Page 68 - Drumul_socialismului_1972_12

MMmggamHSMMjnisgjcsmfiaBCT^ BMMgflnBMBMfflgaaa mmssjBBMxamBam mai IIIHII I B A ' J U I I ■ / — — M l ^HW3MZWîB3anD^
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 584 ® VINERI 22 DECEMBRIE 1972

A M G Â l i k M E N Î E N T U Z I A S T ,

P U N D E R E S P O N S A B I L I T A T E

La începutul lunii decem­ peste 1000 tone otel, va re­ partid, organizaţia U.T.C., sub cuptorul nr. 1, am solicitat
brie, în ziarul „Scînteia tine­ duce consumul de combusti­ conducerea organizaţiei de din partea tovarăşului Eugen
relului" era redată scrisoarea bil cu 2,5 kg/tonă şi va eco­ partid, va lărgi gama acţiu­ Damianoiu, locţiitorul secre­
expediată de organizaţia nomisi feroaliaje în valoare nilor educative, care să vi­ tarului comitetului de partid
U.T.C. din cadrul secţiei Ote- de peste 300 000 lei ; zeze în principal formarea pe O.S.M. II. Cu acest prilej,
lărie Siemens-Martin a Com­ © In anul 1973 cuptorul prin muncă şi pentru mun­ dînsul şi-a exprimat încrede­
binatului siderurgic Reşiţa, nr. 1 din secţia O.S.M. II, că astfel incit- uteciştii din rea în munca pe care o vor
care prezenta angajamentul deservit de brigada tineretu­ secţia noastră să devină desfăşura tinerii pentru în­
tinerilor oţelari din acest cen­ lui, va elabora întreaga can­ vrednici continuatori ai tra­ deplinirea angajamentului lor.
tru metalurgic cu privire la titate de otel pe 45 de zile diţiilor revoluţionare ale O dovadă a acestei încrederi
îndeplinirea sarcinilor de pro­ cu fier vechi colectat de clasei muncitoare. Vom răs­ — cuptorului tinerelului i
ducţie pe 1973, înfăptuirea membrii organizaţiei U.T.C. punde în acest mod prin s-a planificat realizarea sorti­
măsurilor stabilite de Plena­ din combinat; fapte de muncă şi de viată mentelor celor mai grele de
ra C.C. al P.C.R. din noiem­ grijii organizaţiei de partid oteluri, în special cele folo­
brie a.c. Răspunzînd prin © Cunoscînd indicaţiile care acţionează în sprijinul site la construcţia instalaţii­
fapte de muncă chemării de conducerii partidului şi sta­ nostru sub deviza „Fiecare lor de termocentrale.
a realiza cincinalul înainte tului nostru privind valorifi­ comunist, angajat direct în In mod firesc, obiectivelor
de termen, reşitenii se an­ carea superioară a metalu­ creşterea şi educarea comu­ vizlnd producţia, organizaţia
gajau la preluarea de către lui şi îmbunătăţirea perfor­ nistă a tineretului". U.T.C. le-a adăugat altele,
o brigadă de tineret a con­ privind intensificarea proce­
ducerii şi deservirii cupto­ sului de educare a utecişti-
rului nr. 1, care va realiza în lor prin muncă şi pentru
anul 1973 o producţie supli­ Tinerii de la 0. S. M. ¡I muncă, astfel ca aceştia să
mentară de 500 tone oţel, va devină demni continuatori ai
reduce consumul de combus­ tradiţiilor siderurgiei hune-
tibil cu 2 kg /tonă oţel şi va a C.S. Hunedoara răspund iniţiativei dorene, ai tradiţiilor revolu­
economisi feroaliaje în valoa­ ţionare şi de muncă ale bri­
re de 200 000 lei. Se anga­ colegilor de muncă reşiţeni gadierilor care cu ani în ur­
jau, în acelaşi timp, să desfă­ mă au venit să înalţe o Hu­ Dialog cu munca ? Da ! In laboratorul ele fizică al Şcolii profesionale din Călan dialogul a captivat atenţia elevilor anului
şoare, sub conducerea orga­ nedoara nouă, aşa cum o cu­ II electricieni. Fotoreporterul nostru, Virgil Omoiu, i-a surprins la ora practică, condusă de profesoara Elisabeta Bărbulescu.
nizaţiei de partid, o susţinu­ noaştem astăzi.
tă muncă educativă, de for­ manţelor tehnice ale aces­ înfăptuirea obiectivelor
mare a tinerilor în spiritul tuia, brigada de tineret de propuse şe poate realiza nu­
muncii productive.
-la cuptorul nr. 1 se anga­ mai printr-o muncă tenace,
Iniţiativa reşitenilor a avut jează să asimileze în anul responsabilă. De aceea, mem­
un larg ecou in rîndul tine­ 1973 două noi mărci de oţe­ brii organizaţiei U.T.C. au Manifestări Elena Brînduşa a făcut Aritina Crişan, care a fost
rilor otelari de la O.S.M. II luri cu caracteristici superi­ început să se pregătească de cunoştinţă cu Fabrica „Vi­ în concediu de maternitate.
a Combinatului siderurgic oare j pe acum pentru, ca o dată cu dra" din Orăştie, şi colec­ A trebuit să recepţionez
Hunedoara. Aceştia, sub în­ © Prin procedeele tehnice prima zi a anului '73 să poa- O In cadrul F.F.A. „Vîscoza" Lupenl, sub triotică pe care au desfăşurat-o de-a lungul tivul ei, doar cu un an şi marfa care intră şi iese,
drumarea comuniştilor, cunos- noi introduse în producţie tră trece efectiv la materiali­ genericul „Republica la a 25-a aniversare", întregului an. jumătate în urmă. A venit produsul finit, să urmăresc,
cînd tradiţiile revoluţionare vom face economii în valoa­ zarea sarcinilor asumate. Du­ a avut loc o întîlnire a tinerilor salariaţi cu © Sub egida Comitetului municipal Hu­ aici ca tehnician stagiar şi prin secţii, fazele de lucru.
şi de muncă ale siderurgiş- re de peste 500 000 lei ; pă cum ne relata tovarăşul tovarăşul Ion Marcu, secretar al comitetului nedoara al U.T.C., la casa de cultură din a fost repartizată în secţia Ce să spun, şi aici am avut
tilor şi constructorilor hune- © Se va institui „Ziua Ioan Mica, secretarul comite­ orăşenesc de partid. Cu acest prilej, invita­ localitate s-a desfăşurat faza municipală a confecţii I. Tînăra de 21 de ajutorul oamenilor. Altfel
doreni, avind întipărite în muncii patriotice“ lunare în tului U.T.C. pe O.S.M. II, tul a înfăţişat pe lar^ înfăptuirile oamenilor concursului gen „Cine ştie, cîştigă", intitu­ ani s-a acomodat repede cu cred că mi-ar fi fost foarte
inimi preţioasele indicaţii ale scopul înfrumuseţării secţiei „La cuptorul nr. 1, al tinere­ muncii în anii Republicii, mutaţiile adinei lat „Viitor de aur, România are". După ce, munca, deşi, recunoaşte şi greu. La început mă gin-
secretarului general al par­ şi a combinatului ; tului, două echipe formate survenite în planul conştiinţei cetăţenilor pa­ la fazele pe clase şl şcoli, sutele de elevi azi, nu i-a fost uşor. deam cu teamă cum vor
tidului, tovarăşul Nicolae din 8 tineri otelari au fost triei. utecişti s-au întrecut în a cunoaşte mutaţiile — Eu am absolvit şcoala primi cei mai în vîrstă deeît
Ceauşescu, adresate cu pri­ @ Pentru ridicarea conti­ constituite şi lucrează efec­ • Cu prilejul sărbătoririi majoratului, la profunde pe care România le-a înscris în tehnică de pielărie, iar aici inino observaţiile pe care
lejul vizitei efectuate în ju­ nuă a competenţei profesio­ tiv, urmînd ca pînă la sfir- Petrlla, Petroşani, Lupeni s-au organizat a- anii socialismului, competiţia la nivel de am întîlnil o fabrică de blă- aveam datoria să le fac la
deţul nostru şi în marele nale a tinerilor otelari, or­ şitul acestei luni să fie con­ dunări festive. Celor peste 600 de tineri, vi­ municipiu a adus la start 10 echipaje.
combinat hunedorean, s-au ganizaţia U.T.C. va iniţia tri­ stituită şi a treia. Acestea vor Prin cunoştinţe şl răspunsuri frumoase, lo­
angajat entuziast să răspun­ mestrial „Olimpiada pe me­ fi conduse de prim-topitorii cepreşedinţii consiliilor populare locale le-au cul I a fost obţinut de echipajul şcolii ge­
dă colegilor lor de muncă serii", schimburi de experi­ Cornel Bucur, Ioan Bânceşcu vorbit despre drepturile şi îndatoririle cetă­ nerale nr. 7, format din Monica llleş, Kober
ţeneşti ce le revin de acum înainte.
din cetatea de foc a Reşitei. enţă cu alte colective de şi Adrian Drăgulescu. Ulti­ Ingeborg şi Keul Hlldegard. Locul II a re­
Fiind conştienţi de posibili­ muncă, întîlniri cu muncitori mul a şi arătat deja că e ® l.a nivelul şcolilor generale din Petro­ venit echipajului şcolii generale nr. 8, avind Sind cîştigi
tăţile de care dispun, ei vîrstnici, va mobiliza între­ posibil ca o singură echipă şani s-a desfăşurat concursul de poezie pa­ ca reprezentanţi pe Mariana Mnerie, Beno-
şi-au propus sarcini concre­ gul tineret din secţie la să producă peste plan 1000 triotică „Te cînt, Republică", în care au fost ne Lozicl şi losif Maşalco, Iar locul III a fost
te proprii care să reprezinte cursurile de perfecţionare tone o{el. Se lucrează, de a- antrenaţi un mare număr dintre cei mai ocupat de echipajul şcolii general? nr. 2,
o contribuţie reală la înfăp­ profesională şi policalificare ; somenea, la inovaţia, una din buni elevi recitatori. format din Luda Florea, Mariana Neag şi încrederea oamenilor
tuirea planului- economic al © In anul viitor, colective cele trei, cu care s-au an­ © Tinerii de pe raza întregului municipiu Remus Chinocid. Concursul a reuşit să dea
combinatului. Iată ce cuprin­ formate din utecişti vor rea­ gajat în întrecere. Ea vizea­ au colectat, de la începutul acestei luni, elevilor utecişti un tablou al înfăptuirilor de
de concret răspunsul lor : liza şi aplica un număr de ză sporirea producţiei de peste 60 tone fier vechi, consemnind un fru­ prestigiu din acest sfert de secol efervescent
® Preluarea de către o cel puţin 3 inovaţii în scopul otel". mos bilanţ in vasta acţiune de muncă pa­ şi o creionare 'a ţării de mîine.
brigadă de tineret a condu­ reducerii consumurilor spe­ O părere autorizată asupra
cerii şi deservirii cuptorului cifice şi a efortului fizic; posibilităţii realizării sarcini­ nărie. Nu mi-a fost deloc calitatea produselor. Dar
nr. 1 din secţia O.S.M. II, © In vederea educării ti­ uşor, dar am fost primită n-am avut de ce mă teme.
care va realiza în anul 1973 nerilor în spiritul dragostei lor propuse de către tineri, şi înconjuraţŞ, cp, „atenţie şi Şi aici, tot ei m-au ajutat
o producţie suplimentară de neţărmurite faţă de patrie şi care vor conduce şi deservi dragoste de oamenii secţiei. să-nai cîştig respectul in
Tinerii meşteşugari de Ia Am trecut pe la toate faze­ faţa lor.
cooperativa „Retezatul" Haţeg le, de Ia sortare, croire, In urmă cu o lună, tinerii
s-au înfrăţit, în aceste zile, ce pînă la produsul finit. N-am utecişti de la fabrica „Vi-
să
premerg jubileului Republicii, Brigade artistică de agitaţie uit o clipă ajutorul oa­ dfa" au ales-o pe Elena
cu cîntecul şi versul, dind o- menilor de acolo, al tovară­ Brînduşa în fruntea orga­
relor lor de răgaz o destina­ şei brigadiere Paraschiva nizaţiei U.T.C. Mandatul în­
ţie plăcută şi instructivă. Ana Golea, al tovarăşei Florica credinţat de cei peste 400
Vlad, Ionică Alimpescu, Teo­ rampei Grecu de la C.T.C., al tova­ de utecişti trebuie onorat
dora Floresc, Angeia Costina, răşului Vasile Paşca, şeful cu răspundere. Elena Brin-
secţiei.
Adrian Neidoni şi Elisabeta duşa ştie acest lucru.
Ce plăcut suna în vorbe­
Tirea (in fotografie), şi-au u- — Cînd Hi cîştigi încre­
le Elenei Brînduşa acel „to­ derea oamenilor printr-o
nit vocile în cîntecele şi ver­ varăş", cu care numea pe muncă ireproşabilă, prin
surile programului brigăzii ar­ dascălii ei! corectitudine, cinste, dem­
tistice de agitaţie pe care — Vi s-a încredinţat, du­ nitate, trebuie să faci totul
l-au intitulat: „Republica la a pă cîte am aflat, şi munca pentru ca sa nu ştirbeşti cu
unei inginere pentru o peri­ nimic acest cîştig de preţ.
25-a aniversare".
oadă cit a lipsit din fabri­ Eu am simţii încrederea oa­
Brigada, coordonată de Au­ că. Cum aţi reuşit ? menilor şi prin faptul că
rel Anca, a strîns in progra­ — Nu mi-a fost uşor, dar m-au ales să conduc organi­
mul ei florile culese din mun­ m-am străduit să mă achit zaţia de tineret din fabri­
ca neobosită a meşteşugarilor că. Nu-mi va fi uşor. Dar
cum se cuvine de obligaţii. mă voi strădui să-mi merit
haţegani, din pasiunea lor Am înlocuit, la controlul locul pe care tinerii, între­
pentru frumos. Florile hărni­ tehnic al calităţii produse­ gul colectiv al fabricii noas­
ciei şi ale entuziasmului au lor, pe tovarăşa inginer tre mi l-au ales să-l ocup
fost aşezate, prin cînt şi vers,
în imensul buchet de realizări
pe care poporul român îl dă­
ruieşte ţării la sărbătoarea
nunţii de argint.
C.A.p. Bntiz. Executarea ogoarelor constituie o preocupare de cilpetenie pentru mecanizatori. Pagină realizată de
Folosind din plin timpul, tinerii mecanizatori Anton Lazea şi Ştefan Salner muncesc cu hărnicie
pentru executarea de arături pe suprafeţe cit mai mari. Foto-text M. RISTA LUGA LICIU si MINEL BODEA
Foto: V. ONOIU

Munca, acest nesecat izvor formarea conştiinţei muncito­ care ne face cinste. Ai foarte Ştefan Costea: Trăiesc şi se adresează mai cu seamă Ecaterina Bunghez: Ideal Ludovic Moforca: Duc cu ral, mulţumită de aportul ele­
de viată, în care se nasc, reşti, in dezvoltarea dragostei multe satisfacţii, fie de mo­ există atîta timp cît au bani. nouă, tinerilor. Organizaţiile este să dispară această dife­ maşina pe care lucrez elevii vilor.
cresc şi se modelează cele fată de muncă?", „Cum apre­ ment, fie mai tîrzii. Aş da un Apoi cad pe panta furtului, U.T.C. au datoria să aplice în renţă. Scopul final al orică­ de la şcoala profesională e- Oct. Mireştean: Avem ne­
mai frumoase şi mai viguroa­ ciaţi rolul colectivului în for­ exemplu : dacă nu slnt obligaţi să se practică învăţămintele des­ rei munci trebuie să fie fău­ nergetică. Unii dintre ei au o voie de muncitori mai bine
se trăsături de caracter, a marea profesională a tînăru- Am asistat la o discuţie, în apuce de lucru. „De ce să prinse din programul partidu­ rirea societăţii socialiste mul­ tinută şi o comportare neco­ pregătiţi, dar asta nu înseam­
fost subiectul unei ample lui ?", „Care consideraţi că autobuz, între un băiat şi ta­ mai muncesc, atîta timp cit lui pentru formarea conştiin­ tilateral dezvoltate, progresul respunzătoare. Aşa vor face nă că după liceul seral să
dezbateri la masa rotundă trebuie să fie raportul dintre tăl lui. Mi s-a părut foarte părinţii îmi dau totul?" — ţei socialiste a tinerilor. tării. şi în producţie ? Vedeţi, în ceară imediat un post functio
organizată de Comitetul mu­ ceea ce dă tînărul societăţii semnificativă. „Vezi, tată, ce spun aceştia. Greşeala este că Octavian Poenaru: Organi­ Ioan Staier: Ne formăm meseria mea am de lucru cu năresc, să refuze meseria a-
nicipal Deva al U.T.C. Au şi ceea ce primeşte?" şi mul­ frumoasă este această termo­ părinţii acestora se complac zaţia U.T.C. este vinovată a- prin muncă, putem vedea roa­ oamenii. Asta îmi cere să fiu ieasă şi să ia neapărat creio­
fost invitaţi la dezbatere mun­ te altele, au antrenat partici­ centrală ? Aici am lucrat si în Situaţia de viaţă pasivă a colo unde nu a discutat cu tî­ dele ei zi de zi şi, totodată, calm, vigilent, să-mi iubesc nul în mînă.
citori din întreprinderi şi e- panţii la masa rotundă la o eu !". Mîndria se citea deo­ copiilor lor. nărul căruia îi esle ruşine să ne dezvoltăm şi nivelul poli- meseria. Âm 9 ani vechime — M. Binţinţan : Eu cred că
levi din liceele teoretice şi de dezbatere matură. potrivă pe chipul tatălui şi pe Fellcia Rădăcină : Munca muncească, acolo unde nu s-a tico-ideologic. Cred că orga­ dar nici un accident. Dacă trebuie să ne îndreptăm spre
specialitate. De asemenea, au Ştefan Costea: Nu numai ti-o iubeşti, meseria este „bră­ o muncă conformă cu capaci­
participat la discuţii Octavian un elev, ci oricine care înţe­ ţara de aur" pe care nu ţi-o tăţile noastre intelectuale. Or­
Mireştean, prim-secretar al lege ce este munca, o consi­ ia nimeni, niciodată. ganizaţia U.T.C. poate influen­
Comitetului municipal Deva deră ca cel mai de preţ lucru Visarion Ungur: Integrarea ta şi orienta tînărul spre mun­
al U.T.C., Maria Bintintan, posedat de un om. Fie inte­ tinerilor în producţie depin­ ca potrivită capacităţii şi po­
şefa sectorului politico-ideolo­ lectuală sau fizică, numai prin de foarte mult de organizaţii­ sibilităţilor fiecăruia. Cind
ea se poate cere ceva socie­
gic al Comitetului judeţean al tăţii. Munca este strîns le­ Munca - esenţa patriotismului le U.T.C. Sînt bucuros că du­ viata ne demonstrează că nu
U.T.C., Cnistache Marinoff. pă satisfacerea stagiului mili­ avem calităţile respective,
Visarion Ungur şi loan Staier gată de patriotism pentru că tar, cu sprijinul organizaţiei să ne găsim o altă muncă. Ni­
— operatori la Termocentra­ fiecare prin efortul depus îsi U.T.C. mi-am ales această mic nu ne va da satisfacţii
la Mintia, Gheorghe Popescu, aduce contribuţia la creşterea meserie de operator la termo­ solide ca munca. Tînărul cate
tehnician, secretarul comitetu­ nivelului de trai al întregii centrală. a greşit este colegul nostru.
lui U.T.C. de la I.G.C.L., loan societăţi. Eu cred că munca Ioan Feder: Unii caută be­ Noi trebuie să-l ajutăm. Pe
Feder, lăcătuş la întreprinde­ este una din cele mai impor­ Masă rotundă neficii în urma muncilor u- noi ne va înţelege mal bine
rea de industrie locală, Octa­ tante îndatoriri ale omului, şoare. Vînzarea biletelor de deeît pe cei din generaţia mai
vian Poenaru, inspector Ia indiferent de vîrstă. Iată de cinematograf cu suprapreţ. vîrstnică. ŞI avem fiecare da­
serviciul personal-învăţămtnt pildă la noi, dacă elevul nu Dar eu cred că greşim noi, toria să-i influenţăm conduita
de la Termocentrala Mintia, se pregăteşte cu mult simt de cel al băiatului. Eu zic că dă cea mai reală satisfacţie interesat de situaţia creată. cumpărîndu-le. înspre bine. To{i, absolut toti
Ecaterina Bunghez, economis­ răspundere, acum, pe băncile posibilă. Celelalte sînt rela­ Sînt tineri care au o meserie nizaţiile U.T.C. din şcolile Gheorghe Popescu: Eu cred avem datoria şi trebuie să
tă, secretara comitetului şcolii, nu va putea fi folosi­ este o îndatorire condiţiona­ şi nu vor să muncească. De profesionale şi liceele de spe­ că un rol important în inte­ muncim. Fiecare prin munca
U.T.C. la I.C.R.M. Deva, Ludo­ tor societăţii. La activităţile tă de personalitatea fiecărui tive, de scurtă durată. Tinerii multe ori greşesc şi şcolile. cialitate ar trebui să urmă­ grarea tinerilor în producţie ce o desfăşurăm sîntem che­
vic Mot-orca, conducător auto patriotice ne-am putut pune om al societăţii. Prin muncă despre care vorbiţi n-au reu­ rească mai mult îmbinarea îl are organizaţia U.T.C. şi maţi să contribuim la efortul
Se spune „Să-l trecem să scă­
la I.G.C.L., elevii Ştefan Cos­ în practică întreaga noastJă omul se perfecţionează. şit să distingă tocmai sensul păm de el". teoriei cu practica. Să se for­ colectivul din care face par­ comun pentru ridicarea ţării,
Octavian Poenaru : Munca
acestor satisfacţii. Să fie con­
tea, Mirela Bădescu, Felicia capacitate de muncă. Cunoş­ condiţionează existenţa socie­ vinşi de faptul că numai meze opinia colectivului îm­ te. Se cunoaşte, avem atîtea pentru ridicarea noastră. Dis­
Rădăcină (liceul „Decebal"), tinţele teoretice le vom pu­ tăţii omeneşti. Prin ea omul munca le poate da satisfacţii Oct. Mireştean: In unităţi­ potriva acelora care încearcă exemple despre rolul colecti­ cuţia aceasta mi-a amintit de
Elena Săvulea (liceul pedago­ tea aplica în practică în ate­ majore. le productive organizaţiile să se sustragă de la muncă. vului în formarea personali­ cuvintele marelui nostru Emi-
gic), Sorin Ilea (liceul indus­ lierele şcolare. Aceasta a de­ este creator al tuturor bunu­ U.T.C. au un rol important Ecaterina Bunghez: In con­ tăţii tînărului. Statul nostru nescu : „Munca este legea lu­
trial minier). venit o realitate in liceul „De­ rilor sociale. Eu aş zice că Mirela Bădescu: Vina pen­ în a orienta tinerii care în­ diţiile actuale ale proprietăţii a reglementat de curînd (pre­ mii moderne, ce nu are loa
cebal". Numărul atelierelor cu munca este un creator al so­ tru faptul că există aceşti pa­ cearcă să dea uitării acest socialiste, munca este singura
întrebările, pe marginea că­ specific mai greu — electro­ cietăţii. raziţi o purtăm şi noi, colec­ principiu al muncii. Excepţii­ vederea noului Cod al Mun­ pentru leneşi... Fiecare, şi ma­
rora s-au purtat discuţiile, tehnică, tîmplărie, lăcătuşerie Mirela Bădescu: Dar mun­ tivele. Absolvenţii de liceu le nu caracterizează tineretul care are influentă asupra for­ cii) munca tinerilor — mă re, şi mic, datoreşte un echi­
s-au adresat diferenţiat tine­ —- este mai mare. Fetele au nu sînt priviţi ca nişte cadre mării personalităţii umane. refer la posibilitatea de a-şi valent de muncă societăţii în
rilor din întreprinderi şi insti­ cerut chiar să lucreze mai ca este şi o necesitate. Ea ne de nădejde, cu pregătire su­ nostru. Ponderea o deţin tine­ Acum munca se complică ; a- începe munca în producţie la care trăieşte".
tuţii, elevilor din liceele teo­ mult în acestea deeît la cu- ridică de la nivelul de elevi, ficientă. Avem la îndemînă rii fermi, hotărîti, capabili. par fenomene noi — proble­ 16 ani.
la cel do oameni adevăraţi.
Mai există minusuri şi în o-
retice şi de specialitate. între­ sături-artizanat. Au aici sa­ Altfel am deveni nişte para­ rientarea profesională. me noi. De felul cum ieşi în­ Sorin Ilea: Munca produc­ Masă rotundă
bări ca: „Poate elevul să se tisfacţii mult mar mari. atîtea şi atîtea forme şi me­ vingător din această luptă, te tivă reprezintă foarte mult consemnată de
realizeze mai bine prin mun­ ziţi sociali. x tode de educaţie. Conducerea Elena Săvulea: Mai este şi afirmi, te realizezi. De aceea pentru fiecare elev care-şi în­ ECATERINA SCHWARTZ,
Oct. Mireştean: Munca este Oct. Mireştean: Ce părere mentalitatea greşită între cei zic, fiecare să se orienteze în magazinează în această acti­ activistă
că, de ce?", „Care consideraţi partidului, personal tovarăşul
o îndatorire? aveţi despre acei indivizi ca­ care au absolvit liceul şi alegerea profesiunii după ap­ vitate toate cunoştinţele şi a Comitetului municipal
că este aportul activităţii pro­ Cristache Marinolf: Da, este re nu înţeleg necesitatea Nicolae Ceauşescu ne-a dat muncitori. Complexele de in­ titudini. Numai aşa munca se întreaga capacitate creatoare. Deva al U.T.C.
ductive în anii de şcoală în o îndatorire, dar o îndatorire muncii ? un program educaţional care ferioritate trebuie să dispară. va face cu pasiune. La noi, şcoala este, în gene­ L. LARA