Page 65 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 65
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 583 ® JOI 21 DECEMBRIE 1972
Tîa^rgw’Wga
Eforturi stârnitoare pe C O N F R U N T Ă R I E T I C E F F Zmeul" de pe
„Frunza verde"
linia satisfacerii depline Dintru început se impun tit aici, locuitorii străzii vor
In marea încercare ,Cazurile semnalate două precizări, şi anume: ci să se scape de necaz, de a-
ne e „zmeul" şi unde e „frun
cest „zmeu" — cum l-au nu
a cerinţelor populaţiei za verde". „Zmeul nostru nu mit — ce le mănîncă zilele.
In încheiere să vedem şi
e un personaj din basme, ci
oamenii au fost alături au fost cercetate" trăieşte printre noi : după în cine e „eroul" rîndurilor de
mai sus. Iată-l: Ioan Golcea
făţişare ai zice că e om, doar
apucăturile nu prea-i sînt o- din Brad, de pe strada Frunza
Convorbire cu tovarăşul DUMITRU BOGDAN, O scrisoare încărcată de Nimic din încărcătura de 20 de ani e vîrsta plinei ti forme, sau frînge în adîncurl meneşti. „Frunza verde" e lo verde, nr. 44, fost electrician
directorul Direcţiei comerciale a judeţului cul lui de acţiune — o stradă la I.M. Barza. Insensibil la
conţinut emoţional şi de sem semnificaţii nu le-a scăpat ce nereţi. La vîrsta aceasta, ti cerbicia pămîntului. De cîte din oraşul Brad. tot ce i s-a spus şi I s-a „ad
nificaţii etice ne-au trimis din lor doi care, atît de greu în nereţea, responsabilă- faţă de ori n-au găzduit paginile zia Ca şi zmeul din poveste, ministrat" pînă acum.
Hunedoara soţii Victoria şi cercaţi, au simţit din toate ea şi de viitorul ei, înfruntă rului rîndurî despre faptele
— Sfîrşitul anului este aproape. Ca şi în celelalte domenii Gheorghe Kormi. In urma u- tinereţii în confruntarea cu „eroul", nostru nu se poate
de activitate şi în comerţ putem face un bilanţ. Cu ce soco nei naşteri nereuşite, viaţa părţile mîini omeneşti întinse cu bărbăţie vîntul iernilor pe marile răspunderi. Şi cu cîtă împăca cu nimeni în jurul
tiţi că ar trebui să înceapă un asemenea bilanţ, tovarăşe di soţiei, mamă a încă trei co în ajutor. Oamenii fac asta înălţimile schelelor, ori do bucurie consemnezi sau ci său, pe vecini i-a băgat de-a Pe urmele
rector î pii, se afla în mare pericol. dintr-un îndemn uman. goarea cuptoarelor pe plat- teşti astfel de fapte I Rînduri- dreptul în sperieţi, oamenii
— Cu o cifră mal mult decît semnificativă pentru creşte Medici şi alt personal ajutător le de faţă însă nu sînt desti nu ştiu ce să mai facă. S.B., materialelor
rea nivelului nostru de viaţă ; în cele 11 luni care s-au scurs de la spitalul din Hunedoara nate să ne bucure sufletul. o bătrînă de 73 de arii, C.C.,
din acest an, volumul desfacerilor de mărfuri către populaţia s-au mobilizat pentru salvarea O sesizare din Tîmpa ne-a P.F., G.B., I.D. sînt numai cîţi-
judeţului este cu peste 117 milioane lei mai mare faţă de vieţii mamei. „Stăteau de stra determinat să cerem lămuriri va dintre cei care, vrînd-ne- publicate
dceeaşi perioadă a anului trecut. Această cifră reflectă fidel jă nopţi întregi ca să-mi sal Mama plecată de la organul judeţean de mi vrînd, au avut de-a face cu
eforturile stăruitoare depuse pe linia satisfacerii depline a ce liţie despre faptele unui tînâr el, i-au simţit pumnii şi i-au
rinţelor populaţiei, ca şi sporirea puterii ei de cumpărare. veze soţia", relatează soţul. de 20 de ani, fost lucrător la auzit înjurăturile. Locuitorilor „După bunul plac
— Deoarece am intrat în iarnă, vă rugăm să vă referiţi la I-au dat opt flacoane de sîn- întreprinderea de industriali străzii amintite a ajuns să le al gestionarei“
modul cum s-au asigurat rezervele de produse alimentare pen ge şi alte medicamente. Vă- Tot din Hunedoara, o altă de autorităţile din Hunedoa zare a laptelui Simeria, acu fie teamă să iasă din casă
tru lunile sezonului friguros ? zînd că o picătură de sînge scrisoare, a unui tată şi a ra, aduce concluzii dure. Ma zat de furturi repetate; furturi după ce se înserează, pentru Nota cu titlul de mai sus
— înainte de toate vreau să arăt că rezervele constituite fiicei sale, elevă în clasa a ma şi soţia, acum chemată cu din buzunare, furturi din ca că oricînd se pot trezi cu ca a apărut la rubrica „Aflăm
pentru iarnă sînt substanţial mal mari faţă de cele de anul poate salva viaţa unui om, se. Speram să nu se adeve pul spart sau bătuţi, fără vreo din judeţ" din ziarul nostru
trecut. Astfel, la cartofi s-au însilozat mai bine de 6 mii tone, m-am înscris şi eu în rindu- IX-a la şcoala generală, adu insistenţă acasă, ducea o via rească acuzaţiile. N-are decît pricină. nr. 5552. Era criticată gestio
la ceapă - peste 800 tone. Cantităţi sporite au fost însilozate rile donatorilor şi am donat ce în confruntare cu judecata tă de o moralitate îndoielni 20 de ani Teorii Lucaci. In „Zmeului" nu-i pasă de ni nara Raveca Arsu, de la ma
la varză, fasole, rădăcinoase, diverse legume, murături, mere de atunci de trei ori sînge. opiniei publice responsabilita că. In final şi-a părăsit fami tr-o frază scurtă şi dură însă mic : nici de avertismentele gazinul sătesc din Romos,
şi altele. Datorită condiţiilor specifice din această toamnă, se Este în această dramatică tea morală a soţiei şi mamei lia. A fost obligată de instan citim : „Cazurile semnalate au primitp, nici do amenzile apli care stabilise un program de
ridică probleme deosebite legate de păstrarea acestor produ fost cercetate de organele cate şi nici măcar de faptul deschidere a magazinului
se. In acest scop, tuturor organelor comerciale le revine sar întîmplare o întreagă încăr lor fată de familie. „Soţia mea ţa de judecată la plata unei noastre, urmînd a se lua mă că i-a fost desfăcut contrac după bunul ei plac. In în
cina de a supraveghea în permanenţă silozurile pentru a evita cătură de semnificaţii pe care a plecat de la mine. Am cu pensii alimentare pentru feti suri de trimitere în judecată tul de muncă pentru multele cheierea rîndurilor apărute,
abateri în timpul serviciului.
orice pierderi prin deprecieri şi stricăciuni. zidarul de la O.S.M. II a in- ea o fetiţă. Este în clasa a ţă. După stabilirea pensiei de a numitului Lucaci Teorii". Lui îi place să se certe, şi se era întrebată conducerea co
Vreau să mai arăt că şi celelalte mărfuri alimentare, de tuit-o şi ne-a redat-o în cu IX-a. Această fată, de multe întreţinere, a părăsit servi Va urma un proces, în care ceartă cu toţi. Bea puţin, sau operativei de consum Geoa-
bază, ca : făină, mălai, zahăr, orez, conserve etc., sint de a- vintele lui simple, omeneşti. ori nici nu poate învăţa su ciul, umblînd de colo-colo fă un tînâr va fi acuzat de furt mai mult — după dispoziţie —, giu, care cunoştea dealtfel
oum la locul stabilit, în cantităţi mai mari şi sortiment mai va ficient. Vă rog foarte frumos în dauna avutului particular. şi devine arţăgos. Indiferent situaţia, de ce nu ia nici o
riat ca în alţi ani. Dispunem, de asemenea, de cantităţi care E în ea dovada marelui, a de ră vreun rost. Concluzii reci, Probele acuzatoare au fost cine-i iese atunci în cale, de măsură.
pot satisface integral cererea de consum la pline, făinuri, ulei, plinului umanism al rînduieli- să-mi daţi un sfat, cum aş pu acuzatoare. E uşor de înţeles strînse piesă cu piesă. N-are vine obiect. al „răzbunării" Şi iată că am primit la re
untură, zahăr, orez, carne, preparate de carne, lapte, ouă, lor noastre noi, care pun to tea proceda mai bine". Gînduri de ce numele celei pe care o decît 20 de ani tînărul, care lui. dacţie răspunsul conducerii
conserve, apoi băuturi, vinuri, bomboane salon, sortiment la tul la temelia vieţii oameni trunchiate de jenă. Ancheta vizează e lăsat îh anonimat, a dorit necinstit cîştigul fără Pentru toate astea, şi încă cooperativei de consum
care cota judeţului a fost suplimentată cu 60 tone, tocmai lor. pe marginea cazului, făcută deşi ar merita stigmatizat. muncă. Geoaglu. Numai că el nu a-
pentru a satisface toate cerinţele judeţului. altele, pe care nu le-am amin duce nimic nou în problema
— Cititorii noştri aşteaptă să-i informăm şi despre produ ridicată. Spicuim doar...
sele şl mărfurile nealimentare pe care le vor găsi sau deja le ...o recunoaştere : „Progra
găsesc prin magazine. mul practicat de gestionara
In obiectivul criticii Arsu Raveca nu corespunde
— La dispoziţia populaţiei sînt puse în aceste zile canti
tăţi mari de încălţăminte pentru bărbaţi, femei şi copii, con cerinţelor populaţiei, dar sîn-
fecţii, tricotaje, stofe, sobe de încălzit, televizoare, aparatele tem puşi in situaţia de a
radio, maşini de spălat, mobilă, frigidere, aspiratoare, com accepta acest lucru, pînă la
bustibili solizi şi multe, multe altele. Condamnabila practica de găsirea unul nou gestionar,
Dar aici aş vrea să precizez, pentru cititori, că mai avem de preferinţă localnic, pen
furnizori, atît în judeţ, cît şi din afara lui, care au restanţe tru a nu condiţiona progra
faţă de noi, chiar la unele produse mult solicitate. Depunem mul magazinului de mersul
toate eforturile pentru a recupera aceste restanţe şi a le pune a porta oamenii pe drumuri autobuzelor, aşa cum se în-
la îndemîna populaţiei cit mai urgent cu putinţă. tîmplă în prezent...".
...şi un angajament : „In-
— Luna decembrie, în care ne aflăm, şi care încheie un an muna Boşorod, care s-a adre
de muncă rodnică şi în activitatea comercială a judeţului este, Pentru cîte-o simplă sat conducerii cooperativei de trucît se impune rezolvarea
se pare, şi o lună de vîrf în aprovizionarea populaţiei. Vă ru consum Ilia cu mai bine de 3 acestei situaţii de urgenţă,
găm să vă opriţi asupra unor aspecte esenţiale ale activităţii luni în urmă cerînd o adeve ne vom strădui ca în timp
relativ scurt, cu sprijinul con
comerciale din această lună. adeverinţă rinţă de vechime. Au urmat siliului popular comunal, să
— In această lună este urmărit zilnic modul cum se reali * o serie de reveniri şi telefoa remediem situaţia creată la
zează graficul de livrări stabilit cu furnizorii locali ; se asigu Din primăvară pînă-n toam ne, omul aşteptînd măcar un magazinul universal din Ro
ră o mai bună repartizare în teritoriu şi pe magazine a fon nă, sau mai precis din iunie şi găsi arhiva fostului O.C.L răspuns — i se poate da sau mos".
dului de marfă. In magazine este creată o abundenţă de pro pînă în noiembrie a fost ne Aprozar Hunedoara. O.C.L. nu actul dorit —, dar la toate Aşteptăm, deci, „remedie
Alimentara, la rîndul ei, răs
duse, care sînt prezentate într-o formă atrăgătoare, specifică voit să umble pe drumuri pen-. punde că nu deţine arhivă pe astea conducerea cooperativei rea situaţiei in timp relativ
„Lunii cadourilor"; au fost extinse „ochiurile" de desfacere, tru o adeverinţă de vechime perioada pentru care a fost so de consum Ilia a rămas pînă scurt"...
punîndu-se un accent măi mare pe comerţul mobil ; s-au re în muncă Gheorghe Lazăr din- licitată adeverinţa. Şi, aşa, în acum rece.
dus preţurile la foarte multe produse şi articole ; a fost orga Deva, care a lucrat la depozi tre unii şi alţii, după mai mult
nizat un control zilnic al pieţelor, reţelei de desfaceri cu amă tul O.L,F. în perioada 1954— de -6 luni, omul e tot fără ade
nuntul şi depozitelor. Vitrinele şi interioarele magazinelor ^ au 1959. Şi măcar dacă ar fi re
fost pregătite pentru sărbătorile de iarnă şi s-au organizat zolvat ceva, dar totul a fost verinţa dorită, şi va trebui, în
ultimă instanţă, să reconstituie
reclame adecvate „Lunii cadourilor".
zadarnic. Trimis de ici-colo, vechimea cu martori. De con NEGLIJENTE
In alimentaţia publică s-au luat măsuri speciale în vede s-a ales numai cu alergătura. damnat e faptul că nu i s-a
rea pregătirii localurilor, meniurilor, veselei etc. în vederea re Adresîndu-se de cîteva ori spus de la bun început; n-ar
velionului, iar orăşelele copiilor se vor bucura mai mult de Centrului de legume şi fructe mai fi pierdut atîta timp, n-ar PERICULOASE
prezenţa comerţului, sub o diversitate de modalităţi. Hunedoara, i s-a răspuns, în fi făcut atîtea drumuri de
tr-un tîrziu că dînşii au arhi geaba.
Convorbire realizată de Două dintre apreciatele muncitoare ale întreprinderii „Avico
la“ Mintia, lucrînd la maşina de sortat ouă pe categorii şi la vă numai din 1959 încoace, şi-l Iosif Molnar, mecanic la lei, în conformitate cu H.C.M.
GH. I. NEGREA ambalarea lor. Foto: V. ONOIU Intr-o situaţie asemănătoare I.P.E.G. Deva, a luat într-o 2285/1969...
îndrumă să se adreseze O.C.L. se află şi tovarăşul Adam zi— în timpul serviciului, bi ~k
Alimentara Deva, unde s-ar Muntean din satul Chitid, co neînţeles I — 10 kg de benzi Vasile Bercean-u, maistru la
nă şi s-a retras într-o încăpe I.I.L. Orăştie, răspunde printre
altele şi de depozitarea bu
Deficienţe Numele vinovatei este secret? „Recunosc, am greşii“ Sancţiune meritată re pentru a-şi curăţa salopeta. toaielor cu carbid, de exploa
A luat cu el şi pe Tiberiu
tarea generatoarelor de aceti-
Angela Arnăutu, de la uni
Intr-o zi, a venit la redacţie
Uniunii judeţene a cooperati
muncă. Fără să ştie ce fac cei
tatea C.L.F. nr. 15, din Hune în audienţă cetăţeanul Rudolf velor meşteşugăreşti a consta Bucătaru, un tînâr coleg de lenâ. Răspunde e un fel de-a
multe, secţia distileria de gudroa- la locul lor, ca la urmă să doara, a fost surprinsă în timp Tumeli din Deva cu un apa tat vinovăţia tehnicianului doi, Liviu Puiţi a intrat într-o spune, deoarece dovedeşte
Cornel Lup, salariat la
multă nepăsare în această pri
cameră vecină, în care pă
ce încerca să vîndă fructe
încheie ironic, spunînd că
ne, din C.S. Hunedoara, ne-a remiza şi-o încasează dînsa. deshidratate deşi erau strica rat de radio în mină. A- Kasler Wiliam şi: „Pentru ati trunseseră vapori de benzină, vinţă. Materialele sînt arunca
un
vea
„Alba
tranzistor
tudinea necuviincioasă şi pen
te la întîmplare, îngrămădite
şi şi-a aprins ţigara. S-a pro
te, In vremea îndelungată cît
Salariata a fost sancţionată
sesizat despre comportarea
constatate şi urîtă, ironică şi jignitoare disciplinar, cazul a fost pre le ţinuse în unitate, acestea tros“ în termen de garanţie tru modul necorespunzător în dus o flacără puternică. Tibe pe unde se nimereşte. Recent,
caro trebuia reparat. S-a adre
care tovarăşul Kasler Wiliam,
a unei salariate de la difu lucrat cu toţi lucrătorii de aveau ouă de diferite larve sat atelierului de reparaţii din tehnician depanator în cadrul riu Bucătaru a fost cuprins de în fata organelor de control,
zarea presei, din cadrul O- la Oficiul P.T.T.R. Hune Pe ele. In plus, unitatea era Gojdu al cooperativei „Mu secţiei de radio aparţinînd co flăcări, salopeta de pe el a luat maistrul Vasile Berceanu a fă
găduit solemn că îşi va schim
foc, produeîndu-i arsuri de
sancţionate ficiului P.T.T.R. Hunedoara, doara". murdară, peste legume, zarza reşul" Deva. I s-a spus să vi operativei „Mureşul", a înţeles gradul I şi II, situaţie în care ba atitudinea faţă de... carbid
vaturi şi fructe sălăşluia no
Este limpede. A fost vino
In urma cercetării cazului,
nă după el peste 5 zile. Pînă
Direcţia judeţeană de poştă vată, şi-a luat pedeapsa. Dar roi şi praf gros. Ca să nu mai aici, toate bune. Necazurile au să deservească pe tovarăşul a fost internat în spital. şi acetilenă. *
Tumeli Rudolf şi pe alţi cetă
Subliniem că în această în
spunem cum se prezenta vîn-
Din Petrila, cititorul nostru şi telecomunicaţii, serviciul cine este salariata respecti zătoarea în faţa cumpărători început abia pe urmă. Tehni ţeni, comitetul executiv al co căpere îşi iau gustarea în pau Ion Adamescu, maistru la
^Petre Tărăşilă ne scria nu de difuzarea presei, arată : „Se vă ? Iată secretul pe care lor (halat, mîini, unghii etc.). cianul depanator al secţiei i-a operativei, în baza referatelor za de masă 15-20 de munci Fabrica de cherestea din
mult : „La unitatea C.L.F. nr. . sizarea este întemeiată, în nu-1 divulgă răspunsul direc Aşa că nici organele de con pretins să plătească reparaţia prezentate şi a prevederilor tori. Orăştie, Samson Precupaş, şef
38, din oraşul nostru, se pe sensul că salariata a înce ţiei. Secretul ca secret, dar trol n-au putut ţine seamă pe motjy că aparatul ar fi fost deciziei UCECOM nr, 370/1969, ~k de parchet la Valea Alunului,
trec tare multe nereguli şi^ put discuţia cu cuvinte ne cine a fost sancţionată ? de scuzele sale... desigilat. Cînd omul a protes a sancţionat pe tovarăşul Kas La Spitalul unificat din Că- Mihăilă Vapit, şef de parchet
5,
deficienţe: fondul de marfă tat, şi pe bună dreptate, deoa ler cu diminuarea retribuţiei lan, în camera de sterilizare, la Grădiştea de Munte, au fost
nrj este păstrat corespunzător, rece la predarea aparatului tarifare pe trei luni cu 5 la su în imediata apropiere a auto- sancţionaţi recent cu amenzi
servirea se face anevoie şi A inversat pentru reparaţie n.u i se spu tă începînd cu luna noiembrie clavului sînt păstrate două bu între 100 şi 800 lei, tot pentru
fără pic de atenţie din partea sese nimic, tehnicianul Kasler a.c.". Am spicuit din răspunsul telii de aragaz. O neglijenţă neglijente periculoase dovedi
vînzălorilor faţă de cumpără MOTE @ MOTE © puţin calităţile Wiliam a avut o atitudine ne U.J.C.M. trimis redacţiei. care poate oricînd da naştere te în apărarea avuţiei obşteşti
tori, uneori calitatea produse cuviincioasă faţă de el, cople- Pentru comportarea avută, la o explozie ale cărei con-se- împotriva distrugerii prin in
lor lasă mult de dorit, aseme şindu-1 cu fel şi fel de repro tehnicianul Kasler Wiliam a cinţe n-ar putea fi decît ex cendii, dezinteres în asigura
nea igiena, curăţenia, gospo S-a stabilit cu precizie : car şuri. Pînă la urmă, aparatul primit o sancţiune meritată. trem de grave. Dar sora me rea mijloacelor de stingere şi
dărirea unităţii". tofii de calitatea întîi trebuie a fost reparat, dar omul a Nu ne îndoim că a învăţat ce dicală, Silvia Abutnâriţei, ca intervenţii.
să fie spălaţi, curaţi, întregi
Comitetul exeăutiv al Con Dezinteresul are un izvor... şi cam 9-10 bucăţi într-un ki trebuit să bată la multe uşi, va din asta. Bine ar fi dacă şi re răspunde de camera steri Un semnal de alarmă pe ca
siliului popular al oraşului logram. Dar Constantin Arice- să umble pe drumuri, să piar alţii care mai au astfel de a- lizatoare, nu ia în consideraţie re vrem sS-1 audă şi să-l în
dă timp preţios.
Petrila ne trimite, sub sem lu, vînzător la unitatea C.L.F. ţeleagă toţi. cei cărora le sînt
nătura tovarăşului vicepre Unitatea alimentara nr. 84, din Glielar, gestionară Livia nr. 12, din Hunedoara, şi-a Sesizată de către noi asupra titudini ar trage învăţămintele pericolul. Poate acum, după încredinţate spre păstrare va
şedinte Traian Costea, un răs Branga, era recunoscută ca o unitate model. Curată, ine- ; zis că n-ar fi rău să inverseze faptelor petrecute, conducerea cuvenite. ce a fost „premiată" cu 250 lori materiale!
puns la această sesizare, prin reu bine aprovizionată, servire bună. Asta cu o vreme în i puţin calităţile. Ar pierde el ce-
urmă... In ultima perioadă, magazinul se prezintă într-o j
care ni se spune că se ade situaţie greu de descris: murdărie, dezordine, comportare ’ va ? Dimpotrivă! Ce ar fi, de
veresc cele semnalate. In urîtă faţă de cumpărători. Toate se petrec sub ochii acele pildă, dacă la calitatea întîi A
plus, răspunsul menţionează: iaşi gestionare, Livia Branga. Recent, pentru dezinteresul i-ar vinde pe cei sub STAS ? Au fost odată ca niciodată ştie nimic" despre poveste,
„Sabin Dinescu, gestionarul u- cras dovedit faţă de unitate şi activitatea ei, inspecţia co Aşa a vîndut Aricelu multă o întreprindere, mai multe că e angajat numai din 27
nitâţii, vînzătorii Savu An- mercială de pe lingă Consiliul popular al municipiului Hu vreme cartofi de cei de 19— maşini, dar una mai acătă l 1 II, noiembrie, în timp ce Lin
dronache şi Elena Modoran rii, un şofer fără permis şi gurar era în concediu şi
au fost sancţionaţi în repe nedoara a sancţionat-o pe Livia Branga cu 250 lei amendă. 20 la kilogram, la categoria foarte mulţi responsabili maşina concediată. Revizo
tate rînduri cu amenzi. Dar A achitat pe loc, zîmbind ironic. Adică, „Puteţi să mă a- întîi. Desigur, puerilului şi iresponsabili de soarta celor rul tehnic, Aron Puiuţ, a
au înţeles puţin din aceste mendaţi. Tot nu-ini pasă !" — vrea să însemne zîmbetul ei. neadevăratului motiv „am de mai sus. O poveste de rămas pasiv şi la faptul că
sancţiuni. Astfel, lui Savu De aceea, noi am sugera conducerii O.C.L. Alimentara Hu greşit" nu i-a putut da ni necrezut, ca toate poveştile, din cauza maşinii cu defec
Andronache i s-a desfăcut nedoara să încerce a găsi izvorul acestui dezinteres inter dar reală cum nu s-a mai ţiuni tehnice un şofer a
contractul de muncă începînd venit în munca numitei gestionare. < , meni crezare. Pentru că nici văzut o povestim nu -pentru fost sancţionat, şi la faptul
cu 1 decembrie a.c.". Aricelu nu credea ce spune... adormirea copiilor, ci pentru fratele lui Lingurar — llie rii de timp, bani, materiale, că maşina va pleca într-o
trezirea unor oameni mari, şură la Sibişel. Şeful de co
cu oarecare funcţii de răs Lingurar — maşina acasă. Că de folosire judicioasă a mij loană. Vasile Popiţan, n-a
r~ pundere. Se făcea că şofe doar fraţii se ajută intre ei! loacelor şi utilajelor din do zis nimic cînd S. Lingurar
Simion îşi face concediul
rului Simion Lingurar, de pină-şi ispăşeşte pedeapsa tare !? i-a spus că duce maşina
Numai că tot un miliţian,
Âm citit scrisorile dumneavoastră culanta 31-HD-2198, i se ri şi maşina, la fel, stă in şura la o lună după ce Simion acasă, „cu aprobarea şefu
la I.P.S.P. Deva, pe autobas
lui". Viorica Mezo, impiega
unei case din Sibişel, aproa
Lingurar primise dreptul de.
dică permisul de conducere,
tă la coloana auto, nu reac- •
de către un agent de circu pe de Lingurar, să-i ţină de conducere, găseşte maşina ţioneazu deloc cînd şoferii
Prosa Pelrişor — Orăşlie. daţi dv., locatarii care alcă trebările sînt cu tîlc, că pe starea civilă a solicitantului laţie (care, intre altele, are urît. Suflet nobil de maşi- concediată, care circula cu jiu predau foile de parcurs
Ne pare rău că vă dezamă tuiţi o asociaţie. Dacă îm la dumneavoastră prin bloc de abonament nu vi se cere. şi calitatea de a nu crede în ziua emiterii acestora. Pe
gim, dar tovarăşii de la Con puternicitul asociaţiei e plă sînt cîtcva lucruri de pus la Nu trebuie? Parcă toate cele în poveşti), pentru că auto foaia activităţii zilnice din
siliul popular al oraşului tit de dv. şi nu prestează lu punct în privinţa muncii co lalte sînt necesare ? Dovezi vehiculul prezenta nume F O I L E T O N noiembrie, de pildă, sînt a-
Orăşlie au avut dreptate că nar decît atîtea ore cît spu mitetului de asociaţie. Cine de acestea de birocraţie cra roase defecţiuni tehnice. nexate. foi de parcurs din
nu v-au eliberat tichet de neţi, cine altul decît asocia vă împiedică însă să -cereţi să s-au mai văzut şi s-au Zis şi făcut. Lingurar mer octombrie. Ca să fie înscri
lemne pe anul 1972 şi în con ţia poate sau să-i fixeze alt convocarea adunării locatari mai criticat. In multe cazuri ge la întreprindere şi poves să cit mai la unison în a-
tinuare. Au acest drept nu program de lucru sau să-i lor pentru a discuta munca am găsit urechi receptive la teşte unui şef — ing. Bota nă! La drum şi muncă cu un „buletin" expirat. La 16 ceasta paradă a neglijenţe
mai cetăţenii care înainte de diminueze indemnizaţia. Şi comitetului, a împuternicitu critică. Poate găsim şi la — cum că nu mai are drept Lingurar, la odihnă tot cu decembrie, maşina lui Lingu lor, nici poarta întreprinderii
majorarea salariului din 1970 tot aşa mai departe: dacă e lui şi dacă se ajunge la con l.G.C.L. Hunedoara căci, ori de conducere timp de o lu el. Nedespărţiţi. Toată lu rar circula cu foaie de par nu ţine o evidenţă limpede
au avut un salariu mai mic legală încasarea unor sume cluzia că nu vă reprezintă cum, sâ-i ceri omului pentru nă, timp în care el. Lingu mea e fericită, dar mai ales curs din 14 noiembrie, de a intrărilor şi ieşirilor ma
de 1 200 lei şi n-au beneficiat pentru cheltuieli diverse fără bine interesele, atunci s-or un abonament atîtea date cî rar, solicită concediul legal şefii de la I.P.S.P., care au cînd a început povestea cu şinilor din parc.
ulterior de altă majorare şi a se vedea rezultatul. Nu, găsi printre dumneavoastră te nu i se cer nici la starea pe anul in curs, care i se rezolvat problema cu maşi concediile Deci alt spirit Ca-n orice poveste, binele
nu şi-au schimbat funcţia. nu e legală dacă nu se vede oameni care să ştie cum s-o civilă cînd se căsătoreşte e aprobă, dar şeful „îl roagă" na fără şofer. Să stea săraca economic la l P.S.P. In afară învinge răul. Pînă acum. în
•Dumneavoastră aţi schimbat rezultatul. Dar nu se pot per facă. Doar un comitet de a- o performanţă de birocraţie. să găsească loc pentru ma şi ea puţin. Să st'ea e un fel că timp de o lună întreprin cea relatată, binele nu şi-a
funcţia de mecanic cu aceea cepe „cheltuieli diverse“ fără sociaţie e un organ ales şi Uite aşa se „umflă" schemele şină pe undeva, pe la el a- de a spune. Că ar fi putut, derea a pierdut de sub con făcut apariţia. De aceea, nu
de primitor-distribuitor, deşi aprobarea adunării locatari poate fi revocat de cei ce unor întreprinderi. Căci se casă. că n-are ce face cu clandestin, să mai fie folosi trol un mijloc de transport, vom încheia cu „şi-am încă
se pare ră spusele tovarăşi lor. De aici şi răspunsul la l-au ales dacă e cazul. pare că pe la acestea nu ne maşina, că şi aşa-i rea. Zis tă prin sat, la lucru. Aşa sus-numita firmă, pornită lecat pe-o şa" ci, cu invoca
lor de la consiliul popular nu întrebarea a treia: sigur că Elena Murgăşanu — Hune voia creează funcţia ci omul şi făcut. Simion Lingurar face întreprinderea paşi im intr-o campanie, vastă pe ca rea binelui, cu solicitarea
v-au convins de acest ade comitetul trebuie să dea sea doara. Ne spuneţi că la eli pus intr-o funcţie creată fă pleacă in concediu cu maşi portanţi pe drumul realiză lea economiei, nu are nici o de a da o raită pe la
văr. mă locatarilor ce a făcut cu berarea abonamentelor de ră scop, singur simte nevoia na întreprinderii, la domi rii de economii. Doar toată evidenţă clară a activităţii
Eugenia Vintilă — Deva. banii încasaţi. Uscătoria e către l.G.C.L. Hunedoara vi să facă ceva. Şi neavînd ce ciliul său din Sibişel (Beriu). lumea s-a dngajat in bătălia zilnice a autovehiculelor. I.P.S.P., unde să-şi valorifi
se cerc să întocmiţi pentru va util de făcut, complică împotriva risipei. De ce să Şi. din toată povestea asta ce calitatea din poveste,
Dumneavoastră, stimată E.V., un bun comun, de care are Dar cum Lingurar nu avea
fiecare caz în parte o „fişă viaţa altora. rămină I.P.S.P. mai prejos, 1 toată lumea iese curată, ca să-şi realizeze menirea...
ne puneţi unele întrebări la drept să se folosească toată biografică" ? Nu vi se cere permis de conducere, ingine să nu se alinieze şi ea in in orice poveste. Şeful gara
care răspunsul trebuie să-l scara. Mi se pare însă că în chiar totul. De pildă, care-i ION CIOCLEI rul a găsit soluţia : să ducă elanul general al economisi- jului, Marius Hodîrnău, „nu N. STANCIU