Page 69 - Drumul_socialismului_1972_12

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 584 • VINERI 22 DECEMBRIE 1972
3

ÎNDEPLINIREA PLANULUI AGENDA PIONIEREASCA

Intr-un cadru festiv, în sala Pe
,i
Combinatului siderurgic Hune­ ,Mimtehmcienîi judeţului -
doara, a avut loc de curînd, fes­
DE CONTRACTĂRI—OBIECTIV IMPORTANT tivitatea de premiere a pionieri­ e- urmele
judeţ,
participanţi
din
la
lor
IV-a
de
concursului
a
diţia
creaţie a tehnică „Minitehnicus ’72“.
La festivitate au participat peste oaspeţi ai siderurgiştilor
municipiile
200 de pionieri din Deva şi o- tradiţiei
AL ACTIVITĂŢII COMITETULUI COMUNAL raşul Brad, concursul „Minitehnicus hunedoreni
Hunedoara,
Petroşani,
premiaţi
şi
partici­
panţi
la
ai
’72“,
tehni-
membri
cercurilor
co-aplicative din judeţ, ai coman­
damentelor pioniereşti, alţi pio­ SĂLAŞU DE SUS. In
muncii
muncă
şl
oamenii
şi
nieri preocupaţi ştiinţă pasionaţi de pregătirea pentru pentru calitatea viaţă profesiunile şi despre preocupa­ cadrul manifestărilor pri­
DE PARTID Şl AL CONSILIULUI POPULAR conducători de cercuri. fost coman­ crărilor prezentate în concurs“ ; colective, rea pentru mecanizare, automa­ lejuite de „Decada cîn-
a
pionierilor,
combinat,
lu­
din
şi
de
tehnică,
problemele
tecului, jocului şi obice­
alte
proble­
tizare,
despre
multe
Două
III
premii
—
danţi
pre­
Au
instructori.
zenţi la festivitate reprezentanţi pentru lucrările „Tobă electrică“ me, la care siderurgiştii s-au iurilor hunedorene", la
ai organelor locale de partid şi (Şcoala generală nr. 1 Brad) şi străduit să le răspundă cit mai căminul cultural din sa­
de stat, ai organizaţiilor pionie­ „Incintă de mină“ (Şcoala gene­ complet. tul Rîu Mic, comuna Să-
pionierii
au
In
„Comitetele de partid şi con­ mitetelor comunale de partid dovedind o înaltă răspundere tru un viţel. De asemenea, co­ reşti, muncitori, maiştri şi in­ rală nr. 5 Petroşani). invitaţi încheiere, platforma O.S.M. fost
—
O menţiune colectivă pentru
pe
2,
siliile populare poartă răspun­ şi a preşedinţilor consiliilor faţă de sarcini, conştiinţă po­ munistul Ioan Toc, din satul gineri din combinat. de un an lucrarea „Navomodel torpilor“ unde oţelarii au elaborat o „şar­ Iaşu de Sus, un mare
eforturile
Incununînd
derea pentru realizarea sarci­ populare, putem face un bilanţ litică şi cetăţenească, au ho- Vorţa, a contractat şi predat de zile ale unui număr de peste ţiune individuală pentru lucrarea jă a pionierilor“ in cinstea mici­ număr de tineri şi vîrst-
(Casa pionierilor Deva) şi o men­
nilor de plan privind produc­ al activităţii desfăşurate şi al tărît să încheie fiecare cel pu­ patru viţei şi un porc pentru 3 000 pionieri din judeţ, eforturi „Reclamă Minitehnicus“ (Şcoala lor oaspeţi, şarjă la elaborarea nici s-au reîntîlnit cu un
căreia au asistat şi pionierii.' Vi­
materializate în 1 705 lucrări pre­
ţia obţinută şi livrările la fon­ rezultatelor obţinute de către ţin un contract. In adunările care a încasat peste 14 000 lei. zentate în 08 expoziţii şcolare. 9 generală nr. 5 Petroşani); zita pionierilor în combinat a vechi obicei de pe a-
dul de stat. Prin valorificarea organizaţia noastră comunală populare care au avut loc în Tovarăşul Cornel Alba, mem­ orăşeneşti şi municipale, una ju­ — Trei menţiuni ale juriului de continuat apoi la laminorul de 800
lucrări
resurselor şi posibilităţilor • de partid şi consiliul popu­ fiecare sat, imediat după adu­ bru de partid, din satul Lunc­ deţeană şt 73 naţională prezentate copii pentru macheta avionului mm şi la un furnal. ceste locuri — „Cerbul".
„Vlaicu 2“ (Şcoala generală nr. 2
în
„Miniteh­
expoziţia
O parte din pionieri au făcut o
mari •existente în gospodării lar în traducerea în viaţă a nările organizaţiilor de partid, şoara, a contractat trei viţei şi nicus ’72“ (organizată la Bucu­ Brad), „Cosmocrator România 1“ fructuoasă vizită de lucru la Gru­ Strigăturile şi jocul
personale ale sătenilor să se sarcinilor reieşite din rezolu­ comuniştii şi deputaţii au fost doi porci, pentru care a pri­ reşti. iulie—august 1972), festivi­ şi „Robotul Minitehnicus“ (Casa pul şcolar siderurgic Hunedoa­ „Cerbului", întruchiparea
asiqure o creştere a aportului ţia adoptată cu acest prilej. cei care au luat cuvîntul, ară- mit peste 12 000 lei şi poate tatea demonstrează o dată în plus pionierilor Vulcan). ra, la atelierul de prelucrare a „Blojului“ (personaj
—
Două premii ale Ministerului
pionierilor
hunedoreni
strădania
acestora la formarea fondului La centrul de comună şi în tînd fiecare ce contractează cumpăra la preţ de stat 1 700 de a fi demni continuatori ai pă­ Comerţului Interior (Casa pionie­ metalelor prin aşchiere, recent
dat in folosinţă, unde au văzut
de stat de plante tehnice, le­ celelalte sate s-au ţinut adu­ personal cu statul şi îndem- kg porumb boabe. Tovarăşul rinţilor şi fraţilor lor mai mari. rilor Hunedoara şi Casa pionieri­ lucrind la maşinile noi şi mo­ complex şi pitoresc, spe­
gume, fructe, struguri, carne, nări ale organizaţiilor de par­ nîndu-şi concetăţenii să facă la Silviu Miclea, secretarul orga­ A urmat apoi înmînarea premiir lor Deva). derne strungari, frezori, rabotorl, cific obiceiului) ca şi
Consiliul
de
oferite
pionieri
După
premiere,
intre
lapte, lină, ceea ce va duce la tid în care s-au dezbătut sar­ fel. Cetăţenilor li s-au expli­ nizaţiei de bază din satul Cer- lor Organizaţiei Pionierilor Naţional şi gazde a avut loc un viu dia­ elevi ai şcolii profesionale. cîntecele interpretate la
şi
ju­
al
sporirea veniturilor ţărănimii cinile ce revin comuniştilor cat avantajele de care se bu­ teju de Jos, a contractat şi li­ riul naţional al expoziţiei, după log. Pionierii au pus întrebări şi Prof. ION CABA
şi, în acelaşi timp, la îmbu­ în realizarea prevederilor pla­ cură, dar şi faptul că este o vrat un viţel, un porc şi un cum urmează : au cerut relaţii despre istoricul activist al Consiliului fluier au stîrnit admira­
—
nătăţirea aprovizionării popu­ nului afectat comunei noastre. datorie a lor patriotică, de a miel, iar pentru 1973 a înche­ C.N.O.P.. ..Diploma de onoare" a combinatului, sarcinile actuale şi judeţean Hunedoara ţia spectatorilor.
acordată
Organizaţiei
o
laţiei de la oraşe cu produse Au fost purtate discuţii pri­ contribui la formarea fondu­ iat contract pentru un porc. judeţene a pionierilor Hunedoa­ modul lor de îndeplinire, per­ al Organizaţiei pionierilor Dintre entuziaştii şi
agroalimentare". (Din Rezolu­ vind valorificarea resurselor lui de stat la mai buna apro­ Cetăţeanul Aron Călean, din ra, „pentru merite deosebite în spectivele combinatului, despre talentaţii artişti amatori,
ţia Conferinţei pe ţară a se­ şi posibilităţilor existente în vizionare a populaţiei de la satul Visca, a contractat şi care după 20 de ani au
cretarilor comitetelor de par­ gospodăriile personale ale lo­ oraşe. predat doi boi, un viţel şi un
cuitorilor şi aportul pe care readus în viaţa satului
tid şi a preşedinţilor consilii­ Procedînd în acest fel, am porc. Numai pe boi a primit Concursul
şi-l poate aduce fiecare la for­ peste 14 000 lei. El realizează această autentică şi ori­
lor populare comunale). marea fondului de stat. Comu­ reuşit ca în timpul şi după a- în acest an venituri din creş­ gazetelor ginală tradiţie populară,
Acum cînd se împlineşte un niştii, înţelegînd îndatoririle ceste adunări să se încheie terea animalelor care se ridică
majoritatea contractelor. Intre se cuvine să-i amintim
an de la data cînd au avut loc ce le revin, s-au afirmat ca primii contractanţi s-au aflat la aproape 20 000 lei. Şi dînsul de perete pe lonuţ Rădoni, Filimon
în Capitală lucrările Conferin­ militanţi activi pentru înfăp­ secretarul comitetului comunal a contractat pentru anul 1973 i Colectivele gazetelor de Voineasă, Gheorghe Al-
ţei pe ţară a secretarilor co­ tuirea politicii partidului şi de partid, primarul comunei, un porc. Asemenea exemple i perete din cadrul Combina-
secretarul consiliului popular, sînt numeroase. bescu şi Pelru Rădoni.
Ţin să subliniez că aseme­
secretarii organizaţiilor de ba­ nea rezultate bune am obţinut 0 zugrăveală amînată I tulul siderurgic Hunedoara moase acţiuni un aport
La reuşita acestei ini­
j şi-au făcut bilanţul activită-
wist ni mw taţii. Pentru buna organizare şi în ceea ce priveşte înche­ din aprilie i tuirea organizată de comi- deosebit I-a adus învă­
ză, membrii birourilor şi depu­
| ţii pe acest an. La consfă-
ierea de contracte pentru anul
şi desfăşurare în continuare a
I tetul de partid, comitetul
1973. Pînă în prezent, datorită
muncii de contractări s-au or­
ţătoarea Olivia Dănescu,
i U.T.C şi comitetul sindica-
activităţii depuse de către co­
ganizat colective de sprijin
sub îndrumarea căreia
i tului, celor mai bune colec-
ale achizitorului. La centrul
de comună, din acest colectiv
consiliul popular, organizaţiile
In blocul 3, str. N. Bălces-
acordate premii. Cu acelaşi
făşurat repetiţiile la că­
face parte primarul şi secreta­ mitetul comunal de partid, cu, din Deva, Alexandru Sir- cute şi zugrăveli, conform cla­ i tivo de redacţie le-au fost seară de seară s-au des­
de bază săteşti, de către co­
uzelor contractuale. Acestea
rul consiliului popular, iar în munişti şi deputaţi, s-au în­ ca şi-a cumpărat un aparta­ n-au fost terminate nici pînă prilej a fost premiată şi ac­ minul cultural.
celelalte sate secretari şi mem­ cheiat contracte pentru 24 ca­ ment, nr. 59. La recepţie au azi. Pe lîngă alte necazuri, tivitatea celor mai buni di-
bri ai birourilor organizaţiilor pete bovine adulte, 100 cape­ fost depistate mai multe de­ proprietarul întreabă O.C.L.P.P. fuzori voluntari de presă
de bază, deputaţi comunali. te tineret bovin, 140 capete fecţiuni. Constructorul le-a din combinat.
Activitatea depusă în această porcine şi peste 20 miei. Adu­ remediat după multe tărăgă­ şi constructorul dacă îşi va
direcţie a fost rodnică. Cetă­ nări în care s-au discutat cu nări şi amînări. Dar după a- putea petrece revelionul în
ţenii comunei noastre, urmînd cetăţenii prevederile planului cestp remedieri, trebuiau fă­ casa zugrăvită...
Cu planul anual îndeplinit îndemnul şi exemplul comu­ pe anul viitor s-au ţinut în sa­ Sfatul medicului specialist
tele Dumeşti, Vorţa, Certeju
niştilor, au încheiat contrac­
de Jos, Valea Poienii şi Visca. a
te pe 1972 pentru u număr Cetăţenii comunei înţeleg ce­ „Săracii pantofiorii mei.
n
de 97 capete bovine adul­ rinţele şi răspund cu fapte
Uzina mecanică de materia! te, 387 capete tineret bovin, sarcinilor puse în faţă de par­ Corpurile străine din ureche
tid. şul nou, prin „bunăvoinţa"
313 capete porcine, 197 miei „Săracii pantofiorii mei / 140
rulant Simeria (din care 97 la achiziţii prin Activitatea organizaţiilor de am dat pe ei / Cînd i-am dus cizmarului Gruiţă Peştelean,
partid săteşti, a comuniştilor la reparat / Mi s-a spus — care a refuzat să-i facă, deşi Copiii în joaca lor, cu spi­ Dacă corpurile străine sînt
cooperativă), 25 500 1 lapte şi imediat / Două luni am aştep­ clientul achitase contravaloa­ ritul de inventivitate în di­ scoase din ureche de către
(Urmare din pag. 1) sporirea eficienţei economice, 900 kg lină. şi deputaţilor va fi tot mai tat / Şi tot nu s-au reparat.,.". rea lucrării fără a primi chi­ versificarea jocului, îşi in­ medic, evoluţia este bună.
_______________________ fapt concretizat în realizarea In fruntea acţiunii de con­ rodnică şi prevederile de plan Semnează Gheorghe Stîrcu, tanţă ! De la secţia din Oraşul troduc frecvent în urechi,, Tentativele anumitor persoa­
a 1 800 000 lei beneficii peste pe 1973 vor fi îndeplinite şi din Călan, nr. 12/2. nou au revenit la cea din lor sau altora diferite cor­ ne „binevoitoare“, dar nepri­
parea colectivului de muncă sarcinile de plan aferente pe- tractare şi livrare s-au situat Oraşul vechi Călan. Aici îşi puri străine ca : sîmburi de cepute, de a le scoate deter­
al uzinei pentru reducerea r oa comuniştii şi deputaţii. Astfel, depăşite. In acest fel locuitorii Dacă aţi fi trimis poezia ca aşteaptă şi astăzi „doctorul“, cireşe, de vişine, corcoduşe, mină de cele mai multe ori
j dei care a trecut, de la
cheltuielilor de producţie şi începutul anului. tovarăşul Cornel Suba, secre­ comunei noastre îşi aduc o literatură poate că n-ati fi... deoarece sînt în aceeaşi stare mărgele, pietricele, boabe de numai leziuni locale şi com­
debutat niciodată. Dar „Curie­
contribuţie mereu sporită la ca în ziua în care au fost
tarul organizaţiei de bază din rul" v-a acceptat-o, mai ales mazăre şi de porumb, ustu­ plicaţii ca otite extreme sau
Şantierul Fabricii de ciment satul Luncşoara, deputat co­ formarea fondului de stat, la că ea vorbeşte despre o rea­ daţi la reparat. roi, ochii de la păpuşă sau medii, chinuirea copilului,
fără şanse de rezolvare. Da­
ursuleţ, capete de creioane,
Nu-i îndreptăţit debutul lui
munal, a contractat doi boi, îmbunătăţirea aprovizionării litate, nu o dată criticată, de Gheorghe Stîrcu în ale... cri­ hîrtii, bucăţele de stofă, miez că părintele ştie de introdu­
la secţiile de cizmărie din
şi var Deva un viţel şi un porc. Din valo­ populaţiei de la oraşe. Călan. O pereche de pantofi ticii, chiar dacă o face sub de pîine etc. Alteori, în tim­ cerea în ureche a unor boa­
rificarea acestor animale el IOAN BUŞTEA duşi la reparat în ziua de 29 formă de... poezie? Să vedem pul odihnei, cînd copiii dorm be de fasole, porumb etc. şi
Muncitorii, tehnicienii şi' in­ timp, fapt concretizat în creş­ realizează un venit de peste secretarul Comitetului octombrie a.c., la secţia din cum va aprecia conducerea în condiţii necorespunzătoare cum acestea se umflă foarte
ginerii de pe şantierul Fabri­ terea productivităţii muncii 18 000 lei. Pentru anul 1973 el comunal de partid, Oraşul vechi, au fost... trans­ cooperativei meşteşugăreşti le pot intra în urechi dife­ mult, îi va turna cîteva pi­
cii de ciment şi var din muni­ cu peste 30 la sută faţă de a şi încheiat un contract pen­ „Streiul", din Călan, „versuri­ rite insecte şi larve ; muscu- cături de alcool încălzit u-
liţe, purici, miriapode, ure-
cipiul Deva au îndeplinit cu sarcina stabilită. primarul comunei Vorţa feraţi apoi la secţia din Ora­ le" acestea... chelnite, ploşniţe, tîntari. De-, şor la temperatura corpului
C urmare a activităţii rod­ şi de urgentă se va prezenta
20 de zile înainte de termen a sigur, aceşti corpi străini pot la medic. Dacă în urechea
nice desfăşurate de cel mai
sarcinile anuale de plan. Re­ tînăr şantier industrial din Hi să producă o serie de tulbu­ copilului a intrat un corp
rări de diferite intensităţi, la
zultatele înregistrate se da- judeţul nostru se află în a- care familia copilului nu tre­ străin viu: insectă, vierme
etc., care produce dureri se
toresc bunei organizări a ac­ vans faţă de grafic lucrările ■ buie să fie indiferentă, dar, va face imobilizarea lui şi
de execuţie la laboratorul
tivităţii de construcţii şi folo­ în acelaşi timp, e necesar a sufocarea prin picurarea în
central, magazia generală, a-
sirii cu randament sporit a telierul mecanic şi la alte obi­ se feri ca în dorinţa de a le ureche de ulei, untdelemn,
utilajelor şi a fondului de ective. extrage prin manevre ne- glicerina, ulei de vaselină,
competente să producă trau­ alcool. Dacă în apropiere e-
I.C.I.L. Simeria matisme si dureri copilului. xistă un punct sanitar ne
De aceea, vă sfătuim ca în
vom adresa acestuia şi aici
, toate aceste situaţii să vă a- i^se va pune un dop de va­
In ziua de 19 decembrie a anului vor fi înregistrate de­ dresati medicului. tă, cîteva picături de eter
raportat realizarea sarcinilor păşiri de 2 500 000 lei la pro­ Ce este necesar să facă sau cloroform, dop care se va
de plan anuale şi colectivul ducţia globală, de 3 500 000 lei părinţii copilului pînă la introduce în ureche. Prin
întreprinderii de colectare şi la producţia marfă vîndută şi prezentarea la medic şi cum vaporizarea acestor substan­
industrializare a laptelui Si­ încasată şi de 2 000 lei pe sa­ vor recunoaşte aceste acci­ ţe se va produce imobiliza­
meria, care a trimis spre des­ lariat la indicatorul de produc­ dente. Cînd copilul are un rea şi asfixierea corpurilor
facere, populaţiei, un volum tivitate a muncii. Vor fi date corp străin în ureche prezin­ vii din ureche. Apoi ne vom
de mărfuri mult superior ce­ spre desfacere cantităţi apre­ tă hipoacuzie (auz slăbit), adresa unui serviciu medical
lui planificat. Pînă la finele ciabile de produse lactate. senzaţie de ureche înfundată, care va extrage corpul stră­
care variază ca intensitate. in.
Dacă corpul străin a fost as­
I.P.V.LF. Deva cuţit şi a produs leziuni la Simptomele enumerate: u-
introducerea lui în ureche, reche înfundată, vîrtejuri,
dureri, ameţeli etc. pot fi
De la conducerea întreprin­ In ce priveşte preluarea copilul va avea senzaţie de provocate şi de dopurile de
derii judeţene de producţie şi producţiei de la unităţile cul­ arsură. usturime, durere. ceară din ureche. Diferen­
valorificare a legumelor şi tivatoare şi a produselor de Corpurile străine vii, prin ţierea o va face numai medi­
fructelor Deva im aflat că şi seră, prevederile anuale de mişcările lor, pot produce cul, în momentul în care va
colectivele de muncă din ca­ plan au fost depăşite pînă la zgomote puternice în ureche, consulta pacientul.
drul acestei unităţi au îndepli­ această dată cu 160 tone Şt precum şi ameţeli, vîrtejuri,
nit înainte de termen planul respectiv 30 tone legume şi vărsături, salivatie abunden­ Dr. MIRCEA TRIF
producţiei industriale pe 1972. zarzavaturi. Ca urmare, au tă, dureri de cap, convulsii.
Alteori prezintă doar o sen­ medic specialist pediatru,
La acest indicator se preconi­ fost puse la dispoziţia popu­ Fabrica „Vidra“ Orăştie. Muncitoarele secţiei confecţii sînt cunoscute pentru hărnicia, priceperea şi frumuseţea hainelor
de velur pe care le realizează. zaţie de mîncărime. Spitalul unificat din Deva
zează o depăşire a prevederi­ laţiei, prin unităţile de des­
lor pînă la finele lunii în va­ facere, cantităţi sporite de ast­
loare de peste 500 000 lei. fel de produse.
Cu cîteva luni în urmă, află zi de zi în vitrinele fri­
s-a declanşat o frumoasă gorifice ale alimentarei nr.
iniţiativă : bucătăriile prin­ CIND VOR A VEA PRODUSELE 2, din oraşul nou, şi ale u-
cipalelor restaurante din mu­ Tiităţii de mezeluri din cen­
nicipii şi oraşe au început
Un amplu program de să producă şi să livreze zil­ trul vechi. In numele satis­
facerii acestor cerinţe, con­
nic o gamă bogată de se-
mipreparate, care se desfac GOSPODINA UN LOC STATORNIC PE ducerea O.C.L. Comerţ mixt
Brad a înfiinţat o bucătărie
personalizare urbanistică prin unităţile alimentara. In profilată în special pe pro­
acest scop, fiecărui restau­
ducerea de preparate gospo­
rant i s-au repartizat cîteva
trebuia să le aprovizioneze USTELE NOASTRE ZILNICE DE MENIU?
unităţi alimentare, pe care dina. Deci, notă bună în a-
ceastă privinţă, dar slabă şi
(Urmare din pag. I) gata", casa proprietate perso­ aici, în ceea ce priveşte nu­
nală s-a înscris în peisajul zi de zi cu cît mai muite mărul unităţilor alimentare
urbanistic al oraşului ori sa­ şi mai bune produse. In vi­
viaţa atîtor zeci de mii de profitate pe desfacerea aces­
Ora 11,20. In alimentara
familii sentimentul casei. tului ca un element de pros­ trinele frigorifice ale ali­ le pregăti şi pune la înde- nr. 69 din centru, la capito­ le de aprovizionare ştiu că la unităţile 30 şi 69 nu nii tor produse: doar două în
se restituie. Toată ziua tre­
Populaţia judeţului numără peritate şi bunăstare. Peste mentarelor au fost repartiza­ mîna consumatorilor. Dar lul „produse gospodina" răs sînt, 9,00—10,00. buie să dau telefoane, să tot Bradul! De ce să vină
ceva mai mult de 500 000 de 13 000 de familii şi-au con­ te spaţii expunerii acestor iată cîte produse am găsit pundeau prezent doar două — Le trebuie mai multe o cumpărătoare din străzile
oameni. Cu ceea ce s-a con­ struit din 1960 încoace ca­ produse. Gospodinele găseau noi şi, bineînţeles, cumpără­ produse gospodina ? De ce rog să mi se restituie tăvile. Mesteacăn sau Şteampurile
struit nou în oraşele lui îna­ se din fonduri proprii. Li se ceea ce căutau şi erau sa­ toarele la acea oră. linguri de salată de beuf. nu fac comenzi ? — ne ia pe Parcă eu n-aş avea alteeva vechi, să zicem, pînă în
Pentru a afla răspuns, ne-am
noi la zor, Margareta Popa,
de făcut...
adaugă alte peste 5 000 ca­
inte de 1960 — şi în care re şi-au construit case pro­ tisfăcute. Comerţul le venea La alimentara din. str. Le­ adresat lui Ştefan Botaş, şe­ de la T.A.P.L. Deva. Şefii centru sau în oraşul nou,
oraş nu s-a construit din şi în acest fel în ajutdr. Nu­ mn — 7 ardei umpluţi, cu ful acestei unităţi. Din aceste luări de cuvînt pentru a-şi cumpăra sarma­
1950 încoace ? — după cele prietate personală cu credi­ mai că în unele localităţi şi aspect de...'vechi; l ali­ unităţilor alimentara nu co­ contradictorii, cu iz de a le, carne tocată etc.? La a-
a
te de la stat. mentara de lîngă blocul turn — Cred că a fost scuterul mandă produse din carne de arunca vina de pe unul pe
mai modeste aprecieri, mai Semnificaţiile ce derivă din unităţi alimentara, produse­ limentarele din străzile lor
mult de jumătate din popu­ sentimentul acesta al sigu­ le gospodina sînt pe cale de — un castron cu sarmale altul, de pe O. C. L. pe nu se poate vinde aşa ceva ?
T.A.P.L. şi invers, lăsăm să
laţie s-a mutat în anii Repu­ ranţei de a avea o casă a ta dispariţie, înainte de a-şi proaspete; la autoservirea tragă concluziile cuvenite ★
blicii în casă nouă. Dar pe sau pe care o foloseşti ca şi fi făcut simţite prezenta Şi 69, din centru — vreo două Raid întreprins la cererea mai multor conducerile celor două uni­ In privinţa diversificării
lîngă case, pentru ca oraşul atunci cînd ar fi a ta, se în­ gustul ca lumea. Şi astfel, o linguri de salată de beuf; la produselor gospodina o con­
sau cartierul să funcţioneze mulţesc. Lîngă casă se adu­ iniţiativă mult apreciată de alimentara nr. 1 — cîteva gospodine din Deva, Brad şi Simeria tăţi. Noi vom mai semnala tribuţie esenţială ar putea
pe adresa conducerii O.C.L.
ub raport social ca un or­ gospodine a devenit... su­ chiftele şi peşte prăjit. Tre­ aduce... gospodinele. Dar în
s nă repede „auxiliarele“ unui Alimentara că sînt puţine u-
ganism bine pus la punct, a trai civilizat, mai bun. Se biectul nemulţumirilor lor, cuse o oră de la începerea care oraş, cartier, stradă,
mai fost nevoie de magazi­ adună repede pentru că răs­ drept pentru care am între­ raidului aşa că se făcuse defect. Dar imediat după ce pasăre, peşte, oaie. Le tre­ nităţile care desfac produse instituţie, li s-a cerut păre­
gospodina — la Simeria una
ne noi, de şcoli, cămine şi plata muncii noastre sporeş­ prins raidul de faţă, în urma timpul să dăm cuvîntul şi aţi plecat, mi s-au adus. buie cu totul altceva, ce nu singură! — că în unităţile rea ? Este chiar aşa de com­
grădiniţe, spitale şi policli­ te de la an la an cum a fă­ scrisorilor primite de la mai celor ce poartă responsabi­ Chiftele, peşte prăjit, sar­ putem să le livrăm, dar a- de la periferie nu sînt ase­ plicat să se organizeze o
nici, cinematografe şi case cut-o în toţi cei 25 ai Repu­ multe cititoare. litatea pregătirii, transpor­ male, tocătură cu orez... Tot cest altceva n-au garanţia că modalitate de aflare şi cap­
1
de cultură, străzi şi trotuare, blicii. Din Deva ni se semnaliza tării şi desfacerii produselor ce am comandat — ni se trece. menea produse. Iar în ceea tare a cerinţelor, ' gusturilor
reţele de apă şi de canal, •Construcţia de locuinţe — că la primele ore ale zilei gospodina. răspunde. Se mai defectează — La ora 8,00 toate pro­ ce priveşte T.A.P.L., nu se şi preferinţelor lor ? Prin
centrale de termoficare şi de o operă a cărei edificare se gospodinele nu găsesc aces — Eu le iau direct de la şi scuterul ăsta... dusele gospodina ce trebuie manifestă preocupare perma­ cutii de sugestii, discuţii şi
cîte n-a mai fost nevoie. Un întinde pe parcursul a mai te produse prin unităţi şi că, „Transilvania", că sîntem — Avem probleme cu uni­ să plece pe reţea sînt gata nentă pentru diversificarea întrebări, prin solicitarea
gamei de produse gospodi­
uriaş efort financiar a făcut bine de 22 de ani; ani de în general, gama şi varieta­ vecini — ne spune Constan­ tăţile de alimentaţie publică — preciza Teodor Moldovan na, s-a rămas la acelaşi sta­ propunerilor ce le au, şi le
statul în judeţul nostru în Republică. Opera a adus în tin Popa, şeful alimentarei care ne livrează produse responsabilul restaurantului diu de... chiftele, şniţele, au în mod cert. Mai bine
această operă. aceşti ani bucuria casei noi, tea acestora sînt sărace. Ia­ nr. 3. Salatele trec mai mult, gospodina, mai ales în ceea „Transilvania". Eu asigur peşte prăjit... lasă comerţul să dispară o
Pe măsura acumulărilor a cartierului nou, a oraşului tă motivul pentru care noi tocăturile nu prea. ce priveşte respectarea co­ produse pentru trei alimen­
date de sporirea puterii de nou în peste jumătate din am început raidul .la orele menzilor. Şefii magazinelor tare. Că nu sînt transporta­ La Brad, în privinţa diver­ iniţiativă frumoasă, lăudabi­
cumpărare a salariului real, familiile judeţului Hunedoa­ 10,30. Ca să oferim o şansă — Dar la orele 11,00 a- alimentare comandă 15—16 te mai repede şi puse la în- sificării, a lărgirii gamei de lă şi apreciată decît să stu­
casa proprietate personală a ra. Şi va continua să o adu­ de 4 ore şi jumătate celor veati doar sarmale. produse şi li se dau 3-4 —. demîna cumpărătorilor, sînt produse gospodina, puse la dieze astfel cererea de con­
devenit ceva obişnuit. Con­ că, pentru că tot ceea ce se care fac aprovizionarea cu — Să ştiţi că noi ne pre­ ne spune Rodica fvonici, de vină mijloacele de trans­ îndemîna cumpărătorilor, si­ sum ?
struită în ansambluri mari face la noi în România so­ produse gospodina, şansă ocupăm să avem cît mai merceolog la O.C.L. Alimen­ port. Eu întîmpin cea mai tuaţia se prezintă mult mai
de locuinţe, cu credite din cialistă e spre fericirea omu­ numită timp destul pentru a multe... tara Deva. Referitor la ore­ mare greutate cu tăvile. De bine. 13-14-15 sortimente se GH. I. NEGREA
partea statului ori „cu bani lui.
ram