zi pe lună, toate trenurile pro­ zate să aibă un puternic ca­
neşti şi comitetele de sindicat Lupeni, Gheţar, şantierele de gramate vor fi remorcate cu racter educativ, punîndu-se
au organizat dezbateri, schim­ combustibil economisit", cea accent pe aportul brigăzilor
Judeţul hunedoara pe coordonatele dezvoltării socialiste Ce mas redus buri de experienţă, sesiuni de construcţii Deva au orientat de la termocentrala Mintia artistice de agitaţie, gazetelor
5
tematica adunărilor pe proble­
comunicări, analize ce au ve­ me legate de utilizarea efici­ „La pupitrul de comandă-con- satirice, cineciuburilor şi cer­
c©îisom de cocs nit în sprijinul rezolvării cu entă a fondului de timp, în­ ştiinţa socialistă". curilor foto, foilor volante
competentă şi operativitate a
ş.a.
Creşte continuu Colectivul noului furnal problemelor complexe pe ca­ cfregatelor şi utilajelor, redu­ dat sindicatele — îndeosebi Printr-o susţinută muncă po­
O atenţie mai mare au acor­
treţinerea şi funcţionarea a-
re le ridică procesul productiv.
de 1 000 mc de la Hune- j La C.S.H. a avut loc, recent, cerea duratei de stagnare a după Plenara C.C. al P.C.R. litică ’şi cultural-educativă,
sindicatele, alături de ceilalţi
din 3—5 noiembrie 1971 —
maşinilor, întărirea disciplinei
doara, pus în itincţiune cu i sesiunea de comunicări privind la locul de muncă, aprovizio­ îmbunătăţirii activităţii aşeză­ factori, vor putea contribui
îmbunătăţirea procedeelor teh­
două luni şi jumătate în ;
bunăstarea oamenilor muncii urmă, a înregistrat cel mai j nologice la cocserie, ofelării narea ritmică cu materii şi mintelor culturale, organizării nemijlocit Ia mobilizarea oa­
menilor muncii tn îndeplini­
timpului liber al oamenilor
materiale, păstrarea avutului
şi furnale; la C.M.N. Deva —
redus consum de cocs pe j
tona de îontă cunoscut în i pe tema aplicării metodelor de obştesc, reuşind astfel să cre­ muncii şi familiilor lor. In rea sarcinilor de mare răspun­
dere pe care Congresul al
acest sens s-au iniţiat zile ale
eze o opinie tot mai combati­
istoria combinatului. Con­ exploatare cu subetaje, iar la X-lea, Conferinţa Naţională
(Urmare din pag. 1) nu cu mal mult de 15 ani în case. In 1971, mai mult de Direcţia Regională de căi fera­ vă de masă împotriva' celor furnalistului, otelarului, tur­
urmă, nu visa nimeni aşa 6 000 de familii şi-au procu­ comitent cu diminuarea te o consfătuire vizînd redu­ certaţi cu disciplina. nătorului, cocsarului, ziua în­ le-au stabilit, sarcini rare < vi­
ceva. rat aragazuri. In 1960 s-a cum­ consumului de cocs, fu-rna- Pozitivă a fost şi activitatea treprinderii, zile ale sectoare­ zează accelerarea dezvoltării
năstarea in 22 de ani i Cum Cumpărăm mai mult pen­ părat mobilă în valoare de Iiştii au reuşit să sporeas­ cerea duratei de staţionare a desfăşurată în acest an de bri­ lor, întreceri artistice de mai multilalerale a României.
şi-a mal făcut loc pas cu pas tru că folosim mai mult. Folo­ 37,9 milioane lei, în 1971 va­ că indicii de utilizare şi să vagoanelor la încărcare şl găzile artistice de agitaţie, mare amploare, cum ar fi : fi
plnă cînd a devenit stăpîna sim mai mult pentru că avem loarea aceasta creşte de a- producă peste prevederi o descărcare. cinecluburi şi cercurile foto, „Buchete hunedorene", „Cîn- M. BODEA
aproape deplină a casei noas­ cu ce cumpăra ; pentru că proape trei ori. Toate bunuri­ cantitate de fontă echiva­
tre. Cine cumpără mal mult, munca noastră se întoarce la le de care am vorbit aici sînt lentă cu metalul necesar
foloseşte mai mult. Şi foloseş­ noi în casă sub formă de bu­ de folosinţă îndelungată. Ci­ pentru fabricarea a peste
te pentru că are cu ce cum­ năstare. Avem pentru compa­ ne şi-a cumpărat anul acesta 2 000 de tractoare.
păra. In fiecare an în cei 25 raţie cîteva cifre desprinse din o mobilă, poate peste 10 ani secţia transporturi a I.G.C.L. Hunedoara r
de ani ai Republicii popu­ structura complexă a ceea ce o schimbă. Şi cu toate aces­ nfăptuirea exemplară
laţia judeţului nostru, puternic numim atît de lapidar „desfa­ tea, în fiecare an numărul ce­ Î a sarcinilor ce revin
industrializat, a folosit din ce ceri de mărfuri". Sînt cifre lor care-şi procură astfel de agriculturii în actua­
în ce mai mult pentru traiul care vorbesc de viaţă moder­ bunuri a sporit, elementele a- §e impune remediem® urgentă a lul cincinal necesită ca o
său, pentru că a avut de un­ atenţie deosebită să fie a-
nă, civilizată, de trai mai cestea de confort şl civilizaţie
de folosi. încerce oricine azi bun. Bunăoară televizorul. Pî- au ocupat loc tot mai mult in ©re cordata ridicării pregătirii
să convingă pe careva să nă în anul 1965, statisticile case. profesionale a tuturor lu­
poarte cămaşă din pinză ne­ nu înregistrează vinzarea unui Cumpărăm mai substanţial crătorilor din această ra­
albită. Nu va reuşi, pentru că astfel de aparat la noi în ju­ pentru că folosim mai mult, muncă patriotică „penelor“ semnalate de echipa de mură de bază a economiei
pofta noastră de viaţă mai deţ. In 1971 s-au cumpărat a- pentru că ne dă mina să fo­ naţionale.
bună a venit atunci cînd am proape 10 000 de televizoare losim. Avem posibilităţi mate­ CONTROL OBŞTESCi Urmărind materializarea
început să trăim din ce în ce în judeţul Hunedoara. Maşi­ riale tot mai mari. Volumul De Ia începutul anului şi unui asemenea deziderat
mal bine. Poplinul a luat lo­ na de spălat, menită să uşu­ mărfurilor alimentare, de pe­ pină în prezent, membrii a- major, în acest an s-au or­
cul pînzel nealbite, pantoful reze munca gospodinei, a in­ ste 550 milioane lei cumpăra­ sociaţiilor de locatari din însoţim o echipă de control ma nu ştia citi muncitori din ganizat cursurile învătă-
Stăm de vorbă cu mai mulţi
„Romarta" - pe cel al bo­ trat în aproape 2 000 de ca­ te în 1960 de populaţia jude­ microraioanele 3 şi 4 ale obştesc la secţia transporturi şoferi, vedem mai multe auto­ echipă are în serviciu. In ate­ mîntului agrozootehnic, la
cancului cu talpă de cauciuc. se în 1960. In 1971 mai bine ţului, a crescut în 1971 la a- Hunedoarei au muncii cu a I.G.C.L. Hunedoara. Gheor­ buze. Daniel Lupu : ..Pe maşi­ lier nu sînt suficiente lămpi care sînt încadraţi, în
multă hărnicie ia înfrumu­
Mobila de comandă a în­ de 5 000 de gospodine au proape 1 miliard şi 300 de seţarea şi buna întreţinere ghe Munteanu, Liiian Flores- na mea, nr. 31-FID-2855, nu portative, echipa de control cercuri cu profile pe spe­
cumpărat maşini de spălat. cialităţi, mii de ţărani coo­
locuit patul de seîndură ge­ milioane. Asta se numeşte bu­ a cartierelor în care locu­ cu, Ioan Şerban, Grigore Ol- este încălzire. S-a defectat obştesc găsind un şofer care
Numărul aparatelor de radio năstare. Au adus-o în casele teanu şi Dumitru Păuceanu, făcea verificarea motorului cu peratori, mecanizatori şi lu­
luită. Televizorul n-a luat lo­ iesc. Astfel, au fost zugră­ sistemul de încălzire. Eu m-am crători din I.A.S.
vîndute in 1965 s-a dublat în noastre, în viaţa noastră, pas vite casele scărilor, s-au salariaţi la distileria de gu- chinuit cîteva zile să-l fac, un chibrit aprins I
cul nimănui. A luat în casele 1971. Aragazul se „împămîn- cu pas, fiecare din cei 25 de plantat sute de metri de droane a C. S. Hunedoara, dar n-am reuşit". Victor
La punctul de control şi di­
noastre locui său, pentru că tenea" în 1965 in 1 120 de ani de Republică. garduri vii, 7 500 trandafiri, constituiţi în echipă, urmă­ Bejoiu : „Nici la maşina rijare a plecării şi sosirii de
2 000 pomi ornamentali, resc modul cum răspunde mea nu funcţionează sis­ pe trasee a autobuzelor, Ioa­
s-au reparat alei, s-a pavat citările populaţiei, cum este temul de încălzire. Conduce­ na Chelaru, impiegat de miş­ Invăţăminfui
transportul în comun la soli­
r în jurul blocurilor. Totalul respectat graficul de plecare rea secţiei nu ne ajută cu care, nu se... obosea să sem­
orelor de hărnicie cetăţe­
piese de schimb". Szallosy Mi-
neze foile de parcurs, mulţi
nească se ridică la peste şi sosire din curse, ce anume clos : „Şi în autobuzul meu e şoferi plecînd în cursă fără
pregătiri pentru iarnă s-au fă­ tare rece. Dar ce să fac ? Nu agrozootehnic
17 000. cut la autobuze — încălzire, am sistem de încălzire la a avea foile semnate.
Constatările şi observaţiile
In mod deosebit s-au e-
Ucenicii Hunedoarei videnţiat locatarii blocurilor etanşeizări la uşi, geamuri — bord". echipei de control obştesc au
V3, UI, K2, Kl, U3, Ci, B2, şi altele. Echipa de control obştesc a fost menţionate în procesul-
E2, C46 şi C47. Primul popas: camera de constatat că reviziile tehnice verbal ce s-a încheiat, apoi — La C.A.P. Turdaş s-a
Nu o dată hunedoreanul, ca de fontă, cu industrializarea bite“. De aceeaşi încredere se aşteptare pentru şoferi şi ta­ pentru iarnă nu erau făcute, au fost prezentate conducerii organizat un cerc pentru
orice trecător prin oraşul său, continuă, cu darea In folosinţă bucură maistrul instructor şi în VASILE GRiGORAŞ xatoare. Şi primele constatări: multe autobuze nu au încăl­ secţiei transporturi a I.G.C.L.
râmine uimit In faţa senzaţiei a noi şi noi obiective. cadrul colectivului didactic al murdărie, dezordine, absenţa creşterea animalelor la ca­
de Imensitate pe care ţi-o La o secţiune transversală şcolii. In atelierul său, se lu­ corespondent zire la bord, unele mai pre­ Hunedoara, organului de par­ re sînt cuprinşi toţi coope­
transmite citadela siderurgiei, prin structura grupului şcolar crează foarte serios. „Mîine di­ voluntar oricăror preocupări de bun zintă defecţiuni la uşi, gea­ tid. ratorii din sectorul zooteh
fie că o traversezi cu privirea hunedorean ne întîmplnă o ve­ mineaţă, ne arată maistrul, iau gospodar. muri etc. Alte maşini stau în
şi cu glndul pe orizontală, fie ritabilă centrală de şcolarizare drumul combinatului un iot de Pentru ca în perioada sezo­ nic — ne-a relatat ingine­
că-i scrutezi înălţimile. Cînd, cuprlnzînd : şcoala profesională şuruburi de presiune pentru o- garaj, pe butuci, de mai mul­ nului friguros transportul in rul şef al unităţii, Ioan
cum, cu cine s-a înălţat totul, cu 38 clase şl 1 112 elevi la zi, ţelăriile Siemens Martin I şi II, tă vreme : 31-HD-1843 — de comun la Hunedoara să func­ Igna, lectorul cercului res­
sînt întrebări care persistă în cu 25 clase şi 790 elevi la se­ parte din cei 325 000 lei, valoa­ peste o lună, 31-HD-1857 şi
faţa noii Hunedoare. ral, cu 18 clase şi 49G elevi u- rea planului de producţie pen­ 31-HD-1831 — de trei luni! ţioneze în condiţii bune, mii­ pectiv. Conform programu­
Am încercat să descifrăm o cenici la locul de muncă; şcoa­ tru acest an şcolar“. In timp le de pasageri ce apelează zil­ lui stabilit, s-au făcut deja
faţetă a acestei deveniri pătrun- la de maiştri, curs seral cu 5 ce maistrul ne vorbeşte despre Şoferii Ianis Silimanis, Flo- nic la serviciile autobuzelor patru expuneri, lecţiile
zind în incinta masivului Grup clase şi 15G elevi, cursurile post- frumuseţea meseriei sale, la roa Marinescu, Gheorghe Bar- să fie pe deplin satisfăcuţi, fiind axate pe probleme le­
şcolar al C.S.H. Nouă blocuri liceale de zi şi seral cu 9 cla- maşinile de rectificat şi găurit,
semeţe, unul doar de cîteva la strung şi la freză. elevii bu, Teodor Malancea, Nico- punctualitatea, regularitatea gate de specificul unităţii.
luni dat în folosinţă, găzduiesc muncesc cu siguranţă şi cu plă­ lae Someşan şi alţii arătau curselor să devină o caracte­ Intre altele, cursanţilor li
această veritabilă uzină vie ca­ cere, parcă de cînd lumea ar că instalaţia din garaj pentru ristică de fiecare zi, ca şi s-a vorbit despre sarcinile
re, de mulţi ani, propulsează fi lucrat la aceste maşini. Vă- ce revin sectorului zooteh­
pe arterele economiei naţionale zîndu-ne surprinderea, maistrul dezgheţatul autobuzelor nu modul atent, plin de respect
muncitori de cele mai împreună Oameni si aşezări Ion Beia ţine să ne lămurească: corespunde necesităţilor, fiind pentru călători, este imperios nic al C.A.P. în anul viitor,
diferite
calificări. încercăm, „Vedeţi, modelînd un material improvizată, legată cu un necesar ca în cel mai scurt despre reproducţie şi hră-
cu tovarăşii Gheorghe Şerban, 9 9 tare solid, rezistent, cu maşini- furtun de cauciuc, condiţiile timp conducerea I.G.C.L. Hu­ nirea şi îngrijirea vacilor
directorul grupului şcolar, şl unelte, reuşeşti să-i dai orice
Ioan Teiu, director adjunct, să formă doreşti, li transmiţi gîn- de gresat sînt vitrege, greso- nedoara să acţioneze cu fer­ de lapte.
străbatem succint Istoricul a- in anii Republicii dul tău“. Am înţeles din aces­ rul funcţionînd rău, în ram­ mitate pentru îndreptarea de­ — La noi s-a făcut doar
cestui aşezămînt de învăţătură te cuvinte că pasiunea pentru deschiderea cursurilor la
a tainelor muncii şi vieţii. meserie, pe care maistrul ştie pele pentru întreţinere nu ficientelor semnalate de echi­
„Spre sfîrşitul secolului tre­ să o transmită elevilor săi, e se poate intra fiind pline cu pa de control obştesc. Tre­ care au participat vreo 30
cut, pe lîngâ Uzinele de fier ale mai tare decît metalul de pre­ apă, iluminatul în garaj este buie, dealtfel, să amintim că de cooperatori — ne spu­
Hunedoarei funcţiona şi o şcoa­ lucrat. necorespunzător, dotarea cu Aurel Rovinaru, şeful secţiei nea Trifu Todea, preşedin­
lă de arte şi meserii cu cîteva se şl 250 elevi. Tot acestui nu­ La atelierul maistrului Emil
clase. învăţau aici, intre ace­ măr i se adaugă cei peste 000 Medrea, se preconizează reali­ scule şi piese de schimb lasă transporturi, făcea promisiuni tele C.A.P. Orăştie. Vom
iaşi pereţi şi fierarii, dar şi de elevi ai liceului industrial zarea cu elevii unei singure mult de dorit ele. ferme, Ia sfîrşitul lunii no­ căuta să recuperăm restan­
croitorii, frizerii ş.a.“ Facem un metalurgic, care se vor întîlni grupe din anul I, produse în iembrie a.c., că transportul în tele în zilele următoare.
salt mai mare în trecutul şco­ cu colegii lor pe traseele side­ valoare de 70 000 lei (mese de Echipa de control obştesc
lii şi ne apropiem de anii pro­ rurgiei noastre. Peste 200 de ca­ laborator, bancuri de ateliere a făcut un popas şi la atelie­ comun la Hunedoara se va — Sincer să fiu — afir­
clamării Republicii. Maistrul dre didactice pregătesc elevii în ş.a.). Vorbindu-ne despre bucu­ rul de reparaţii. Iată pe scurt desfăşura normai. Or, se vede ma inginerul şef al C.A.P.
Ion Antal, de 25 de ani sluji­ 30 de meserii şl specialităţi. ria transmiterii cunoştinţelor treaba că între promisiuni şi Foit, Ioan Frătilă — de-a-
tor nedezlipit de această dina­ Despre cum se pregătesc ele­ practice elevilor, maistrul Me­ cîteva dintre constatări : 9 sa­
mică fortăreaţă a priceperii şi vii la primele lor contacte cu drea îşi aminteşte cu emoţie: lariaţi din schimbul doi nu au realitate încă nu există con­ bia s-au recrutat 30 de
măiestriei, ne povesteşte: „Cînd viitoarea lor meserie, am încer­ „Prima mea mare mulţumire a semnat condica de prezentă, cordantă la secţia transpor­ cursanţi pentru cercul de
am venit aici, toată şcoala nu cat să aflăm poposind în cîteva fost cînd am participat la un cultură a plantelor de cimp,
avea mai mult de 150—250 de ateliere-şcoală — spaţii largi, concurs de meserii cu elevii Gheorghe Hosu şi Ion Vag- turi. Poate îl va determina care însă nu şi-a început
elevi şi funcţiona într-unul din luminoase, dotate cu maşini de mei. Am mers cu băieţii, la Ga­ conducerea I.G.C.L. să-şi re­
corpurile de clădire ale combi­ precizie şl înaltă tehnicitate. laţi. la faza pe ţară şi am luat ner nu au fost găsiţi la servi­ activitatea.
natului — acum bloc adminis­ Maistrul Ion Beia era, la virsta toate premiile !“. ciu, revizorul tehnic K. Httgo vizuiască activitatea. Concluzia ce se desprin­
trativ. Unde lucrăm acum, era elevilor săi, ucenic la Tîmă- Da, acum nu ne mai miră
un cimp, teren agricol. S-a veni. Despre deosebirile dintre dimensiunile semeţe şi măiestru nu ştia nimic despre ei, iar IOAN VLAD de nu are nevoie de prea
schimbat complet şi Hunedoa­ invăţămîntul profesional de a- gindite ale Hunedoarei. Am în- multe comentarii. In coope­
ra. Vedeţi, de pe atunci atîţia tunci şi cel de azi, nu găseşte tîlnit. la startul devenirilor ei, şeful de echipă Nicolae Cos- corespondent rativele agricole unde or­
oameni de azi au trecut prin cuvinte de comparaţie : „N-am oameni care modelează cu mo­
mîinile noastre, Incit 80 la sută superlative pentru ceea ce se destie şi pasiune arzîndă, oa­ —t ganizaţiile de partid, pre­
din muncitorii, maiştrii, tehni­ pune azi la dispoziţia elevilor. meni. La şcolile de meserii ale ! şedinţii şi inginerii se pre­
cienii şi inginerii Hunedoarei Cît e cerul de pămint sînt deo­ Hunedoarei de azi, nu se însu­ ocupă de ridicarea cunoş­
sint absolvenţi ai acestei şcoli“. sebirile. Cînd învăţam eu, nu şesc numai cunoştinţe tehnice. Concurs literar
Tot mai mult cu asemenea aveam nici măcar atelier pro­ Aici au învăţat şi s-au călit tinţelor profesionale ale
atestate se mîndresc muncitori priu...“. Maistrul Beia a intrat personalităţi care au săltat Hu­ cooperatorilor, se obţin re­
din cele mai diferite colţuri ale de tînăr in rindul comuniştilor: nedoara celor 4 000—5 000 de lo­ zultate pozitive. Este o ce­
ţării, pregătiţi aici, iar dintre „Cînd am intrat în partid. în cuitori de acum un sfert de BRAD. „Romanul actual — oglinda omului şi a so­
cei peste 3 000 de elevi de azi 1957, eram militar. Mi se acor­ veac. Ia cei peste 80 000 dc ce­ cietăţii socialiste" a constituit tema unui interesant rinţă imperioasă ca exem­
ai grupului şcolar, mulţi se dase multă încredere. Primeam tăţeni de azi. la importanţa-i plul unităţilor respective
pregătesc pentru circa 20 de sarcini concrete, munci de răs­ industrială fără egal. concurs literar desfăşurat recent la Liceul „Avram să fie urmat de către toate
întreprinderi din ţară — Ro­ pundere. Doream să nu stau Aici, se împlinesc chipurile Iancu" din Brad.
man, Cluj. Suceava. Galaţi. Tir- deoparte de la tot ce se făcea, dirze şi mlădioase, hotărîte şi După cum ne comunică Maria Bota, de la bibliote­ cooperativele agricole, iar
govişte. Reşiţa, Slatina, Giur­ şi această dorinţă a rămas va­ sensibile, ale făuritorilor de azi De felul cum funcţionează utilajele Snir-o Întreprindere depin­ organele agricole judeţene
giu, Oţelu Roşu, Cîmpia Turzii labilă apoi şi în producţie. şi de mîine ai Hunedoarei, ai de producţia ei. Muncitorul specialist în utilaje dc sfărîmare a ca oraşului Brad, concursul s-a bucurat de o largă să aibă permanent în aten-
ş.a. Perspectiva e cea a creşte­ Membrii de partid lucrează în ţârii. minereurilor, Petru Podcleanu, împreună cu echipa sa, de la E.M. participare, iar cîştigătorilor Lăcrămioara Onciu), Ro­ ţie controlul şi îndruma­
rii numărului de elevi o dată locurile cheie, pe maşini im­ Deva, se Îngrijesc ca utilajele montate de ei — in fotografia noas­ diră Oncu, Agnes Doso şi Georgeta Pîrva le-au tosl
J Foto: V. ONOIU oferite premii. nice.
cu creşterea producţiei de oţel, portante, au răspunderi deose­ ILEANA LASCU tră un concasor — să funcţioneze ireproşabil. rea cursurilor agrozooteh­