Page 7 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 7

DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 5 567 • SIMBĂTĂ 2 DECEMBRIE 1972
                                                                                                                                                                                                                                                      3


                                                                                                                                                                              Vechimea într-o anumită
                                                                                                                                       INFORMAŢII, HOTE


                                                                                                                                        DE LA POSTUL OE                muncă, vechimea în profesie,

                                  «fer                                              y                                                  CORESPONDENŢI
                                                                                                                LITERATURA                                                      meserie şi specialitate
                                                                                                                  A RTA
                                                                                                                                           VOLUNTARI                Odată  cu  intrarea  în  vi­  de  diviziune  individuală  a   că,'  într-o  anumită  categorie
                                                                                                                                                                   goare  a  legii  pensiilor  de  asi­  muncii,  în  cadrul  profesiilor,   sau  funcţie,  angajaţilor  li  se
                                                                                                                                                                   gurări  sociale  de  stat  nr.  27/   care  necesită  cunoştinţe  teo­  cere  să  aibă,  potrivit  Legii
                                                                                                                                       DIN COMUNA PUI              1966,  a  legii  concediilor  de  o-   retice  şi  deprinderi  practice   nr.  12/1971,  în  mod  obligator
                                                                                                                                                                   dihnă  nr.  26/1967  şi  a  legii   mai  aprofundate  într-un  sec­  riu  o  anumită  vechime  mini­
                            HilNEDOIIEIIE                                                                                                                          privind  încadrarea  şi  promo­  tor mai restrîns de probleme.  mă  în  meseria  sau  specialita­
                                                                                                                                                                                                   Funcţia  reprezintă  totalita­
                                                                                                                                                                                                                               tea  în  care  urmează  să  lu­
                                                                                                                                                                   varea  în  muncă  a  personalu­
                                                                                                                                        O casă pentru              lui  din  unităţile  socialiste  de   tea  atribuţiilor  stabilite  pen­  creze.
                                                                                                                                                                   stat  nr.  12/1971,  vechimea  pe   tru  un  loc  de  muncă  în  ca­  In  acelaşi  timp,  pentru  ca
                                                                                                                                                                   pare  angajaţii  o  au  numai  în­  drul  activităţii  unei  unităţi   ei  să  poată  promova  în  car
                                                                                                                                          silvicultori             tr-o  anumită  muncă  a  căpătat   care  se  exercită  permanent   drul  aceleiaşi  categorii  sau
                                                                                                                                                                   p însemnătate deosebită.      şi  organizat  şi  pentru  care   funcţii  de  la  o  treaptă  sau
                                                                                                                                                                     însemnătatea   acestei   ve­  sînt  prevăzute  anumite  cunoş­  gradaţie  inferioară  ia  p  treap-
                                                                                                                                       De  curînd,  în  centrul  de   chimi  constă  în  aceea  că  pe   tinţe şi deprinderi.  tă   sau   gradaţie   superioară
                                                                                                                                                                                                   Timpul  cît  un  angajat  a
                                                                                                                                                                                                                               trebuie  să  aibă  de  asemenea
                                                                                                                                                                   baza  ei  se  stabilesc  şi  se  a-
                                                                                                                                     ţiune  un  nou  local  pentru  sa­
                 A T £  l i e r  CURAJUL                                           O M A G I U                                       comună  Pui  s-a  dat  în  func­  cordă   angajaţilor   anumite   muncit  efectiv  în  una  din  si­  în  mod  obligatoriu  şi  vechi-
                                                                                                                                     lariaţii  care  se  ocupă  cu  pro­  drepturi,  independent  de  cele   tuaţiile  de  mai  sus  constituie   mea  preyăzută  de  lege  de  l
                                                                              Florile cresc luminînd lingă pîine şi sare,            tecţia  fondului  forestier  din   determinate   de   vechimea   vechime  într-o  anumită  mun­  şi  respectiv  2  ani  pentru  tre­
                  Scriitorul  francez  Antojne  normal  nu-şi  etalează  cura­  Ochii lor ne surîd ca din pajişti albastre,          această  parte  a  locului.  Teh­  generală  în  muncă  ori  de  ve­  că  şi  perioada  respectiyă  —   cerea  de  la  nivel  la  bază,  la
                de  Saint-Exupéry  a  fost  fă­  jul  cu  ostentaţie,  pentru  că                                                    nicienilor  silvicultori,  nefami-   chimea  neîntreruptă  în  mun­  o  parte  specială  din  vechimea   treaptă  sau  gradaţia  I  şi  de
                ră  îndoială  un  om  curajos.  el  este  o  însuşire  organică,   Cald omagiu adus sărbătorilor noastre ;           lişti,  li  s-au  amenajaţ  dormi­  că sau în aceeaşi unitate.  integrală în muncă.       2  şi  respectiv  3  ani  pentru
                Mi-e  foarte  drag,  printre  a  şa,  de  care  poate  nici  nu   Soarele creşte din griu, griul din palme răsare I  toare  spaţioase  dotate  cu  mo­  ,  Vechimea  în  anumite  niupcf   In  mod  deosebit  precizăm   trecerea  de  la  treapta  sau
                altele,  şi  pentru  că  nicioda­  e  conştient.  Ne-o  dovedeşte                                                    bilier  şi  cazarmament  cores­  cuprinde  perioadele  de  mun­  că  prin  vechime  în  speciali­  gradaţia  I  la  treapta  sau  grar
                                                                                                                                                                                                 tate  se  înţelege  nerioada  de
                                                                                                                                                                                                                               daţia următoare.
                tă  n-a  făcut  caz  de  curajul  de  atîtea  ori  în  zilele  noas­  Ulcioarele virţ răsărind din pămînt şi descîntec,   punzător.                că  prestate  în  condiţii  deose­
                său.  À  fost  pilot,  pionier  al  tre   eroismul   cotidian   al   Pe buzele arse ne-aduc murmur lin de fîntînă,                                 bite,  într-o  anumită  profe­
                transporturilor  aeriene  civi­  muncii.                      La izvoare de basm frumuseţi se îngînă,                          PETRU MARA          siune,  meserie,  funcţie  .sau
                le,  a  întemeiat  lipia  Toulou­  Tot  în  această  ordine  a                                                                vicepreşedinte       într-un   anumit   sector   de
                se  —  Caşsablanca  —  DaRar  lucrurilor  se  situează  aşe-  s  Izvorăsc bucurii din adine şi ne umplu de cîntec.          al consiliului popular  activitate.
                şi  apoi  curierul  poştal  din­  zisul  „curaj  al  scriitorului",   Viorile ard tulburînd anotimpul visării,                                       Munca  prestată  în  condiţii
                tre   Jîuenoşr Aires şi Punt a  înţelegîndu-şe  prin  aceasta                                                                                      deosebite  se  referă  la  perioa­
                Arenas.  À  căzut  eroic  în  curajul  de  a  rosti  adevărul   Privighetorile lor se întrec în lumină                   Un nou pod                da  în  care  a  fost  depusă  o   timp  in  care  angajaţii  respec­  Dreptul  la  pensii  în  condi­
                1944,  făcîndu-şi  datoria  în  în  opera  ta.  De  aceea,  mi   Cît mai aproape de sufletul nostru să vină,                                       muncă  în  locuri  în  care  şe   tivi  au  lucrat  în  activităţi  ce   ţii  obişnuite  se  acordă  pa
                războiul  antihitlerist.  Şi,  to­  se   pare   jenantă   pentru   Să cîr)te-n culorile mari şi în arborii ţării.                                  ger  eforturi  fizice  mari;  su­  corespund  specialităţii  func­  baza   vechimii   generale   în
                tuşi,  acest  om  Si  seria  lui   breasla  scriitoriceasca  atitu­                           TRAIAN FILIMON           Pe  drumul  Ruşor—Şerel  s-a   prasolicitări  nervoase  intense   ţiei  în  care  urmează  să  fie  în­  muncă.  Condiţiile  de  pensio­
                André  Gide  pişte  cuvinte  a-  dinea  acelor  critici  care  a-                                                    construit  cu  fonduri  de  la   şi  în  care  există  un  mediu   cadraţi  sau  promovaţi.  La  de­  nare  sînt  însă  mai  avantajoa­
                parent  paradoxale  dacă  le  plaudă  ca  pe  un  fapt  de  ex­                                                      stat  şi  prin  contribuţia  în   toxic, infecto-contagios şi con­  terminarea  vechimii  în  spe­  se  cînd  sînt  determinate  de
                raportăm  }a  viaţa  sa  ;  ,,Cu­  cepţie  curajul  unui  scriitor.                                                  muncă  a  cetăţenilor  din  cele   diţii  de  periclitate  şi  vătă­  cialitate  pot  fi  socotite  în  cal­  vechimea  în  muncile  încadra­
                rajul  nu  e  făcut  din  senti­  In  societatea  noastră  socia­ :                                                  două  sate  un  pod  din  beton,   mare  etc,,  ce  pot  determina   cul  în  mod  facultativ  perioa­  te  în  grupele  I  şi  II,  stabilite
                mente  prea  frumoase  :  puti­  listă,   rostirea   adevărului  i  Apărut  în  Editura  politi­  bărbătarea  sa  în  lupta  ce  se   lung  de  15  m,  precum  şi  un   anumite  influente  negative  a-   dele  lucrate  în  specialităţi  în­  de  Ministerul  Muncii  şi  Mi­
                nă  furie,  puţină  vanitate,  nu  este  numai  o  calitate  ce   că,  volumul  de  schiţe  şi  po­  cerea  continuată  pînă  la  vic­  zid de protecţie de 150 ml.  supra  integrităţii  organismu­  rudite.  In  acelaşi  timp,  la  de­  nisterul  Sănătăţii  prin  ordinul
                multă  încăpăţînate  şi  o  plă­  ţine de elementar*) etică pro­  vestiri evocative  „Spre ziuă",   toria finală.                                  lui celui ce munceşte.        terminarea  vechimii  în  spe­  nr,  59/1969,  dat  în  baza  Le­
                cere  spoptivă vulgară... Nici­  fesională  dar  şi  de  atitudi­  semnat  de  scriitorul  Irimie   Dar  ceea  ce  este  scos  cu                    Profesia  este  acea  formă  de   cialitate  vor  fi  socotite  în   gii nr. 27/1966.
                odată  nu  voi  admira  un  om  nea   politică,   militantă   a   Străuţ,  nu  este  nicidecum   pregnanţă  în  evidenţă  este   Construiesc,      diviziune  individuală  a  mun­  calcul  în  mod  obligatoriu  pe­  Vechimea   într-o   anumită
                care  nu  este  decît  curajos".  '  Scriitorului  faţă  de  realită­  un  grupaj  de  proze  scurte   activitatea  tinerilor  utecişti,           cii  care  reprezintă  un  com­  rioadele  de  activitate  remune­  grupă  se  stabileşte  prin  adu­
                In  fond  nu  e  njci  un  para­  ţile  vieţii  noaşţre.  Poate  ar   cu  caracter  de  ficţiune.  Ţe­  care,  îndrumaţi  îndeaproape              plex  de  cunoştinţe  teoretice   rată  în  organizaţiile  obşteşti,   narea  tuturor  perioadelor  de
                dox  aici  :  e  vorba  doar  de  fi  mai  util  dacă  acei  critici   lul  autorului  a  fost  acela  de   de  organizaţia  de  partid,  să-   dar şi rup...  şi  deprinderi  practice  dobîn-   în  situaţia  în  care,  după  în­  timp  efectiv  lucrate  în  acea
                concepţia  nobilă  după  care  s-ar  opri  uimiţi  În  faţa  cîte   a  recompune  file  veridice   vîrşpsc  adevărate  acte  de                    dite  prin  forme  organizate  de   cetarea  activităţii  în  organi­  grupă  de  muncă,  indiferent
                curajul  (şi,  implicit,  erois­  unora  cărora  le  lipseşte  a-   de  istorie  glorioasă  cu  al   eroism,  neprecupeţindu-şi  în                pregătire  necesare  pentru  e-   zaţia  obştească,  cel  în  cauză   de  întreruperile  care  au  exis­
                mul)  participă  obligatoriu  la  ceastă  calitate,  decît  în  faţa   cărei  nimb  s-a  acoperit  Va­  tot  ceea  ce  întreprind  nici   In  satul  Hobiţa  exista  pînă   xecutarea  unei  anumite  munci   se  încadrează  într-o  unitate   tat  şi  se  obţine  astfel  vechi­
                definirea   omului,   nefiind  celor  care  o  au  pentru  că  e   lea  Jiului,  leagănul  atîtor   chiar  viaţa.  Impresionează   mai  acum  cîteva  zile  un  pod   în  unul  sau  mai  multe  dome­  djn  ramura  de  care  se  ocupă   mea  în  muncă  în  acea  grupă.
                deci  considerat  ca  o  trăsă­  firesc ş-o aibă.          tradiţii  de  luptă  în  care  mi­  modul  conştient  în  care  ac-   pe  care  se  trecea  peste  Rîu   nii de activitate.  în  cadrul  organizaţiei  obşteşti   In  funcţie  de  această  vechi­
                tură  de  excepţie,  ci  ca  una                           nerii,  acest  detaşament  de   tionează  aceştia,  crezul  lor   Bărbat.  AcUm,  podul  în  cauză   Meseria   se   caracterizează   sau  din  care  a  fost  scos  din   me  se  naşte  dreptul  la  pensia
                absolut normală. Un om               RADU CIOBANU          frunte  al  clasei  muncitoare   în  victoria  finală  a  forţelor   eşte  impracticabil,  pentru  că   printr-un  complex  de  cunoş­  producţie.  de  limită  de  vîrştă  maj  devre­
                                                                           din ţara noastră, s-au ridicat  poporului. Sînt de amintit în  peşte  ei  a  trecut  un  trailer   tinţe  teoretice  şi  deprinderi   Vechimea   într-o   anumită   me  decît  vîrsta  normală,  sta­
                                                                                                                                     de  mare  tonaj  de  la  întreprin­  practice  dobîndite  de  munci­  muncă  prezintă  importanţă  în   bilită  pentru  celelalte  catego­
                                                                                                                                     derea  de  construcţii  forestie­  tori  prin  forme  organizate  de   domeniul  concediilor  de  odih­  rii  de  salariaţi  şi  într-un  cu­
                                                                                                                                     re Deva, care I-*a zgîlţîiţ zdra­  pregătire  necesare  executării   nă  suplimentare,  în  domeniul   antum mai ridicat.
                                                                                                                                     văn  din  ţîţîni.  Nu  e  primul   anumitor  operaţii  de  transfor­  acordării dreptului la pensie.  Dovada  vechimii  într-o  a-
                                                                                Irfmie Sfrgui                                        caz  cînd  utilajele  de  la  I.C.F.   mare  şi  prelucrare  de  mate­  Categoriile  de  angajaţi  ca­  numită  muncă  şe  face  fie  prin
                                                                                                                                     deteriorează  podurile  de  pe   rii  şi  produse  sau  de  presta­  re  lucrează  în  .  locurile  de   carnetul  de  muncă,  fie  prin
                                                                                                                                     raza  comunei.  In  anul  1970,   rea  anumitor  servicii.  Mese­  muncă  cp  condiţii  deosebite   alte  acte  oficiale.  Avînd  în
                                                                                                                                     salariaţii   de   la   şantierul   ria  este  un  adeyărat  dome­  de  muncă,  limit.aţiv  determi­  vedere  importanţa  dovedirii
                                                                                                                                     I.C.F.,  ce  lucrează  în  această   niu  de  ocupaţie  a  muncito­  nate de lege (H.C.M,   1149/  acestei  vechimi,  în  toate  ca­
                                                                           pentru  dreptul  la  viaţă  ome­  acest  sens,  tînărul  Cristea   parte  a  locului,  „au  dat  gata"   rului  oare  corespunde  uneia   1968),  beneficiază,  în  afară  de   zurile  în  care  denumirea  me­
                                                                           nească, demnă.              („Urmărire  în  zori"),  în  ac­  şi  podul  din  satul  Fizeşti,  pe   dintre  tehnologiile  distincte   concediu  de  odihnă  acordat   seriei  sau  funcţiei  a  fost  mo-
                                                                             In  scrierile  volumului  se   ţiunea  sa  de  răspîndire  a   care  nu  l-au  mai  reparat  nici   ale  diferitelor  produse,  lu­  în  raport  de  vechimea  în   dificătă  în  decursul  anilor,
                                                                                                                                                                                                                               unităţile  şînţ  obligate  să  facă
                                                                           ypr  recunoaşte,  fără  îndoia­  manifestelor,  Ilarie  Rîşculi-   pînă  acum.  Ce  aveţi  cu  podu­  crări  sau  servicii  dintr-o  ra­  muncă  şi  rle  un  concediu  su­  rectificările  necesare  pentru
                                                                                                                                                                                                 plimentar  plătit  de  3—12  zile
                                                                           lă,  mulţi  oameni  ai  Văii  Jiu­  ţa  („Steagul"),  care  reuşeşte                    mură  de  producţie-prestaţie.   lucrătoare,  care  în  mediile   ca  în  carnetul  de  muncă  să
                                                                           lui.  Sînt  evocate  aici  întîm-   să  yestpască  în  întreaga  Va­  rile  noastre,  tovarăşi  de  la   Meseria  este  o  noţiune  gene­  radioactive  poate  ajunge  pînă   apară  că  este  vorba  de  una
                                                                           plări   care   autorului,   cu   le  a  Jiului  că  greva  de  la   I.C.F. ?            rică  care  include  noţiunile  de   la 24 zile lucrătoare.  şi  aceeaşi  meserie  sau  func­
                                                                           toate  că  nu  le-a  trăit,  i  „s-au   Lupeni  Continuă,  Şani  („De                   meserie  de  profil  larg,  specia­
                                                                                                                                                                                                   Pentru  a  putea  fi  legal  în­
                                                                           închegat  sub  pană,  după   veghe"),  care  veghează  la          IOSIF ALMAŞI         lizare şi funcţie.            cadraţi şi promovaţi în mun-  ţie,  iar  titularul  să  poată  be­
                                                                                                                                                                                                                               neficia  de  drepturile  care  re­
                                                                           cum  însuşi  mărturiseşte,  ţîş-   buna  desfăşurare  a  transpor­  secretarul consiliului popular  Specialitatea  este  o  formă
                                                                           nind  din  izvoarele  cele  mai   tului  cărbunelui  cu  funicula-                                                                                  zultă  din  vechimea  corespun­
                                                                           autorizate,  de  primă  mînă   rul,  încercînd  să  zădărni­                                                                                        zătoare acestor perioade.
                                                                           —  documppte  de  partid  ale   cească   împotrivirea   celor                                                                                                 CORNEL BRAN
                                                                           timpului,  manifeste,  rapoarte   oaie- boicotau -producţia de.şţ .Jp,|  ÎN COMUNA ROMOS                                                                   economist principal
                                                                          "strict' 'confidenţiale al.e orga­  ti  liniă  imperativului  „Totul  '    a                                                J«L~                            ta Consiliul popular
                                                                           nelor  de  represiune  burghe-   pentru  front,'  totul  •  -pentru-                                                                                      al judeţului Hunedoara
                                                                           zo-moşiereşti,  articole  şi  re­  victorie".
                                                                           portaje  din  presa  comunistă   Dacă  am  încerca  să  sta­     PRESTĂRILE DE SERVICII SÄ RĂSPUNDĂ
                                                                           şi  muncitorească  legală  şi   bilim  o  ierarhie  între  va­
                                                                           ilegală etc.".              loarea  de  document  pe  care                                                                                                 Programul
                                                                             Nuvela  „Spre  ziuă",  care   o  reprezintă  piesele  din  vo­
                                                                           dă  dealtfel  şi  titlul  volumu­  lum  şi  valoarea  artistică,  cîş-                  JUTFin» PílPlllñflfl I                                         Universităţii serale
                                                                           lui  (în  care  o  parte  dintre   tigul  de  cauză  l-ar  avea  pri­
                                                                           poyestiri  sînt  reluate  din-   ma.  De  fapt,  acestei  prime                                                                                           de marxism-
                                                                           tr-un  alt  volum,  intitulat   calităţi  autorul  i-a  subordo­
                                                                           „Drum  spre  ziuă-,  tipărit  cu   nat  totul  cum  dealtfel  măr­  Comuna  Romos  a  cunoscut   şi  acestea  improvizate,  nu  se   nu  aveau  ce  să  ne  spună.   leninism Deva
                                                                           api  în  urmă  la  Editura  Ti­  turiseşte:  „Prin  aceste  pa­  în  anii  socialismului  un  pro­  poate  vorbi  de  un  sector  bine   Realitatea  demonstrează  că  pe
                                                                           neretului),  reînvie  acţiunea   gini  am  încercat  să  reînvii   gres  remarcabil.  In  locul  lo­  organizat  de  prestări  servicii.   această  linie  nu  s-a  întreprins   LUNI, 4 DECEMBRIE 1972:
                                                                           a trei comunişti ilegalişti ca­  un  trecut  eroic,  care  se  im­  cuinţelor  sărăcăcioase  de  o-   Pe  bună  dreptate  se  pune  în­  încă  nipiic.  Pînă  şi  celor  ca­
                                                                           re,  prin  intermediul  afişelor                          dinioară,  oamenii  şi-au  ridicat   trebarea  :  '  ce  a  întreprins   lificaţi  li  s-a  eliberat  autori­  —  Economie  anul  I  —  la
                                                                           pe  care  l,e  tipăreau  într-o   pune  să  dăinuie  mereu  în   case  noi,  spaţioase.  Aproape   consiliul  popular  pentru  creş­  zaţie  pentru  a  lucra  pe  cont   Cabinetul   judeţean   de
                                                                           tipografie  improvizată  într-o   ipimije  noastre,  să-l  putem   că  nu  e  gospodărie  din  care   terea  numărului  de  ateliere   propriu,  în  loc  să  fie  atraşi   partid
                                                                           galerie  de  mină,’  la  360  m   transmite   nefalsificat,   aşa   să  lipsească  aparatele  elecţro-   prestatoare  flè  servicii  în  sar   în  cadrul  atelierelor  presta­  —  Filozofie anul II — în să­
                                                                           sub  pămînt,  făceau  cunoscut   cum a fost, viitorimii...".  casnice  de  folosinţă  îndelun­  tele comunei Romps ?  toare de servicii.                lile  şcolii  generale  „Dr.
                                                                           în  rîndul  minerilor  cuvîntul                           gată,  să  nu  mai  spunem  de   Din  evidentele  existente  la   Activitatea  defectuoasă  a  u-   Petru Groza"
                               „A-nceput   de   ieri   să   cadă           partidului, îndemnul şi îm-               M.  BODEA                                     secretarul  consiliului  popular   nităţilor  prestatoare  de  ser­  —  Construcţie  de  partid  a-
                               Cite-un fulg.                                                                                         televizoare  şi  de  aparate  de                            vicii  se  datoreşte  în  primul   nul  II  —  în  sălile  şcolii
                                 Acum a stat...“.                                                                                    radio.  In  comună  sînt  peste   comunal  rezultă  că  au  mai                               generale  „Dr.  Petru  Gro­
                                                                                                                                     500  de  televizoare  şi  aproape   foşt  înfiinţate,  cîteva  unUăti   rînd  lipsei  de  interes  din  par­  za".
                                                                                                                                     1  000  aparate  de  radio.  Pen­  prestatoare  de  servicii  :  tapi­  tea  celor  care  le  coordonea­  —  Istorie  anul  I  —  la  Ca­
                                                                                                                                                                                                 ză  şi  le  îndrumă.  Cetăţenii
                                                                                                                                                                   ţerie  şj  zugrăvjţ,  dar  care  din
                                                                                                                                     tru  nevoile  mereu  crescînde
                „Omul pămîntului“ pe scena                                                             Medalion:                     ale  celor  4  500  de  locuitori,   diyerse  motive  şi-au  încetat   din  comună  solicită  să  li  se   —  Etică  anul  II  —  în  sălile
                                                                                                                                                                                                                                   binetul  judeţean  de  par­
                                                                                                                                                                                                                                   tid
                                                                                                                                                                                                 asigure  serviciile  de  care  au
                                                                                                                                                                   activitatea.  Atelierul  de  tapi­
                                                                                                                                     cîţi  numără  azi  comuna  Ro-
                                                                                                            Marin Preda              moş,  s-au  ridicat  în  satele  a-   ţerie  şe  spune  că  ş-a  dovedit   nevoie.   Ţăranii   cooperatori   şcolii  generale  „Dr.  Pe­
                                                                                                                                                                                                 Aurel  Dunu,  W.alter  Rudolf
                                                                                                                                                                   a  fi  nerentabil  (de  ce  s-o  fi
                                                                                                                                     parţiuătoare  un  număr  însem­
                                                                                                                                                                                                                                   tru Groza"
                                                                                                                                                                                                 şi  alţii,  cu  care  am  stat  de
                         teatrului „Valea                                                              nului  cultural  din  Deva  a  a-   nat  de  construcţii  de  interes   vit  s-a  închis  pentru  că  au   vorbă,  ne  spuneau  că  în  sa­  MARŢI, 5 DECEMBRIE 1972 :
                                                                                                                                                                   înfiinţat?!),  iar  cel  de  zugră­
                                                                                                         In  cadrul  bibliotecii  cămi­
                                                                                                                                     obştesc  cum  sînt:  magazine
                                                                                                                                                                                                 tul  reşedinţă  de  comună  se
                                                                                                                                                                                                                                 —  Economie  anul  III  —  la
                                                                                                                                                                   plecat
                                                                                                                                                                          meseriaşii.
                                                                                                                                                                                            a
                                                                                                                                                                                      Unul
                                                                                                                                     săteşti,
                                                                                                                                                       culturale,
                                                                                                                                              cămine
                                                                                                       vut  loc  un  medalion  literar
                                                                                                                                                                                                 înfiinţării  unor  noi  ateliere  do
                                                                                                                                                                                                                                   partid
                                                                                                       închinat  cunoscutului  proza­  şcoli.  Aici  îşi  desfăşoară  ac­  plecat  militar,  iar  al  doilea   simte  cu  acuitate  necesitatea   Cabinetul   judeţean   de
                                                                                                                                                                   şi-a  scos  autorizaţie  de  a  lu­
                                                                                                                                     tivitatea  un  dispensar  sanitar
               Debutul  noii  stagiuni  a  Tea­  tor  pămînturi  au  izbutit  să   fără  să  recurgă  la  efeotele   tor  Marin  Preda,  autorul  „Mo-   uman  bine  dotat,  o  poştă  cu   cra  pe  cont  propriu.  Curios,   croitorie,  reparaţii  radio—TV,   —   Construcţie  de  partid
              trului  „Valea  Jiului"  din  Pe­  fie,  în  pofida  vitregiei  unui   facile  ale  spectaculozităţii  ca   romeţilor",  „Risipitorilor"  şi   centrală telefonică.  dar  autorizaţia  i-a  eliberat-o   tîmplărie,  dogărie.  Spaţii  pen­  anul  III  —  la  Cabinetul
              troşani  —  cu  poemul  drama­  destin   frămîritat,   prezenţe   scop  în  sine.  Se  pare  că                          Singurul  lucru  cu  care  nu   consiliul popular.        tru  înfiinţarea  acestor  unităţi   judeţean de partid
              tic  în  versuri  „Omul  pămîn­  permanente,  conştiente  de  a-   „Vlaicu  Vodă”  din  stagiunea   a  altor  scrieri  care  au  intrat   sînt  împăcaţi  cetăţenii  este   In   scriptele   consiliului   sînt.  S-ar  putea  găsi  şi  me­  —  Etică  anul  I  —  în  sălile
             tului"  de  Vasile  Zdrenghea  —   devăruj  că  supravieţuirea  es­  trecută,  spectacol  lucrat  tot   în  patrimoniul  de  aur  al  lite­  modul  defectuos  în  care  func­  popular  mai  figurează  că  ar   seriaşi,  Dar  cine  să  se  ocupe   şcolii  generale  „Dr.  Pe­
              are o dublă semnificaţie. Spec­  te  o  neces}taţe,  este  o  dato­  de  Ion  Olteanu,  a  constituit   raturii  noastre.  Cu  acest  pri­  ţionează  unităţile  prestatoare   funcţiona  —  au  şi  plan  de   de  înfiinţarea  for?  Pînă  acum,   tru Groza"
              tacolul  inaugural  al  noului   rie  faţă  de  urmaşii  urmaşilor   un  exerciţiu  util  pentru  co­  lej,  s-a  făcut  o  succintă  pre­  de  servicii,  aparţinătoare  de   venituri   eşalonat   pe   mai   consiliul  popular  dă  'vina  pe   —  Ştiinţa  conducerii  socie­
              an  teatral  este  închinat  celei   lor,  e  o  moştenire  de  preţ   lectivul  teatrului,  pe  terenul   zentare  a  vieţii  şi  a  operei   cooperativa  de  consum  din   mulţi  ani  —  şi  alte  unităţi   cooperativa  de  consum  din   tăţii  socialiste  anul  I  —
              de-a  25-a  aniversări  a  Repu­  transmisă  şi  contemporaneită­  dificil  al  dramei  istorice.  Şi                  Geoagiu,  şi  cele  din  cadrul   prestatoare  de  servicii,  care   Geoagiu,  ca  şi  cum  dumnea­  la  Cabinetul  judeţean  de
             blicii,  fiind  în  acelaşi  timp   ţii  noastre.  Fiind  o  adevărată   în  „Omul  pămîntului"  regă­  acestuia,  oglindă  fidelă  a  rea­  cooperativelor agricole de pro­  ar  trebui  să-şi  desfăşoare  ac­  lor  nu  ar  avea  sarcina  de  a   partid
             premiera  absolută  a  unei  dra­  lecţie  de  patriotism,  „Omul   sim  aceeaşi  acurateţe  a  stilu­  lităţilor,  transformărilor  din   ducţie din rşza comunei.  tivitatea  pe  lingă  cooperati­  rezolva  doleanţele  îndreptăţi­  —  Istorie  anul  II  —  în  să­
             me  istorice  înzestrate  cu  rea­  pămîntului"  comunică  preg­  lui  interpretativ,  distribuirea   patria noastră.     Dar să vedem ce unităţi pres­  vele  agricole  de  producţie  din   te  ale  cetăţenilor  din  raza   lile  şcolii  generale  „Dr.
             le virtuţi.                   nant  cu  spectatorul  prezentu­  reţinută  a  accentelor  drama­                         tatoare  de  servicii  au  fost   Romos  şi  Vaidei.  In  realitate   comunei.                Petru Groza"
               Dintre   referinţele   critice'   lui  prin  filiera  acestei  idei   tice,  corectitudinea  funcţiona­               create  şi  cîte  din  ele  mai  e-   ele  sînt  pe  post  de...  fantome.   Faţă  de  această  situaţie  de­  MIERCURI, 6 DECEMBRIE
              cuprinse  în  caietul-program   de o mare frumuseţe.       lităţii  personajelor  în  econo­                           xistă  şi  stau  la  dispoziţia   E  vorba  de  două  ateliere  de   loc   mulţumitoare,   tovarăşul   1972 :
              reţine  atenţia,  cu  deosebire,                           mia  conflictului.  Ceea  ce  se                            populaţiei  ?  In  afară  de  o  fri­  confecţionat  cozi  de  mături  şi   Stănilă   Zevedei,   secretarul   —  Economie  anul  II  —  la
              cea  aparţinînd  luj  Lucian  Bla-                         poate  Imputa  spectacolului  es­                           zerie  Şi  o  cizmărie,  care  func­  două cărămidării.     Comitetului  comunal  de.  par­   comitetul  municipal  de
              ga:  „Lucrarea  are  substanţa                             te  lipsa  dinamismului  consec­  Poşta                     ţionează  în  centrul  de  comu­  —  De  ce  nu  funcţionează   tid  din  Romos,  ne-a  asigurat   partid
              necesară  unei  foarte  bune  pi­    Cronică               vent,  absenţa  strălucirii  mo­                            nă,  oamenii  altceva  nu  gă­  aceste unităţi ?            că  va  analiza  împreună  cu   .—  Politica  externă  a  P.C.R.
              pere  literare.  Se  găseşte  în                           numentale,   precuim   şi   a                               sesc.  Dacă  nu  eşti  localnic,  e   —  Nu  se  găsesc  meseriaşi   toţi  factorii  de  răspundere  —   şi  a  statulu'  nostru  anul
              ea  şi  marea  pasiune  ce  con­     teatrală              acelei  forţe  tumultuoase  care                            greu  să  dai  de  cele  două  u-   calificaţi  —  ne  spunea  secre­  consiliul  popular,  cooperativa   I  —  la  Cabinetul  jude­
              stituie  nucleul  şi  firul  unei                          străbate,   altminteri,   textul        literară            nităţi,  pentru  că  nu  au  nici   tarul  Cpnsiliului  popular  al   de  consum  şi  C.A.P.  —  ne­  ţean de partid
              realizări  de  înaltă  calitate.                           lui Vasile Zdrenghea.                                       măcar  firme,  să  mi  mai  spu­  comunei Romos, Eugen Creţa.  ajunsurile   semnalate   şi   se   —  Sociologia  religiei  anul  I
              Fundalul  istoric,  pe  care  este                           Din  lunga  listă  a  interpre­                           nem  că  interioarele  lor  sînt   —  Ce  s-a  făcut  însă  pentru   vor  Jua  măsurile  corespunză­  —  la  Cabinetul  judeţean
              proiectat  frămîntatul  crîpţpei   Scrisă  în  versuri,  drama  lui   ţilor  este  memorabil  în  primul               sumbre, neprimitoare. .       calificarea  în  aceste  meserii   toare   impuse   de   cerinţele   de partid
              de  suflet  românesc,  apare  mai   Vasile  Zdrenghea  se  remarcă   rînd  Florin  Plaur,  care  inves­                 Dar, cum cu o floare— vorba   a localnicilor ?             populaţiei  privind  prestările   Programul   începe   la   ora
              mu}t  ca  un  pretext  de  a  fi   printr-o  arhitectură  dramatur-   tighează  personajul  impozant   R.  C. —  Bucuroşci.  „Renaş­  proverbului  —  nu  se  face  pri­  Răspuns  la  această  întreba­  de servicii.  ¿8,00  pentru  toate  sec­
              puse  în  lumină  înaltele  şi   gică   solidă,   cele   patru   al  lui  Ştefan  Vodă  cu  un   terea"  demonstrează  frumoase   măvara, nici cu două unităţi,  re  nu  am  primit,  de  fapt  nici  N.  PANAITESCU  ţiile.
              permanentele  virtuţi  aje  po­  acte  sprijinindu-se  pe  un  nu­  travaliu  artistic  aplecat  asu­  calităţi  poetice,  adie  în  ver­
              porului nostru“.              cleu  acţionat  fermentat  de   pra  esenţelor.  Bunul  actor   suri  o  briză  vestitoare  de  a-
                înalta  apreciere  pe  care   personajul  Ştefan  cel  Mare.   Dumitru  Drăcea  conferă  lui   propiată  reuşită.  Ar  fi  bine
              creatorul  „Spaţiului  mioritic"   Un  vag  parfum  arhaic  străba­  Eremia  un  credit  scenic  re­  totuşi  să  evitaţi  pe  cît  posi­
              o  dă  piesei  lui  Vasile  Zdren­  te  replicile  rostite  în  rinie  so­  marcabil.  Pe  linia  evoluţiei   bil  expresii  de  tipul  „orizont
              ghea  defineşte  cu  o  exempla­  nore.  Cu  mesajul  piesei,  cu   convingătoare  se  situează  Mă­  nemărginit", „murmurul izvoa­
              ră  clarviziune  analitică  valen­  patetismul  discret  al  situaţi­  ria  Bîrlea  (Simina),  Nicolae   relor"-, „adiere de vânt" etc.
              ţele  dramei,  Aceasta  pentru   ilor  sale,  se  potriveşte  bine   Gfierghe  (Orbul),  Al.  Zecu
              că  „Oippl  pămîntului"  folo­  acest  limbaj cu  reverberaţii li­  (Schivnicul),   Aurora   Novă-   D.   B. Macovei — Geoagiu.
              seşte  istoria  într-adevăr  pre-   rice.                  cescu  (Păuna),  Al.  Dan  (Leu),   Poezia  pe  care  ne-aţi  trimis-o
              textual,  aşezînd  în  prim-pla-   Artistul  emerit  Iop  Olteanu,   şi  Vaier  Donca  (Pamfilie).  Pe   este neconcludentă.
              nul  operei  scenice  persona­  cunoscut  pentru  profesionalis­  Jean  Timofan  l-am  reţinut  în
              jul  iscat  de  glia  strămoşeas­  mul  său,  a  creat,  de  această   rolul  Lisăndrel,  -Mircea  Za-   Elena  Popa  —  Brad.  Intenţii
              că,  acej  erou  care  sintetizea­  dată,  o  structură  spectaculară   balon  (Boldur),  Mircea  Pîni-   lăudabile,  transpuse  însă  în
              ză  într-înşu!  statornicia  unui   de  un  echilibru  clasic,  por­  şoară  (Scheiul),  Wilhelmina   versuri  cu  mijloace  de  expre­
              neam,  neclintit  în  bătaia  vîn-   nind  de  la  analiza  minuţioasă   Sqvinşchi  (Aniţa),  Al.  Co-   sie  sărace.  Iată  de  pildă  o
              turilor  aprige  şi  neprielnicei   a  realului  raport  de  forţe   dreanu  (Toma),  corecţi.  Ta­  strofă  din  „Vine  iarna":  A  în­
              ale istoriei.                 dintre  galeria  de  personaje  ale   lentatul  M)hai  Clita  apare  cu   ceput  de  azi  să  cadă/Cîte  un
                                                                         sugestivitate  în  rolul  lui  E-
                Vasile  Zdrenghea  vede,  prin   piesei  şi  potenţialul  interpre­  mjn  han.  Vasile  Duţu,  Ioan   fulg  mic  de  zăpadă/Norii  S-au
              urmare,  în  Ştefan  Muşaţ  un   tativ  al  actorilor.  Solicitînd   Moaca,   Carol   Erdds,   Geo   rotit  pe  cer/Iar  afară-i  mare
              personaj  care  trpee  în  legem   investiţii  maxime  din  partea   Bucur,  Ştefan  Ilie  şi  Alexe   ger/.
              dă  graţie  unor  virtuţi  carac­  interpreţilor,  Ion Olteanu a  Corvin  sînt  apariţii  conştiin-
              teristice   întregului   popor   reuşit  să  închege  o  distribu­  cipase.                Stela  Andronic  —  Hune­
              condus  de  el:  patriotismul   ţie  îndeajuns  de  omogenă,  fă­                        doara.  Pesimiste  versurile  pe
              fierbinte,  înţelepciune  blîpdă,   ră  denivelări  valorice  com­  Sînt   frumoase   costumele
              nobleţea  de  caracter  şi  multe   promiţătoare  pentru unitatea  Măriei  Bortnovschi.  Cadrul   care  ni  le-aţi  trimis!  Un  fel
              trăsături   foarte   omeneşti,   spectacolului.  Este soluţiona­  plastic  al  Teodorei  Dinuleşcu   de  lamentări  produse  de  cine
              transmiţînd  peste  veacuri  por­  tă, în condiţii notabile, pro-'   este  constituit  din  arcuri  j-   ştie  ce  deziluzie.  Cît  despre
              tretul  viu  al  celui  mai  mare   blema capitală a distribuţiilor   mense,  variabile,  funcţionali-   realizarea  poetică,  mai  aveţi
              domn al Moldovei.             numeroase: jocul de ansam­   zaţe,  în  general  inspirat  în  a-                                   Prin electrificarea linie} de cale ferată I.ivt'zeni — Mintia, in lecui vechii pasarele   prin care se face legătura între gara
                Ideea  centrală  a  poemului   blu. Grupul   masiv de inter­  cest  spe  Incol  demn  de  eve­  un drum lung de parcurs. Şan­  C.F.ft. Sitperia şi oraş — s-a co nstruit alta mai înaltă şl mai tra inică.          Foto: V. ONOIU
                                                                          nimentul căruia se dedică.
              dramatic  „Omul  pămîntului"   preţi  urmăreşte  şi  atinge  sco­                        sele  —  cîte  răzbat  clar  printre
              este  aceea  că  oamenii  aces­  pul impunerii ideaticii piesei,           AL. COVACI    rînduri — vă sînt favorabile,
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12