Page 72 - Drumul_socialismului_1972_12

asia
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 585 « SIMBÄTÄ 23 DECEMBRIE 1972

OAMENII MUNCII HUNEDORENI mm de pe întreg cuprinsul pa­ desfăşurării festivalului ar­
In toate unităţile şcolare
şi clinchetul ultimului clo­ CALENDARUL BOGAT AL vatră", cît şi concursurilor
tistic
măreaţă
„Republică,
triei s-a încheiat bilanţul ac­
sportive „Patina fermecată",
tivităţii primului trimestru
ÍNTÍMPINÁ ANIVERS poţel a anunţat pentru elevi „Săniuţa de argint", „Călu­
REPUBLICII canţe. judeţean DL să constituie şi uu prilej de
ţul de fildeş" etc.
Vacanţa de iarnă trebuie
începutul mult aşteptatei va­
cuprindere a unui număr cît
Comandamentul
mai mare de elevi în excur­
pentru organizarea vacanţei
s-a întrunit cu mult timp
ţene de vizitarea capitalei,
înainte ?i a stabilit măsurile siile judeţene şi interjude-
pentru buna organizare şi le „Rusu", „Prislop", „Voie- danţilor de pionieri şi în­ muzeelor, expoziţiilor, case­
desfăşurare a vacanţei de drumătorilor U.T.C. să orga­ lor memoriale, locurilor isto­
■” fe;" ' '-»T vodu", staţiunea Geoagiu
:
ŞW~m'z............... iarnă a elevilor, astfel îneît precum şi în taberele orga­ nizeze în aşa fel timpul li­ rice, a unor obiective eco­
şi
nomice
social-culturale
Cincinalul mainte de termen ! me specifice, munca de e- nizate cu sprijinul Ministe­ ber al elevilor îneît aceştia construite în anii socialis­
aceasta să continue, în for­
să participe într-o măsură
rului Educaţiei şi Invăţămîn-
mului.
ducare
patriotică, poiitico-ideologică, tului la Predeal şi Moneasa. cît mai mare la activităţi Serbarea tradiţională a po­
ateist-şliinţjfică,
sportive şi turistice în aer
De asemenea, peste 2 000
să asigure odihna şi recon- de şcolari din Petroşani, Pe- liber, acţiuni de iniţiere şl mului de iarnă — care înce-
fortarea elevilor, petrecerea trila, Lupeni, Deva, Hune­ practicare a sporturilor de pînd cu acest an se va or­
cît mai plăcută a timpului. doara, Călău şi altele se vor iarnă, concursuri specifice ganiza în întreprinderi şi
Spre deosebire de anii an­ odihni şi recrea în taberele anotimpului (schi, patinaj, instituţii, în C.A.P. şi între­
teriori, acţiuni politico-e- autofinanţate organizate la săniuş, bob şi altele). Pro­ prinderi agricole de stat —
ducative, cultural-artistice, cabanele „Baleia", „Lunca gramul zilelor vacanţei de va trebuf să fie temeinic
sportive, turistice ş.a. înscri­ Florii", „Straja", „Cîmpu lui iarnă trebuie să fie cît mai sprijinită de către toate ca­
se pe agenda acestei vacan­ Neag", „Pietrele". bogat în manifestări cultu­ drele didactice, prin pregă­
ţe de iarnă vor fi dedicate O grijă deosebită s-a a- ral-artistice, astfel îneît în tirea unor frumoase şj bo­
sărbătoririi unui sfert de cordat vacanţei şcolarilor de la oraşe şi sate, în clu­ gate programe artistice.
toate unităţile de învăţămînt
Sîntem convinşi ca valo
veac do la proclamarea Re­
aflaţi în casele de copii pem
laminate Hotărîrea fo publicii. tru care s-au pregătit toate burile pentru elevi, la ca­ rificînd experienţa acumula­
tă în anii anteriori şi folo­
sele pionierilor să aibă loc
Prin grija partidului şi
condiţiile în tabăra de la
serbări, reuniuni tovărăşeşti,
sind din plin condiţiile lo­
statului nostru şi în acest
Bran, judeţul Braşov.
de h Dărăşti an pionierii şi elevii şcolilor rilor şi elevilor, co/iducerea vizionări de filme, spectaco­ cale, colectivele didactice, în
Pentru majoritatea pionie­
colaborare cu organizaţiile
le de teatru, carnavaluri şi
vor avea posibilitatea să-şi
petreacă zilele de vacanţă şcolilor împreună cu organi­ alte activităţi distractive. de pionieri şi U.T.C. vor a-
peste plan aflăm angajaţi în marea întrecere ce se ţă, conduce foarte bine lucrul, se ocupă buri, Ia bazele sportive, pe cu ceilalţi factori educaţio­ într-o măsură mai mare a sigura realizarea unei vacan­
Se recomandă organizarea
în tabere, excursii, la clu­
zaţiile de tineret şi pionieri,
BAIA DE CRIŞ. Şl noi, forestierii, ne
ţe care să constituie un pri­
cu grijă de pregătirea oamenilor, de in­
desfăşoară în cinstea aniversării Republi­ struirea lor pe linie de N.T.S. şi p.c.i. Lu­ patinoare şi pîrtiile de schi, nali, sub îndrumarea organi­ unor simpozioane, dezbateri, lej de bucurii, de reconfor­
tare fizică şi intelectuală a
seri de poezie patriotică,
la căminele culturale şi la
zaţiilor de partid, au alcă­
cii, ne străduim să obţinem rezultate cit nar, se ţin consfătuiri pe aceste teme, se casele de pionieri. Peste 850 tuit programe de vacanţă, montaje literar-muzicale, pre­ elevilor.
HUNEDOARA. Munci­ mal bune, să trimitem cantităţi sporite de reamintesc unele instrucţiuni, se iau mă­ de elevi, care fac parte din care cuprind interesante ac­ cum şi a „Festivalului filmu­
torii, maiştrii, Inginerii lemn spre fabricile de cherestea. Nu sint suri concrete de îmbunătăţire a muncii. activul organizaţiilor de pio­ ţiuni instrucliv-educative a- lui pentru tineretul şcolar". Prof. VASILE BLENDEA
de la laminorul de 800 in măsură să dau cifre privind rezultate­ Despre şeful de echipă, Avram Justin, de­ nieri şi U.T.C., îşi vor pe­ decvate vîrstei. O grijă deosebită vor tre­ inspector şef
mm din cadrul C.S.H. în- le noastre, dar vreau să spun cîteva cu­ spre muncitorii Sabin Gomoi, Petru Borza, trece această vacanţă în ta­ Este necesar din partea bui să acorde colectivele di­ al Inspectoratului
iimplnă cu rezultate de­ vinte despre hărnicia unor colegi de-ai Vergii Brusturian, Ion Suba, Petru Dărăş- berele organizate ia cabane- directorilor de şcoli, coman- dactice atît organizării şl şcolar judeţean
osebite aniversarea unul mei din parchetul forestier Dărăşti din tean, despre tractoriştii Iile Lovas şi Nico-
siert de veac de la pro­ cadrul sectorului de exploatare Baia de lae Tomşa se spun numai cuvinte frumoa­
clamarea Republicii. De Criş. se in parchetul nostru forestier.
la Începutul anului şl De cînd lucrăm în acest parchet, prin a- In cinstea aniversării a 25 de ani de la
ptnă In prezent, el au tenţia tuturor muncitorilor şl prin buna proclamarea Republicii, noi ne angajăm Programul Universităţii serale
dat peste sarcinile de organizare a producţiei, ne-am făcut lună să lucrăm cu mal mult spor şi mai bine,
plan aproape 30 000 tone do lună planul, nu am avut nici un acci­ să ne facem cu cinste sarcinile.
de laminate, şi-au ono­ dent de muncă sau incendiu. Tovarăşul EMILIAN ONCU de marxism-lenmism Deva
rat Integral şl de bună maistru Ioan Giurgiu are multă experien­ corespondent
calitate contractele în­ LUNI 25. XII. 1972
cheiate cu beneficiarii
Interni şl externi, au în­ Economie, anul I — expunere, la cabinetul jude­
registrat economii apre­ ţean de partid.
ciabile de metal pe tona Filozofie, anul II — expunere, în sălile şcolii ge­
de laminate. De aseme­ Concursuri de Sesiune de comunicări pe tema nerale Dr. P. Groza.
nea, prlntr-o organizare Istorie, anul I — expunere, la cabinetul judeţean
superioară a producţiei recitări „Munca poiitică de masă în sprijinul de partid.
şl a muncii şl prin ex­ Etică, anul II — expunere, în sălile şcolii gene­
ploatarea la randament închinate realizării sarcinilor de producţie" rale Dr. P. Groza.
maxim a agregatelor, a Studierea principiilor şl metodelor muncii de par­
crescut productivitatea (Urmare din pag. 1} tid, «nul II — expunere, în sălile şcolii generale Dr.
muncii cu 1,23 Ia sută Republicii P. Groza. «
iaţă de angajament, ob- In timpul vizitării termocentralei — stea de primă MARŢI 26. XII. 1972
ţlnlnd economii la pre­ Comitetul municipal mărime in constelaţia energetică a ţării — tovarăşul
ţul de cost de peste un Deva al U.T.C. a orga­ ing. Ieronim Rusan, director general al J.E.C. Economie, anul III — expunere, la cabinetul jude­
milion lei. nizat două concursuri de Mintia — Deva, le-a făcut cunoscut celor pre­ ţean de partid.
recitări artistice pentru zenţi procesul de producere a energiei elec­
Tovarăşii Florea Teo­ Studierea principiilor şi metodelor muncii de par­
dor, secretând comite­ elevii din şcolile şi li­ trice, le-a vorbit despre aportul întreprinderii tid, anul III — expunere, la cabinetul judeţean do
tului de partid, şi Pe­ ceele municipiului, sub la producţia totală de energie electrică a ţării, de­ partid.
tre Barbulea, preşedin­ semnificativele generice : spre eforturile colectivului de muncă de a transpune Etică, anul I — dezbatere, în sălile şcolii gene­
„Un sfert de veac de la în viaţă valoroasele şi cuprinzătoarele indicaţii date
tele comitetului sindica­ proclamarea Republicii“ de secretarul general al partidului nostru, tovarăşul rale Dr. P. Groza.
tului pe secţie, care şi „Te slăvim Republică Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei făcute energeti- Istorie, anul II — expunere, în sălile şcolii gene­
ne-au furnizat aceste da­ iubită''. In întrecerea cienilor de aici în Juna septembrie a.c. rale Dr. P. Groza.
dintre echipajele şcolilor Apoi a fost vizionat un grupaj de filme pe teme ale
te, apreciau contribuţia MIERCURI 27. XII. 1972
generale s-au clasat in muncii politice de masă, care a stîrnit interes. Brigada
deosebită adusă la aces­ ordine : şcoala generală artistică de agitaţie a Trustului de construcţii Deva Economie, anul II — expunere, la cabinetul jude­
te succese de către r. 1, liceul nr. 2, şcoa­ a susţinut un interesant şi agreabil program. Expozi­ ţean de partid.
n
muncitorii: Augustin la generală nr. 2, iar în ţia „Forme şi mijloace ale muncii politice de masă", Ştiinţa conducerii societăţii socialiste, anul I —
Întrecerea reprezentanţi­ care a fost vizitată în continuare, a reţinut atenţia par­ expunere, Ia cabinetul judeţean de partid.
Haiduc, Szabo Edmond,
lor liceelor, pe primele ticipanţilor la lucrările sesiunii prin varietatea şi inge­ Politica externă a P.C.R. şi a statului nostru, „unui
Silvestru Avasiloae, Du­ trei locuri s-au clasat: niozitatea celor prezentate. I — dezbatere, în sălile şcolii generale Ţ)r. P. Groza.
mitru Avădane, Gheor- Sorin Moţoc (liceul nr. Lucrările sesiunii «u continuat cu dezbateri vii, in­ Sociologia religiei, anul I — expunere, în Sălile
ghe Dănclulescu. 2), Alina Jurcă (liceul teresante, asupra celor 7 referate pe teme ale mun­ şcolii generale Dr. P. Groza.
„Decebal"), Mariana Lu- cii politice de masă, întocmite şi consultate din timp In cadrul întreprinderii poligrafice Deva lucrează şi mun­
pu (liceul pedagogic). de către cei prezenţi şi au concluzionat cu unele mă- ■ citoarea legâtoreasă Maria Popa. Bună tovarăşă de muncă, con­ Programul începe Ia ora 18,00 pentru toate secţiile.
VASILE GRIGORAŞ ştiincioasă şi pricepută, ea îşi realizează exemplar sarcinile de
Clştigătorilor le-au fost suri concrete privind îmbunătăţirea în continuare producţie.
corespondent oferite premii in obiec­ a formelor şi metodelor folosite în acest important
te. sector al activităţii de partid.
Cercetarea ştiinţifică - cit mai strîns legată de
Ocrotirea sănătăţii Cît mai mult
cărbune peste
(Urmare din pag. 1) oamenilor, la naşterea şi creş­ din Hunedoara, edificiu gran­ cerinţele sporirii producţiei agricole
terea unui tineret viguros, să­ dios al apărării sănătăţii, ex­ prevederi
nătos. tinderea şi modernizarea altor
De 15 ori au sporit cheltu­ In domeniul ocrotirii sănă­
ielile ce se fac pentru un spitale, dotarea tuturor cu o LONEA. Minerii de la
bolnav internat — cheltuieli tăţii, ca in toate celelalte do­ înaltă tehnică medicală, cu Exploatarea minieră Lonea Sporirea in rilm rapid a pro­ rirea randamentului la hectar obţine o economie de circa male în toate unităţile agrico­
susţinute în totalitqte de că­ menii, moştenirea de acum 25 cadre de inaltă calificare, înregistrează zi de zi suc­ ducţiei agricole şi creşterea şi pe cap de animal, îl au sta­ 7 000 lei la hectar. le. Faptul că există încă su­
tre stat. Numai in ultima pe­ de ani era grea, vitregă, anti- construirea de dispensare me­ cese deosebite în realiza­ pe această bază a aportului a- ţiunile agricole experimentale. In legumicultura, s-au ela­ prafeţe apreciabile cu livezi şi
păşuni slab productive, că a-
rioadă s-au adus o serie de omenească. In România bur­ dicale şi case de naşteri în rea sarcinilor de plan. Pînă griculturii la formarea venitu­ Răspunzând unor asemenea borat tehnologii pentru unele nual se pierd mii de tone de
gheziei şi moşierimii se recu­
înlesniri în acest sens pentru noştea cu cinism că „oropsiţii cele mai multe comune — ia­ ieri, din subteranul minei lui naţional şj Ia ridicarea ni­ deziderate, Staţiunea agricolă culturi seminciere, pentru a- produse din cauza excesului
ţăranii cooperatori, pensionarii şi năpăstuiţii mor cu zile". tă o parte a bazei pe care au fost extrase peste preve­ velului de trai al poporului — experimentală Geoagiu, in cei plicarea erbicidelor la rădă-
din C.A.P. şi I.A.S. şi multe ne sprijinim astăzi în munca derile de plan la zi peste obiective de importanţă covîr- 15 ani de activitate cîţi nu­ cinoase şi ceapă, pentru pro­ de umiditate a terenurilor,
altele. Subnutriţia, leacurile băbeşti, de nobilă şi înaltă răspundere 2 500 tone cărbune. şitoare stabilite de Congresul mără de la înfiinţare, s-a în­ ducerea tomatelor în solarii şi iar in aplicarea tehnologiilqi
ignorarea oricăror reguli igie- socială cum este cea de o- al X-lea şi Conferinţa Naţio­ adăposturi simple de polietile­ înaintate de cultivare a pi
Eradicarea unor boli care nico-sanitare era ceva cotidi­ crotire a vieţii şi sănătăţii oa­ Fruntaşi în întrecere sînt nală a partidului — necesită scris cu o contribuţie de sea­ telor se întilnesc încă o serie
înainte vreme secerau cu ne­ an. menilor. Corolarul acestor în­ minerii de la sectoarele II, acordarea unei atenţii deose­ mă la soluţionarea a o serie nă şi altele. de neajunsuri denotă că între
miluita vieţile oamenilor, ac­ Pe acest cimp sterp şi vi­ făptuiri este creşterea simţi­ III şi IV care au înscris în bite folosirii cu maximă efi­ de probleme care vizează fruc­ De mare importanţă sînt şi specialiştii din unităţile de
cesibilitatea tot mai largă la toare a duratei medii de via­ palmaresul realizărilor im- cienţă a bazei tehnico-mate- tificarea mai deplină a rezer­ rezultatele obţinute in elimi­ producţie şi cei din cerceta­
medic, controalele periodice tregit, Partidul Comunist Ro­ ţă, sporirea natalităţii, reduce­ porlanfe sporuri la produc­ riale şi introducerii pe scară velor existente pentru sporirea narea excesului temporar de re nu s-a stabilit o colaborare
mân, statul celor ce muncesc
obligatorii pentru întreaga au durat şi-n domeniul ocro­ rea necontenită a mortalităţii ţia de cărbune. Se remarcă largă a tehnologiilor avansa­ producţiei agricole a judeţului. umiditate, aplicarea complexu­ suficient de fructuoasă, ceea
populaţie, vaccinările şi imu­ tirii sănătăţii citadele puterni­ infantile, un plus de sănătate în mod deosebit brigăzile te de cultivare a pămîntului An de an, în planul tematic lui respectiv de lucrări deter- ce întîrzie finalizarea cu ma­
nizările ce se fac cu regulari­ ce în cei 25 de ani ai Repu­ şi fericire pentru noi toţi. de mineri conduse de Ioan şi de creştere a animalelor. In de cercetare ştiinţifică s-au minînd sporuri de recoltă de ximă eficienţă a cercetării şti­
tate, grija deosebită pentru Timiş, Traia Molnar, Ion această privinţă, un rol deci­ cuprins teme izvorîte din sar­ 690—880 kg grîu, 950—1 500 inţifice.
n
mamă şi copil, pentru familiile blicii. Judeţul nostru, Hune­ Este concretizarea neabătu­ Baciu şi Iosif Bucur. Pînă siv în elaborarea şi promova­ cinile majore ce au fost pu­ kg, porumb şi 4 000—7 500 kg
cu mulţi copii - iată alte mă­ doara socialistă se mîndreşte tă în viaţă a politicii înalt u- la finele anului, minerii de rea în producţie a metodelor se în faţa unităţilor agricole, cartofi la hectar. Culturile Referindu-se la necesitatea
suri a căror înfăptuire con­ cu înfăptuiri de-a dreptul im­ maniste a partidului şi statu­ aici sînt hotărîţi să extragă organizîndu-se experimentări in comparative de concurs orga­ creşterii aportului cercetării
presionante în această direc­
lui nostru, a grijii neţărmuite
secventă, neabătută in practi­ ştiinţifice menile să contribuie condiţii de cîmp şi laborator nizate la peste 100 soiuri şi ştiinţifice la sporirea produc­
ţie. Numai in acest an, alo­ pentru om — garanţia mersu­ cît mai mult cărbune peste la creşterea productivităţii cu o largă arie de probleme linii de grîu şi la mai mult ţiei agricole, în cuvîntarea se­
că a dus la îmbunătăţirea caţia de la buget fiind de lui nostru impetuos spre îm­ plan. ca : ameliorarea şi înmulţirea de 100 hibrizi de porumb au cretarului general al partidului,
stării generale de sănătate a 200 800 000 lei. Spitalul nou plinirile comuniste ! muncii, la reducerea costului pomilor, agrotehnica pomicolă, condus la promovarea în pro­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
produselor agricole prin spo- la Plenara C.C. al P.C.R. din
îmbunătăţiri funciare, agro­ ducţie a plantelor care au o
chimie, ameliorarea şi agro­ capacitate ridicată de produc­ 17-19 martie 1970 se sublinia­
tehnica legumelor, agrotehni­ ţie in condiţiile pedoclimatice ză că : „Apreciem că dispu­
ca cerealelor şi plantelor teh­ ale judeţului nostru. Remarca­ nem de forţe capabile să ob­
nice, cultura pajiştilor şi alte­ bile sînt şi realizările privind ţină rezultate bune în cerce­
0 punte trainică spre viaţa îmbelşugată liorarea pomilor, s-au făcut stabilirea agrotehnicii cereale­ este necesar să se renunţe Ia
tarea agricolă. Pentru aceasta
le. In ceea ce priveşte ame­
lor şi plantelor tehnice, cit şi
vechea mentalitate de a face
studii în colecţii pomologice şi
vederea sporirii cantitative şi
în câmpuri de selecţie asupra elaborarea de noi metode in cercetare de dragul cercetării,
unui însemnat număr de soiuri calitative a producţiei pajişti­ precum şi la concepţia, expri­
Din şoseaua ce unduieşte noului pod, o construcţie struit, în anii din urmă, ca­ nomică. In satele ei fiinţea­ unităţile de învăţămînt prin străine şi autohtone, cît şi a- lor naturale. mată chiar aici, că pot exista
înspre Haţeg se desprinde masivă, impresie accentuată se noi, şi-au înjghebat gos­ ză 5 cooperative agricole, 4 cadrele didactice, aşezămin- supra unor hibrizi creaţi în Desigur, activitatea cercetă­ cercetători care întreaga lor
un drum de ţară care te de lungimea sa considerabi­ podării trainice. Ne-am oprit secţii S.M.A., o fermă I.A.S. lele culturale. 11 000 de cărţi staţiune. La măr, păr, prun şi torilor staţiunii este mai am­ viată nu creează nimic". Co­
poartă spre comuna al că­ lă. Valoarea lui se ridică, la un nume, mai bine-zis la la Bretea Strei, . aparţinind stau la îndemîna lor, tot a- nuc s-a urmărit producţia, ca­ plă, ţinînd seama de faptul că lectivul de muncă al Staţiunii
rei nume condensează un aşa după cum aflăm de la o familie, cea a tovarăşului I.A.S. Haţeg, secţii prestări tilca comori nepreţuite. litatea fructelor, rezistenţa la s-a acordat asistenţă tehnică agricole experimentale din
puternic sentiment de legă­ secretarul comitetului comu­ Ion Gruia. Cu ani în urmă servicii către populaţie ale Aceşti oameni harnici, şi boli, dăunători şi factorii cli­ unităţilor agricole la înfiinţa­ Geoagiu, avînd cadre harnice,
tură cu glia străbună — Bre­ nal de partid, Titu Mari- era modestă. Munca tenace cooperaţiei de consum, secţii în special tinerii, pot fi în- matici. Rezultate pozitive s-au rea şi întreţinerea plantaţiilor cu o bogată experienţă, a de­
tea Română. Am bătut în- noiu, la 3 milioane lei in­ şi chibzuită a celor doi soţi industriale ale C.A.P. ş.a. tîlniţi nu numai pe cimp înregistrat şi la înmulţirea po­ pomicole, s-au organizat de­ monstrat că ştie să se achite
Ir-o zi acest drumeag însoţit vestiţi din fondul statului. i-a ajutat insă, treptat, trep­ Pe raza acesteia îşi mai des­ sau în uzină, ci şi în postu­ milor unde, în principal, se monstraţii practice în C.A.P. cu cinste de sarcinile ce-i sint
de un localnic. De la el am Dar semnul noului la ni­ tat, să se ridice. Astăzi. Ion făşoară activitatea o coope­ ra de artişti amatori, urcind are în vedere studierea portal- şi I.A.S. pe teme de pomicul­ încredinţate, lucru pe care, fă­
aflat un fapt simbol, care velul comunei Bretea Româ­ Gruia este secretarul unei rativă de consum ce deser­ de nenumărate ori pe scene­ toilor vegetativi şi generatori tură, legumicultura, cereale, ră îndoială, 11 va face şi în
evidenţiază renaşterea unei nă este departe de a se re- organizaţii de partid şi de- veşte două comune (Bretea le căminelor culturale pen­ pentru măr, păr, prun şi cais, pajişti, că s-a sprijinit sub­ continuare, avîndu-se în vede­
comune şi a locuitorilor săi tru a realiza programe din cît şi producerea de material stanţial pregătirea a numeroa­ re că în actualul cincinal lu­
în anii pe care cu atîta mîn- care nu lipsesc evoluţiile for­ săditor liber de viroze. Privi­ se cadre pentru agricultură crătorii din agricultura jude­
drie ii numim — ai noşlri. OAMENI Şl AŞEZĂRI ÎN ANII REPUBLICII maţiilor de teatru, brigăzilor tor la înmulţirea nucului, s-a etc. ţului nostru sînt confruntaţi
Treceam podul peste Strei. de agitaţie. Mai plini de e- stabilit o tehnologie pentru în­ Fără a minimaliza cu nimic cu probleme complexe privind
Un pod de lemn pe care se nergie s-au dovedit căluşa­ fiinţarea plantaţiilor cu puieţi succesele dobîndite, trebuie a- creşterea substanţială a pro­
poate strecura doar o sin­ duce doar la atit. El işi dez­ putat. Muncii sale neobosi­ Română, Boşorod), două dis­ rii. Acest joc de mare tra­ formaţi la ghivece, staţiunea rătat că producţia aşteaptă de ducţiei globale şi marfă, redu­
gură căruţă sau maşină. văluie numeroase valenţe pe te, alături de ceilalţi cetă­ pensare veterinare. Toate a- diţie şi spectaculozitate ii producînd anual prin această la cercetare un sprijin tot mai cerea cheltuielilor pe unita­
Cînd păşeai pe el, „foastă- care cetăţenii celor 13 sate ţeni din Vilcele, i se dato- ceste obiective au darul de cuprinde în iureşul său pe metodă cile 15 000—30 000 pu- tea de produs şi consolidarea
nele“ poditurii se legănau componente le-au simţit din resc construcţia unui cămin a consolida localităţile. O cei din Plopi, Ginţaga, Co- ieţi. substanţial în promovarea teh­
într-o parte şi-n alta, astfel plin, intrucit au contribuit cultural, a unui magazin- dată cu întărirea lor econo­ vragi, Vilcele Bune. ,,Cînd se Referitor la agrotehnica po­ nologiilor avansate, care să economico-organizatorică a, u-
că puteai să vezi în voie un­ la ridicarea bunăstării lor bufet, acţiunile de reparare mică şi socială a sporit bu­ pornesc, ar juca-o zi şi micolă, reţine atenţia axarea permită o creştere accelerată nităţilor agricole.
dele alergînde ale rîului de materiale şi spirituale. Plopi, a drumurilor, de înfrumuse­ năstarea oamenilor, puterea noapte" — ne mărturisea cu cercetării pe stabilirea meto­ a producţiei vegetale şi ani­
munte. lor de cumpărare. Astăzi, mîndrie un localnic. delor de sporire a potenţialu­ N. TIRCOB
Măceu, Ocolişu Mare, Băţă- ţare şi gospodărire a locali­
— Ne-am slujit multă lar, Vilcele, Ginţaga, Co- tăţii. Teodora Gruia este in comună, se pot număra ...Apele Streiului curg în lui de rodire a livezilor şi
vreme de el. ne mărturiseş­ vragi, Bercu sint nume care de cîţiva ani preşedinta peste 400 televizoare, aproa­ valuri repezi la vale. Pe îmbunătăţirea calităţii fructe­
te omul de alături. Mai de nu spun aproape nimic ce­ C.A.P. din aceeaşi localita­ pe in fiecare casă există a- undele sale am revăzut par­ lor, studiindu-se şi recoman- Plante medicinale la export
mult oamenii treceau cu lui neavizat, clar străbălin- te. Cu 4 ani în urmă, mun­ parale de radio, maşini de că aievea bărcile care tre­ dîndu-se pentru producţie sis­
barca, iar carăle ocoleau ca du-le te convingi că la fel ca în cadrul acestei coope­ spălat, frigidere, alte luaturi ceau oamenii Bretei de la teme de amenajare şi fertiliza­
să găsească un vad mai mic. ca şi în celelalte localităţi rative prezenta multe lacu­ de folosinţă îndelungată. In un mal la celălalt. O trece­ re a terenurilor în pantă, dis­ ORĂŞIIE. In acest an la întreprinderea de plante
Nu prea ieşeam din sat, dar ale ţării anii Republicii au ne. Acum ea se situează toate satele circulă autobu­ re simbolică. Anii Republi­ tanţe de plantare a pomilor şi medicinale din Orăştie s-au depus eforturi susţinute
nici alţii nu veneau des la adus transformări radicale. printre unităţile fruntaşe. ze. cii au creat între ci şi via­ forma de conducere a pomi-’’ pen ru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan.
ţa nouă, îmbelşugată, o pun­
noi în comună. Acum a în­ Pretutindeni trăiesc oa­ Un merit în redresarea uni­ Ogmenii simt pulsul noii lor în plantaţii intensive etc. Realizarea planului anual în numai 11 luni este o
ceput construcţia unui pod meni. Dar astăzi, partidului tăţii revine fără îndoială vieţi, i s-au integrat. A cres­ te trainică, pe care astăzi dovadă elocventă în acest sens.
nou, de beton. nu-i este indiferent cum tră­ preşedintelui. cut astfel nivelul conştiinţei păşesc cu încredere şi opti­ Vizînd obţinerea unei eficien­ Numărul speciilor de plante achiziţionate a cres­
Jnlr-adevăr, în dreapta po­ iesc aceşti oameni. In comu­ In momentul de faţă. co­ lor. La aceasta au acţionat mism. te ridicate, s-a stabilit că la cut la 160, din care peste 60 la sută au fost livrale
dului peste care treceam au na Bretea Română, peste ju­ muna Bretea Română pose­ şi acţionează organizaţiile de soiurile de măr de tip Spur la export. De asemenea, pentru beneficiarii externi
început să se bată pilonii mătate din cetăţeni şi-au con- dă o apreciabilă forţă eco- partid, de masă şi obşteşti, M. BODEA cultivate în sisteme libere, fă­ a fost realizat un sortiment bogat de uleiuri din mu­
şeţel, extracte din brînduşă de toamnă şi mac.
V----- -___ ră mijloace de susţinere, se