Page 73 - Drumul_socialismului_1972_12

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 585 ® SIMBĂTĂ 23 DECEMBRIE 1972
at&BmrtmBPwmBœmsaaBmBSBsa uaaMBBrarea

Atelier ! E Vă râsppsSei

\ Cred că cel mai mult le Toată omenirea aceea citea i
i place bătrinilor să povesteas- un panou enorm aşezat pe > k t' — < Sa întretaie
uii punwu ynyi'H
m 11 7-, <4 nŞ X i /n r J m
Abdicarea,
^ ■ t J
. *1 * m
teatrului.
că despre iernile de altădată faţada 4* rvn 41* i 111 ii A 1*\ rl i /'/i ro n ţ
Ultimul act al unui rege care 1
Acum, chiar cînd se mai în
•w i imaginea fabuloasă a ierni- tile ascensiunii propriei naţi- ^ «I | Geoagiu recunoaşte că nu a existat petrol la magazi­
Mircea Meda — Boiu. Conducerea cooperativei din
_i_______ _J______________
timplă să ningă uneori, mi se devenise doar un simbol al
pare o nimica toată pe lingă unei instituţii anacronice şi os-
nul din satul dv. A promis că va rezolva de urgenţă
această problemă. Vă rugăm să ne comunicaţi dacă s-a
i lor din vechime. Trebuie să uni. Alături de mine o femeie
/ I >• A! r-, i.rtfliim« T V-. 11 i q r ri im! A I r-i +11 rt /-J e» mino n f pmpip i
1 fi fost acele ierni neapărat cu plingea. De mila regelui ? De ţinut de cuvînt.
^ nămeţii cit un stat de om, cu bucuria izbînzii ? Nu ştiu, nu ţ Aron Ştefan — Băcia. Hotărîrile instanţelor de ju­
l sunet de zurgălăi, cu lupi co- erau încă tocmai limpezi toa- l decată nu vă dau dreptate. Considerăm că ar fi mai
1 boriţi din preluci tainice asu- te lucrurile. Pentru mulţi, prin- , bine să vă Împăcaţi cu vecinul dv.
ţ pra satelor şi cu cete de co- tre care mă număram şi eu, 1 Talpeş Samson — Căstău. Constituie proprietate per­
l pii care se opreau pe înserat Republica era încă o noţiune ^ sonală a ţăranilor cooperatori — se arată în art. 5 din
? la ferestre ispitind gazdele : abstractă. Cum va fi, cum va i statut — casa de locuit şi construcţiile gospodăreşti
ţ „Colinduţă, colinduţă, mă uir arăta, ce va însemna ? Şi pes- i anexe, terenul pe care se află acestea şi curtea, a că­
Radu Selejan Sediofa omagială l tai pe policuţă, văzui coaste te toate aceste nedumeriri, se ^ ror suprafaţă totală nu poate depăşi 800 mp. Pentru
Expoziţie i şi cîrnaţi, tot de-acelea să ne auzea parcă învîrtindu-se ine- ţ dv. constituie proprietate personală casa de locuit,
1 daţi". Nu le-am mai prins a- xorabil osia bătrină a Istoriei. 1 grajdul şi curtea, care ocupă o suprafaţă de 300 mp.
a cenaclului ^ cele ierni, iar imaginea lor pe Lumea citea şi după ce a- ţ Letiţia Boldor — Orăştie. Art. 4 din statutul C.A-P.
La Casa de cultură a l care o port in suflet e rezultu- jungea la semnătura regelui i prevede că adunarea generală poate atribui lot în fo­
Transparenţa sindicatelor din Petroşani / tul evocărilor nostalgice ale işi ridica ochii. Sus, pe aco- ' losinţă personală acelor cooperatori care au realizat
s-a deschis expoziţia ju­
în anul anterior volumul de muncă stabilit de aduna­
perişul teatrului, între două ţ
altora, din alte generaţii.
deţeană de pictură, Isferar „Flacăra“ i Există totuşi o iarnă despre drapele care fluturau lent, o t rea generală, în perioadele de timp şi potrivit cerin­
sculptură şi grafică a 1 ---- --------= ---I- __ 1---S ---------r!» • ŢRA- mn- , ţelor producţiei.
i care neapărat am să le po- lungă pancartă roşie :
Cooperatorii care ies Ia pensie îşi păstrează dreptul
membrilor filialei U.A.P. Recent, la Hunedoara, a 1 vestesc şi eu nepoţilor. Era şi IASCĂ REPUBLICA POPULARĂ 1 de folosinţă asupra lotului pe care l-au avut. Acest lot
din Petroşani şi a mem­
suhpămîntului brilor cenaclului din De­ avut loc şedinţa omagială a atunci omăt, dacă nu cit un ROMÂNĂ! va fi folosit numai pentru producţia agricolă şi nu
stat de om, măcar de două Nimeni nu mal simţea ge- l
cenaclului literar „Flacăra",
poate fi transmis în nici un mod altor persoane. Din
va.
palme bune. O mare mulţime | sticlos. In ziua aceea se- ,
ru
Expoziţia cuprinde lu­ dedicată aniversării a 25 de adunată în centrul oraşului nlnă de iarnă, Ţara urca o ] scrisoarea dv. nu reiese că îndepliniţi aceste condiţii
crări semnate de losif ani de la proclamarea Repu­ prefăcuse zăpada intr-o pul­ nouă treaptă spre împlinirea pentru a beneficia de drepturile respective. Rămîne să
Matyas, Victor Silvester, blicii. Au citit cu acest pri­ unui destin luminos. vă adresaţi totuşi conducerii cooperativei.
Intre actele editoriale de aurului negru încep în urmă losif Tellmann, Lucia Ni- lej versuri închinate patriei, bere fină care începuse să Anonim — Cristur. întreaga activitate comercială din
„ultimă oră“, care privesc li­ cu multe milenii. Începuturile ţă, Elena Bianu, Maria primească o culoare gălbuie. raza municipiului Deva este îndrumată şi controlată
teratura angajată, se înscrie nu-i scapă reporterului, dar poeţii Neculai Chirica, Ion de către consiliul popular. Acesta «ste organul căruia
şi cartea ¿e reportaje a lui pentru că-i lipsesc „datele Tomescu, loan Şeu şi Evu, Valeriu Bârgău, Mari- trebuie să vă adresaţi.
Radu Selejan — „Transparen­ concrete", fabulează. Fabulea- Mircea Bîtcă. us Porumb, Eugen Evu şl
ţa subpămîntului" — de cu- ză logic şi ţese legende pe Aurel Ion Manta.
rînd apărută în editura Alba­ care nimeni nu le-a ţesut. Aşa
tros. se face că la începutul cărţii
Cu cartea aceasta poetul reporterul îi dă cuvîntul poe­ Premiile obţinute la concursuri
Radu Selejan, autor a două tului iar acesta, după ce ţese
volume de versuri — „Cortu­ legenda, părăseşte terenul ce-
rile neliniştii “ şi „Cîntecş şl dîndu-1 reporterului. Revista jubiliar ă a Liceului din Simeria să-şi pstifise ratarea prin
descîntece de piatră" — păşeş­ Eroii cărţii duc în Valea
te din poezie în reportaj. De­ Jiului o existentă reală chiar
altfel, poezia-reportaj şi re­ dacă în carte identitatea lor ridicarea ' calităţii preparatelor
portajul poetic se împletesc nu e divulgată. Celor de pe ii
de multă vreme în lirica lui aceste meleaguri nu ie ¥¥ Myresasia
Radu Selejan. va fi deloc greu să spună : cutare si a tonei serviri
Am spus lirică, pentru că „In istoria asta îl recunosc pe
ultima sa carte, o carte de re­ şeful de brigadă cutare, pe Numărul 9 al revistei Li­ — prof. Ana Basa; evoca­
portaje despre şi din Valea inginerul cutare", sau: „în­ ceului din Simeria, „Mure- rea „Aduceri aminte" — S-a încheiat de curind şi Pe proaspătul premiat cu
Jiului, nu părăseşte aproape tâmplarea asta am trăit-o eu“. şana", este închinat în în­ prof. Olivia Casavela ; un ultima fază, cea finală, a con­ premiul II, Simion Luca, l-am
nici un moment acele zone in Pentru că realitatea trăită şi tregime centenarului şcolii, realizat medalion literar aj cursului profesional pentru găsit în bucătăria restaurantu­
care realitatea fuzionează cu retrăirea emoţională se împle­ recent aniversat. Din cuprins poetei Letiţia Vladislay, fos­ artă culinară şi bună servire, lui „Bachus" din Deva. In-
poezia. tesc in paginile cărţii cu semnalăm editorialul „La o tă elevă a şcolii ; relatări deschis bucătarilor, cofetarilor tr-un schimb de cuvinte, pe
„Transparenţa subpămîntu- măiestria cu care poetul îl sută de ani de activitate" — despre activitatea elevilor în şi ospătarilor din alimentaţia care-1 redăm mai jos, ne-a fă­
lui“ e o carte de reportaj „spionează" din umbră pe re­ cercurile de chimie, mate­ publică. S-a încheiat cu re­ cut să credem, aşa cum crede
pentru care modelele, dacă au­ j prof. Traian Groza, directo- matică, fizică, istorie; schL zultate ilustrative pentru pre­ şi el, că concursul acesta nu
torul ar fi dorit să le urme­ porter. ! rul liceului ; compoziţia mu- ţe, traduceri din clasicii li­ tenţia la afirmare a artei cu­ a rămas un scop în sine.
— M-am prezentat la fina­
ze, nu lipsesc. Dar reporterul- Cărţi de reportaje despre i zicală „Imnul centenarului" teraturii universale etc. linare Jiunedorene. la concursului cu produse pe
Faza de masă a concursului,
poet a ales calea lui. A vrut, Valea Jiului s-au mai scris şi faza cu durata de desfăşurare bază de reţetă proprie, reali­
adică, să fie el în reportaj du­ se vor mai scrie. Pentru că cea mai mare, a cuprins lucră­ zate la preţuri ieftine, din ma­
pă cum e în poezie. încleştarea oamenilor de aci tori din toate unităţile de ali­ terie primă la îndemînă ori-
cu adîncurile cheamă la re­ mentaţie publică. A fost greu cind. Dealtfel, aceasta a fost
Cartea poetului brădean,
flectarea ei în literatură. Intre TEATRUL DE ESTRADĂ DIN DEVA de decis cine dintre cei aflaţi una din cerinţele concursului :
transplantat" prin profesia sa, în concurs să reprezinte orga­
cei care au făcut-o pînă acum, să realizăm produse ieftine, la
cea de inginer miner şi de Radu Selejan are avantajul de nizaţia de comerţ la faza ju­ îndemînă oricui. Eu am pre­
ziarist, în cîmpul legendelor a fi cunoscut „pe viu" în- Făcînd apel la memoria ci­ jnstrumentală de fanfară, cu că, pentru repertoriul desprins de amatori. Peste 300 de ar­ deţeană. Un membru al ju­ zentat 16 sortimente după re­
mai vechi şi mai noi ale Văii tr-un fel sau altul şi alte fap­ frelor, cei aprpape 20 de ani solişti de muzică populară şi în primul rînd din actualita­ tişti ai genului îşi amintesc riului mărturisea că în pri­ ţete proprii : ruloul de parizer
te ale eroilor reportajelor sa­ de existenţă — de la specta­ uşoară, iar din 1958 ca insti­ tea vieţii şi muncii oraşului totdeauna că au făcut primii vinţa profesiei de bucătar de­ cu hrean, crapul „a la Bachus"
Jiului, este chiar o împletire limitarea cîştigătorilor fazei
le. Şi aceasta dă girul auten­ colul de muzică distractivă tuţie artistică de stat, Teatrul Deva, judeţului Hunedoara, paşi pe scenă aici, la Teatrul cu sos picant şi mămăligă fier­
de legende. Fantasticul şi rea­ ticităţii. „Cînlaţi cu noi" înscris pe a- de estradă din Deva este o pentru umorul sănătos, pen- de estradă din Deva, unii judeţene a fost foarte greu de binte, clătite umplute cu peş­
lul, legenda şi istoria zilelor Foarte repede o altă editu­ fişul ce marca începutul sta­ dintre ei azi nume cunoscute, făcut. La faza interjudeţeană te, pasta din slănină afumată
trăite nu demult se împletesc ră bucureşteană ne anunţă că giunii Ansamblului de estradă ca de pildă Doina Badea, flo­ de la Timişoara, toţi reprezen­ de casă, cu ouă, ceapă, muş­
o a doua carte de reportaj a al regiunii Hunedoara din ria Mocuiescu, Trio Caban tanţii judeţului Hunedoara cu­ tar şi piper, folosită la sandvi­
în paginile cărţii fără ca în­ Hşă monografică prinşi in concurs au obţinut
poetului Radu Selejan, inspi­ 1954—1955, şi pină la premie­ etc. şuri şi tartine. Aceasta mai
tre elementele constitutive să rată de leagănul devenirii ra actualei stagiuni, revista Este adevărat că valoarea premii şi menţiuni, arta culi­ cu seamă s-a bucurat de mare
se simtă prea mult artificiul noastre — Ţara Haţegului, cu muzicală „Sus cortina la ce- unui colectiv artistic se leagă nară hunedoreană afirmin- trecere. Am mai prezentat
liantului. al său glorios vestigiu — Sar- tate" — înseamnă pentru Tea­ creaţie a acestor ani, anii Re­ tru omogenitatea şi valoarea nemijlocit de valoarea indi­ du-se cu deosebire. Locurile I cîleva reţele dietetice de sa­
publicii, şi a apărut din do­
mizegetusa Regia — va vedea ansamblului. vidualităţilor sale circumscri­ şi II au fost ocupate de bu­ late şi altele.
Exploatarea cărbunelui datea­ trul de estradă din Deva pe­ rinţa de împlinire.a unui gînri In mod deosebit mindria a- cătari şi cofetari de la unităţi
lumina tiparului. se în valoarea ansamblului, — Ce anume din acestea
ză de mai bine de 100 de ani în ste 50 de premiere : concerte, statornic şi mai vechi al a- cestui colectiv o constituie dar totodată ea este depen­ din judeţul nostru. aţi promovat pe lista meniu a
reviste şi comedii muzicale,
Valea Jiului, dar geneza şi viaţa ION CIOCLEI cu peste 4 500 de spectacole/ cestui oraş. Şi astfel, Deva faptul de a fi devenit propria dentă şi do calitatea colabo­ Faza finală a adus şi ea restaurantului ?
în aproape toate oraşele şi are astăzi un teatru tînăr, în sa şcoală de interpretare ar­ rărilor de conţinut pe care le confirmarea rezultatelor bune — Clătite umplute cu poşte
tistică, adevărată pepinieră de
obţinute în cele premergătoa­
comunele judeţului Hunedoara plină afirmare artistică, care, creştere, promovare şj afirma­ întreţine. re de concurenţii hunedoreni. şi batalul „ a la cetate" ca
specialitatea bucătarului, iar
Nume cunoscute şi aprecia­
şi în întreaga ţară, vizionate luînd în serios genul revuistic, re a talentelor tinere şi va­ te in creaţia artistică a genu­ Judeţul nostru a ocupat, îna­ ca specialitatea localului —
de peste 1 500 000 spectatori. a realizat încă de la început loroase de actori, cîntăreţi, lui revuistic, aşa cum şînt ale intea altora cu tradiţie în crapul „a la Bachus“. Dar din
spectacole apreciate de pu­
Posta literară început ca o formaţie vocal- blic pentru ţinuta lor scent- balerini de estradă, descoperiţi Mihai Maximilian, Banu Rădu- arta culinară, locul II ¡a con­ aceste produse vor fi prezen­
înfiinţat în anul 1953, la
lui
Nicuşor
Constantinescu,
cursul bucătarilor, prin Si-
în rîndurile mişcării artistice
te pe lista de bucate a altor
mion Luca de la T.A.P.L. De­
lescu, Alexandru Darian, I. A-
vian, Fred Firea, C. Zărnescu- va şi locul III la cel al cofe­ localuri din judeţ. Dealtfel,
organe de specialitate din mi­
(texte), Nicolae Kirculescu, tarilor prin losif Demeter de nister vor veni curind în ju­
Alexandru Dan — Petroşani. sărac. Eminescu spunea că Vasile Veselovschi, Temistocle la laboratorul din Lupeni al deţ pentru a urmări modul în
Versuri inegale. Talentul dv. limbajul este „măsurariul civi- Popa, Radu Şerban, George T.A.P.L, Petroşani. Arta culi­ caro reţetele premiate sînt in­
nară hunedoreană se află pe
ne face să sperăm la o viitoa­ iizaţiunii unui popor"... Grigoriu, Vasile Vasilache — cluse în listele meniu ale lo­
re colaborare. junior, Mişu Iancu, Al. Mandy, drumul afirmării şi sperăm să calurilor. Prin aceasta consu­
W. W. — Deva. Vă con­ Florentin Delmar (muzica), Al. fie acesta un motiv în plus matorii, cşi care trec pragul
Ioan Luca — Brad. „Avut-ai centraţi atenţia spre rimă, dar Bocăneţ, Dumitru Cihodaru ca turiştii să caute judeţul unităţilor noastre vor avea de
mulţi duşmani ce vrură/ Să neglijaţi fondul. (regia artistică), sînt doar cîte- nostru, convinşi fiind că vor cîştigat de pe urma unor ast­
te subjuge fără milă,/ Dar va nume dintre cele care au găsi la noi ospitalitate şi ma­ fel de concursuri profesionale.
toate, pumnul tău de fier,/ Le Ilarion Verdeş — Vulcan. semnat afişul de spectacol la
va zdrobi — cum le zdrobi­ Simple versificaţii. Deva, unii dintre ei legîndu-şi să gustoasă. TH. MĂRCUŞ
ră/". chiar debutul de acest teatru.
Doinei Marcu — Ghelar. Nu
Trecem peste topică — te­ are nici un rost să vă-ncer- Prof. NICOLAE GASTONE
ren unde sinteţi mereu în ne­ caţi norocul trimiţîndu-ne săp- secretar artistic
siguranţă — şi insistăm din tămînal versuri, care nu spun a! Teatrului de estradă
nou asupra limbajului literar nimic. Deva
Afiăm ém
MBM—H—IM—amBBWi
LUPTA PENTRU REPUBLICĂ DE-A CONSTRUCŢIE unităţii oferă autografe con­
DE TREI ANI TOT IN...
sumatorilor...
La plăcinte, înainte ! Dar
Se pare că la C.A.P. O- cu ce arme ?
răştie se profilează stabilirea CAM MULT DUREAZĂ
De-a lungul veacurilor, arăta silvania, unde în teritoriul voltare nouă' prin contribuţia cialiştii-democraţi, dacă vroim mînt să nu fie în mîna unei veşte, interese care sînt una unui record în materie de
secretarul general al partidu­ Munţilor Apuseni s-a organi­ socialiştilor români. Aceştia, sincer dezrobirea muncilorilor, singure clase, ci în mina na­ cu ale Iul..." iar intr-un alt do­ construcţii. Despre ce este TREIERATUL
lui nostru, tovarăşul Nicolae zat un nucleu care a întrunit . prin articolele publicate în dacă vroim desfiinţarea monar­ ţiunii întregi, atunci, nici o cument al partidului se arată vorba ? Nici acum, după trei
Ceauşescu, „exprimînd aspira­ caracteristicile unei adevăra­ presă, prin cuvîntările ţinute hiei atunci trebuie să căutăm clasă nu mai atîrnă de alta, că drumul spre dezvoltare po­ ani de la începerea lucrărilor,
ţiile de libertate şi indepen­ te „republici ţărăneşti" apă­ Ia diverse întruniri arătau că să distrugem rădăcinile, teme­ nici o clasă nu mai poate stă- litică, socială şi economică a nu s-a dat în folosinţă noul C.A.P. Strei-Săcel a recol­
denţă ale poporului nostru, pa­ rată cu arma în mină de mo­ monarhia reprezenta un ana­ liile acestor instituţiuni. Dacă pîni ,prin silnicie pe alta, a- poporului este „calea luptei grajd pentru 200 capete vaci tat în luna septembrie a.c.
trifoi de sămînţă de pe 6 ha.
trioţii cei mai luminaţi au ţii conduşi de Avram iancu. cronism, scoţînd la iveală noi vom putea organiza pe Uinci domnia burgheză va dis­ pentru doborîrea monarhiei cu lapte. Constructorii, se vede
năzuit către o formă de stat Partizan înflăcărat al aces­ complicitatea acesteia şi a muncitori şi să-i facem să ca­ părea, domnia silniciei şi a de foamete şi de sînge a ca­ treaba, se joacă de-a con­ De atunci şi pină acum au
democratică, progresistă, care tei idei, marele nostru patriot claselor dominante în exploa­ pete stăpînire politică, dacă jafului nu vor mai ii, alcătui­ pitaliştilor şi boierilor şl, oda­ strucţiile. Oare nu se găseşte tot apelat la S.M.A. Călan să
să asigi’.re libertate şi drepta­ şi revoluţionar Nicolae Băl- tarea maselor. Iată ce scria prin această stăpinire politică rea societăţii de azi va pieri tă cu ea, a monarhiei, sub nimeni să pună capăt acestor le trimită o batoză pentru tre­
să-
întrucit
ieratul
trifoiului,
te socială pentru cei mulţi, cescu arată că „singurul su­ C. Dobrogean:: Gherea referi­ vom putea reuşi ca mijloace­ cu toate instituţiile ei". purpura căreia se ascund ce­ tărăgănări ?
neatîrnarea politică şi înflori­ veran sau stăpîn e naţia în­ tor la acest lucru : „Noi, so- le de producţie, unelte şi pă- Forma de stat cea mai po­ le mai murdare interese şi minţa nu numai că se depre-
rea economică a ţării, să în­ treagă, adecă poporul, şi po­ trivită înfăptuirii idealului cpme". LUCRURI PIERDUTE ciază sub cerul liber, dar şi
făptuiască dreptul sacru al po­ porul îşi pune în lucrare pu­ pentru care luptau socialiştii Timp de opt decenii, asemenea dispare, fiind mincată de şoa­
porului nostru, de a fi singur terea prin slujbaşii aleşi de români nu era alta decît re­ unui parazit, ea a stors vlaga recii care s-au strîns în nu­
stăpîn în patria sa strămo­ dînsul“. LEGEA publica, „Cine zice socialism, poporului. In timp ce masele Cu citeva zile in urmă, în măr mare la şirele cu trifoi.
şească". Simion Bărnuţiu scria la nu poate să nu înţeleagă şi muncitoare care trudeau în fa­ staţia C.F.R. Petroşani s-a gă­ Membrii cooperatori ar vrea
Cristalizarea ideilor repu­ timpul său : „In republică pi sari iii» km ipfcäl P&pfcri republică" — arătau el. A- brici şi pe ogoare trăiau în sit intr-un vagon o prelată cu să ştie cam pe cind şi-au
blicane s-a făcut treptat, pro­ trebuie să domine şi să gu­ ceastă concepţie a lor a fost mizerie, familia regală deţinea seria 3 568 în suprafaţă de 63 planificat mecanizatorii de la
cesul acesta fiind legat de des­ verneze numai dreptul şi drep­ Art- t. Mw**rv* XfcqxBfefik* k v concretizată prin înscrierea ei o fabuloasă avere compusă din mp, iar intr-un alt vagon 41 S.M.A. Călan să vină cu ba­
compunerea feudalismului şi tatea, pentru ca naţiunea ro­ ţ ppurm A 4 •« '***m<t tterstafct; la loc de cinste în primul pro­ 15 156 ha de pămînt arabil, plăci de azbociment de 5/1,5 toza la treieratul trifoiului ?
«A>r <t **Ara ¿früítiuríte *> (frsrtJţtt* tút<
dezvoltarea capitalismului, de mână să poată vieţui în etern Â**- 3. ~ &*)**}{*& d&i XX c*v<r»}ict ait piwrvïw inípfi.fn- gram al P.S.D.M.R., apreciin- 137 229 ha de pădure, 29 de m. Dacă nu erau observate Dacă au de gînd să mai în-
lupta pentru formarea naţiunii liberă şi independentă sub scu­ J ţi «mJtUwfsäA, x? Aw»»*, f* i6ţrilt tith ” du-se că republica este „sin­ castele, 114 palate etc., ac­ de ceferiştii Vasile Buzdugan tîrzie, să le trimită un regi­
române şi a statului naţional tul acestora să-şi poată şi a- AH- X — a*? Tityp' A*s. H ~ U 3 t$k ûtia gura formă de stat şi compa­ ţiuni ia peste 36 mari bănci şi şi Ştefan Fi roi u, peste aceste ment de pisici pentru alun­
prewtait*
unitar. După Revoluţia france­ păr viaţa fizică şi spirituală íittfc &*<&&&** StfcteíttJ ROßsÄn r*íc ; ktràttx ţi ¡HtKi&nsni pufeSei tibilă cu socialismul". întreprinderi industriale, prin­ lucruri se puneau cărbuni. în­ garea rozătoarelor care ma­
a
ză din 1789, o serie întreagă şi • a se bucura de una pace bim ?***&*% ÄocMtoü, pmwtm fLPX Sub influenta ideilor repu­ tre care amintim „Malaxa", trebarea se pune de unde sînt cină zilnic zeci de kilograme
Att- 4* • - PvJW'í» UftpiSxáYt é
de intelectuali şi-au însuşit i- şi prosperitate comune". Mwtn* U pt-biki taft : . ^ ! ; • blicane ale mişcării socialiste, „I.A.R." şi „Reşiţa", precum cadourile care valorează zeci de sămînţă de trifoi.
.Jar o fi ct’fdfAfiPi fi<tp*ivlv> fi *
wx* A4<t&rt
deea de republică, pe care au Avîntul republican, antimo­ ***** *¿ çi (* tóíttfcíte, C*rt y* ù&it h »¿Arc fttppiJka impeiriM personalităţi de seamă ale vie­ şi obiecte de artă şi bijuterii de mii de lei ? Să nu le aibă
dit* isf»r¿ ii Uniftp. Jpt *
popularizat-o în scrierile lor. narhic, s-a manifestat deosebit c* <# y* •&* Ads***«* ptew hfih fofwbiitii Pţpdtpx* ine ţi d« ţii noastre culturale şi artisti­ în valoare de milioane de lei, I nimeni în primire ? ! ZOO
In prima jumătate a secolu­ de puternic împotriva acţiuni­ mm •<**. £ ~~ À&vtert* Cmk&u«va îw&ti O p¿*frü m xţyoir.iti*’. ce ca I. L. Caragiale, G. Coş- în afară de bogăţiile transpor­
lui al XlX-lea, cînd se accen­ lor întreprinse de cercurile sspíIa A tntşi&A&ţte&ixi *•; far* buc, C. Miile, T. Arghezi, N. D. tate peste graniţă. \ AUTOGRAFE LA PLĂCINTE
tKZ -
Art* A — U ittfrţtnt* i* vigó*?« z
tuează tot mai mult procesul burghezo-moşiereşti pentru im­ tVXiti ««tKttţţţyâ vş h >J*r H* <* fi ţttd<«<ryat jyopxftííai ţi âţ a Cocea, O. Băncilă, I. Iser şi Lupta poporului român pen­ Nu ,este pentru prima oară
ftffóeft fttpaiik* PapJárft Rx>rr.áfí<( rmppirU-P
crize: feudalismului, cînd în­ punerea monarhiei prin instau­ ♦wydt»** 4* ÿ» 4La $ m-mv (■ <* alţii au susţinut printr-o in­ tru republică a căpătat am­ I cind consemnăm despre ace!
/¿Bţmanifaf 4ra<tUf4 *<
cep să se concretizeze ideile rarea dinastiei Hohenzollerni- tao* «**oríí*t* tensă activitate lupta împotri­ prenta apărării drepturilor şi ^ La unitatea de alimentaţie obicei încetăţenit la majori­
vùriii
J ¿t o pá*fm
democraţiei şi ale libertăţii na­ lor. Edificator în acest sens • ti î'opuhzx Y*tx ttşiUr f) vt x&rvieia. .f*>r va monarhiei. libertăţilor cetăţeneşti, împo­ : în plăcinte cu brînză şi alte tatea şcolilor din mediul ru­
ttâtî*** <* ítxtf*
ţiunilor, răspîndirea ideii de este discursul lui I. Eliade Ră- Art. T> — MîsS-Vm dca¿<<xa.ut y ' > prttxoití hxtitţ va fţţţ După 8 mai 1921, cînd are triva pericolului fascist, pen­ t plăcintate, situată in centrul ral de a se etala exponate
A <(■ P<A-
Republică în ţările române în­ dulescu rostit în cadrul Con­ P<V«i*** fcîCrti* xtft íteV-tet ^ A&ftS* ¿r ziire ßspţrdirdik 4c loc evenimentul de cea ipai tru consolidarea păcii şi su­ 1 oraşului Hunedoara, produse- din patrimoniul avicol şi zoo­
cepe să aibă o accepţiune tot stituantei de la 1866, cînd a- mare importanţă în istoria veranitatea ţării. După 23 Au­ 1 ie, nimic de zis, se ridică la tehnic neapărat in curtea şco­
mai modernă, nfirmindu-se cu dresîndu-se legiuitorilor subli­ LEGEA V proletariatului şi a poporului gust 1944, monarhia s-a împotri­ / nivelul calitativ pretins de lii. Gişte, găini, cai, purcei
pregnanţă în preajma şi în nia că „a da unei dinastii, din nostru — crearea'. Partidului vit măsurilor democratice pro­ 1 consumatori. Adică sînt bune. şi alte animale şi păsări do­
timpul Revoluţiei de la 1848. tată în fiu, suveranitate, este mwmv mmm®* wummmnmm Comunist Român — se reali­ puse de partidul comunist şi de ^ E mereu coadă la plăcinte, mestice se plimbă in voie sub
Astfel, una dintre primele ac­ a înstrăina o proprietate a na­ PSF1JS.AJI! mmmAm zează condiţii superioare de guvernul instaurat la 6 mar­ i că şi proverbul glăsuieşte că privirile nepăsătoare ale celor
ţiuni rare au precedat eveni­ ţiunii, este a uzurpa un drept luptă împotriva regimului bur- tie 1945, încercînd prin toate 1 la plăcinte este rentabil să răspunzători de păstrarea
mentele revoluţiei a [ost miş­ aj poporului". ghezo-moşieresc şi pentru do- mijloacele să împiedice des­ ţ fii înainte. prestigiului unităţilor şcolare.
carea revoluţionară din Ţările Monarhia a fost considerată, borîrea monarhiei, in aceste făşurarea luptei revoluţionare. l Dar ceea ce nu e bine se Deunăzi, semnalam un „zoo"
Române (1840) condusă de conform exprimării lui- Con­ condiţii lupta antimonarhică se De aceea în întregul proces > numeşte „chestiunea tacimuri- la Şcoala generală din Pui,
D. Filipescu, care printre alte­ stantin Bacalbaşa, o „patentă integrează în lupta generală de transformări revoluţionare, 1 lor". Adică banalul .cuţit şi acum citeva zile întîlnim a-
le a avut drept scop să in­ netrebuinţă socială“, după a că­ de doborîre a vechii societăţi, condus de P.C.R., poporul a ) banala furculiţă. In dotarea semenea situaţie la şcoala
staureze „o republică româ­ rei introducere, numai la cîţi- :iţ, t+x' pentru desăvîrşirea revoluţiei abolit la 30 Decembrie 1947 l unităţii se află doar 50 la su- din Gurasada. Nimic de zis,
nească, pe care s-o organize­ va ani, a avut loc cunoscuta ¡¡‘rriiiS'aMaai StfviÜKts Piif-ian Rüraiac itotoB».- . - ” a burghezo-democratice. monarhia, instaurînd Republi­ tă din cîte ar trebui să se este bine ca omul să ţină pe
ca tut-im fit, JSÎ Æa VW « xvnvx iawid- si
ze guvernul revoluţiei — di­ mişcare antidinastică de la é. tt, Indreptîndu-şi atenţia tot ca Populară Română, încheind 1 afle. Pentru cei ce nu obişnu- lingă casă niscaiva orătănii,
rectoratul". Dar concretizarea Ploieşti din august 1870, iar mai mult spre demascarea mo­ prin aceasta etapa- desăvîrşi- ^ iese să poarte la ei aseme- ori vreun godăcel, mai ales
ideilor republicane a căpătat în 1871 poporul a cerut din narhiei, intr-un manifest din rii revoluţiei bufghezo-demo- i nea scule, li se serveşte o că vine revelionul, dar şcoala \
o accentuare mai mare în nou alungarea regelui şi in­ ast' 1933, Partidul Comunist Român cratice, pregătind condiţiile i foaie de hirtie in loc de şer- e... şcoală, şi prestigiul ei în­
limpul desfăşurării Revoluţiei staurarea republicii. t, menu preciza că... „nu există regi ai trecerii cu paşi hotărîţi la re­ ^ veţel. Pesemne că pe această cepe nu numai din cancela­ \
burghezo-democrntico din 1848. La sfîrşitul "eacului trecut, /„i. V — ţ » J i m A ï i* KÜakiA poporului. Regele e al burghe­ voluţia socialistă. ţ foaie de hirtie responsabila rie. \
Ideea de Republică s-a reali­ concepţiile republicane, anti­ ziei şi moşierimii ale căror
zai în mod original în Tran­ monarhice au cunoscut o dez­ Legea prin care România devi ne Republică Populară Română. interese le reprezintă şi le ser­ Prof. I. FRĂŢILĂ \