Page 76 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 76
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 586 ® DUMINICĂ 24 DECEMBRIE 1972
2
2ZEB3SI23E
Sesiunea festivă a Con
A A V-*
judeţean consacrată aniv
E P U B L I C I !
Expunerea tovarăşului j Pianul pe 1973—in centru! atenţiei colectivelor de muncă
Comitetului Central
loachim Moga La Uzina chimică Orăştie
ai Partidului Comunist Român,
(text prescurtat)
(Urmare din pag. 1) cialiste a judeţului nostru a ţă — Deva unde ceea ce s-a tovarăşului sarcinile v se
permis ca încă în 1970 pro construit în ultimii 12 ani de
te slnt emanaţia sfatului pur ducţia sa industrială să depă păşeşte de mai mult de două
tat de conducerea partidului şl şească cu peste 1 miliard lei ori fondul locativ existent în
statului cu poporul. producţia întregii ţări din a- 1948. In aceeaşi perioadă, la
Pe această linie se înscriu nul 1948. Un judeţ, mai Hunedoara s-au construit peste
vizitele de lucru ale secreta mult decît întreaga ţară, iată 13 000 apartamente, iar în Va
rului general al partidului, to o realitate care dă legitime lea Jiului aproape 17 000.
varăşul Nicolae Ceauşescu, satisfacţii tuturor locuitorilor Eforturi susţinute au fost Primul colectiv de muncă lui 1973, se află deja montată bului II şi extinderea schim
ale altor conducători de par de -pe aceste străbune melea făcute şi pentru creşterea ni din judeţul nostru care s-a din trimestrul II al anului a- bului III, introducerea pe sca
cesta. In anul viitor, ea va a-
ră largă a acordului global —
tid şi de stat în judeţele tării guri de istorie. velului de trai al oamenilor angajat să realizeze planul duce uzinei o producţie su a adăugat tovarăşa Âna Her-
printre care şi recenta vizită Judeţul nostru ocupă un loc muncii de la sate, prin intro cincinal în patru ani şi jumă
în judeţul nostru — expresia de prim rang în constelaţia ducerea minimului garantat, secretar general a! Farildului tate — cel al Uzinei chimice plimentară de 15 milioane lei. lea, secretara comitetului de
De asemenea, din primele luni
cea mai elocventă a legăturii industrială a României. Ocu remunerarea ţărănimii coope Orăştie — face paşi însem partid pe uzină. In planul nos
vii, nemijlocite, a consultării pă primul loc la producţia de ratiste, majorarea pensiilor naţi spre atingerea acestui de ale lui 73 vom pune In func tru de activităţi pe anul vii
permanente a maselor în pro fontă, oţel, laminate, cărbune ţăranilor cooperatori, prin Comunist Român, ziderat. însufleţiţi de preţi ţiune o serie de capacităţi tor, aceste sarcini sînt bine
blemele de interes vital pentru locul al 3-lea la producţia de faptul că ţărănimea beneficia oasele indicaţii dale de tova productive prevăzute abia în conturate pentru realizarea lor
mersul înainte al construcţiei energie electrică şi la pro ză de asistentă medicală gra răşul Nicolae Ceauşescu cu 1974. Vom extinde în conti sînt prevăzute măsuri concre
socialiste. ducţia globală industrială pe tuită şi de alte înlesniri. preşedintele Consiliului de Stat prilejul vizitei făcute în jude nuare acţiunea de autodotare te. Astfel, coelicientul de
Pentru organizaţia judeţea locuitor, locul al 4-lea la nu Oamenii muncii hunedoreni ţul Hunedoara şi de recoman şi autoutilare care a dat în schimb va creşte de la 2, cît
nă de partid, pentru consiliul mărul de salariaţi în industrie poartă o fierbinte recunoştin dările secretarului general al acest an rezultate foarte bu este acum, la 2,4 în semestrul
popular judeţean această me la 1 000 de locuitori, la inves ţă marii griji a partidului şi al Republicii Socialiste România partidului la plenara C.C. al ne. Aş menţiona doar moara II al anului viitor, iar prin co
todă constituie o călăuză pre tiţii în industrie şi la ponde stalului pentru îmbunătăţirea P.C.R. din noiembrie a.c., de măcinat deşeuri din mase eficientul sporit de utilizare a
ţioasă in activitate, un înalt rea populaţiei urbane în to condiţiilor lor de viaţă, iu muncitorii, tehnicienii şi ingi plastice care are o valoare de maşinilor-unelte la secţia scu-
model de stil de muncă nova talul populaţiei. besc aşezările în care trăiesc B U C U R E Ş T I nerii de la U.C. Orăştie şi-au 90 000 lei. lărie vom înregistra la anul o
de
producţie
suplimentară
tor. Sub conducerea organizaţiei şi muncesc şi depun interes mobilizat toate posibilităţile O grijă deosebită la eşalo
In preocupările partidului judeţene de partid, oamenii pentru a le face tot mai fru umane şi materiale şi au reu narea planului anului viitor, peste 6 milioane lei. Prin a-
au intrat, după Congresul al muncii din industria hunedo- moase, mai înfloritoare. (Urmare din pag. 1) şit să îndeplinească sarcinile pe trimestre şl luni, s-a acor ceste măsuri, prin multe altele
IX-lea şl Conferinţa Naţiona reană s-au străduit, au depus Referindu-se la sarcinile de plan pe anul în curs cu 21 dat încărcării primelor luni pe care le vom aplica, produc
lă din 1967, perfecţionarea de toată abnegaţia pentru a se şi orientările pentru noul de zile mai devreme, obţinînd pentru a se evita lucrul în a- tivitatea muncii va fi la anul
structură şi conţinut a econo situa, în toţi aceşti ani, în an în care vom intra pe însemnate sporuri de produc salt, la sfîrşitul anului — ge cu 20 la sută mai mare decît
miei naţionale, a vieţii socia primele rînduri ale luptei po ste cîteva zile, vorbitorul a cesele obţinute, precum şi posibilităţile de care dispune jude ţie. „De obicei ar trebui ca la nerator de uzură fizică şi mo în prezent. întreaga activitate
le. porului pentru transpunerea relevat că anul 1973 este anul ţul nostru ne îndreptăţesc să apreciem că planul economic pe 15 decembrie să încheiem pla rală a maşinilor şi oameni economică va beneficia mai
Activitatea neobosită, nova în viaţă a politicii economi hotărîtor al cincinalului, anul anul 1973 şi pe întregul cincinal îl vom realiza şi depăşi. nul pe anul în curs, pentru a lor, generator de calitate în mult do sprijinul şi îndruma
toare, ştiinţifică, desfăşurată ce a Partidului Comunist Ro unor creşteri substanţiale ca putea pregăti din vreme pro doielnică a produselor. Este rea organizaţiilor de partid,
de către partid şi conducerea mân. litative şi de eficienţă. El tre Inimile ne sînt încă pline de bucuria vizitei de lucru pe ducţia anului viitor" — spunea adevărat că în 1972, la U.C. de colaborare între conduce
sa, fermitatea cu care s-a per In ultimii ani, judeţul nos buie pregătit cu minuţiozita care ne-aţi făcut-o în luna septembrie, vizită care a prilejuit tovarăşul Nicolae Ceauşescu OTăşlie, nu au existat neplăceri rea secţiilor şi a uzinei, de
severat pentru realizarea o- tru a ocupat locuri de pres te, în cele mai mici amănun o nouă şi puternică manifestare a ataşamentului tuturor hu- la amintita plenară. Colectivul de această natură, însă e bine ajutorul organelor de sindicat
biectivelor strategice ale poli tigiu în întrecerea dintre or te şi timpul cît a mai rămas nedorenilor la întreaga politică marxist-leninistă a partidului muncii şi onoarei, al cinstei că spiritul de prevedere este şi ale U.T.C.
ticii partidului în domeniul in ganizaţiile judeţene de partid; trebuie să fie utilizat pentru şi statului nostru, a sentimentelor lor de adîncă recunoştinţă şi şi demnităţii umane, de la U.C. mereu prezent, ca o pază bu In „retortele“ colectivului
dustrializării, transformării o seamă de colective — de definitivarea acestei pregă satisfacţie pentru permanenta grijă pe care partidul, Dum Orăştie, şi-â însuşit această nă. In acelaşi timp, s-au avut U.C. Orăştie sarcinile anului
socialiste a agriculturii, re la C.S. Hunedoara, E.M.- Lu- tiri la nivelul parametrilor neavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, o ma recomandare şi, din data de în vedere măsuri speciale pri 1973 so „prepară" cu grijă şi
voluţiei culturale, conjuga peni, I.M. Barza, I.P.B. Bircea, maximali ai planului. nifestaţi zi de zi pentru judeţul nostru. 10 decembrie, lucrează în con vind creşterea indicelui de u- responsabilitate comunistă. Au
te, bineînţeles, cu erois T.C.M.M, Hunedoara şi altele Realizarea nivelului maxi tul anului viilor, pune baze tilizare a maşinilor-unelte care fost luate toate măsurile pen
mul de muncă şi ataşa — au fost distinse pentru ac mal al planului impune — du Oamenii muncii din judeţul Hunedoara îşi exprimă hctă- trainice procesului de produc — după cum s-a preconizat la tru ca angajamentul de a rea
mentul neţărmurit faţă de tivitatea bună desfăşurată. pă cum s-a subliniat în ple rîrea de a munci fără preget, de a urma neabătut politica ţie pentru a scurta şi anul plenara C.C. al P C.R. din no
cauză, de care a dat dovadă Nu este lipsit de semnifica nară — aplicarea de măsuri partidului şi statului nostru, de a contribui efectiv, plenar, ia 1973, pentru n-şi onora exem iembrie a.c. — va trebui să liza planul cincinal în 4 ani şi
clasa muncitoare, ţărănimea, energice pentru folosirea in împlinirea dezideratului pe care Dumneavoastră l-aţi pus in plar angajamentul asumat — ajungă în 1973 la 85 la sută. 6 luni să fie onorat exemplar.
intelectualitatea, au creat con ţie faptul că industria hune- tensivă a capacităţilor noastre de realizare a cincinalului In La U.C. Orăştie există încă Aniversarea sfertului de veac
doreană a devenit, în aceşti
diţiile materiale ca România să ani, o şcoală de pregătire a de producţie, respectarea faţa întregului popor : realizarea cincinalului înainte de ter 4 ani şi 6 luni. mari rezerve în această direc de la proclamarea Republicii
se transforme, dintr-o ţară cadrelor pentru Combinatul strictă a obligaţiilor contrac men, accelerarea ritmului de dezvoltare economică a Româ — Sigur, măsurile sînt mul ţie, de care întregul colectiv
aflată la periferia vieţii indus siderurgic de la Galaţi, mine tuale, îmbunătăţirea aprovizio niei, de înaintare a ei spre culmile cele mai înalte ale civili te, sarcinile pe 1973 sînt mari este conştient şi hotărît să le şi noul an 1973 vor găsi acest
triale şi a civilizaţiei, într-o ritul Olteniei, pentru energe nării tehnico-materiale, valo zaţiei socialiste. — ne spunea tovarăşul ing. valorice din plin, în folosul harnic colectiv cu succese de
ţară cu unul dintre cele mai tică şi alte domenii. rificarea superioară a materii Sărbătorirea jubileului Republicii ne oferă buna ocazie de Ghoorghe Vaier, directorul u- producţiei. seamă pe graficul marii în
înalte ritmuri de dezvoltare lor prime, gospodărirea judi a vă adresa, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cele mai zinei. Dar colectivul nostru — Aceasta presupune însă şi treceri socialiste.
din lume. In perioada celor pe In anii ce au trecut de la cioasă a materialelor, a tim ştie să se mobilizeze, are for o mai bună pregătire a perso
ste 20 de ani de economie încheierea cooperativizării, şi pului de lucru şi forţei de sincere şi calde felicitări, sănătate deplină, multă putere de ţa să le îndeplinească exem nalului, generalizarea schim DUMITRU GHEONEA
planificată, industria noastră agricultura judeţului nostru a muncă, a mijloacelor băneşti. muncă şi viaţă îndelungată, spre binele patriei, al ridicării ei plar. In acest an, noi am pre
socialistă s-a dezvoltat într-un progresat continuu, obţinîn- De o atenţie aparte trebuie pe noi culmi de progres. luat o serie de sarcini din
ritm mediu anual de 12,9 la su du-se realizări însemnate în să se bucure activitatea de SESIUNEA FESTIVA 1973. Astfel, maşina de cor
tă, faţă de dezvoltarea medie ceea ce priveşte creşterea investiţii, atît industrială cît A CONSILIULUI POPULAR AL JUDEJULUI HUNEDOARA puri suflate, care trebuia mon
de aproximativ 7 la sută pe producţiei agricole vegetale şi social-culturală. în vederea
plan mondial. şi animale. Astfel, producţia punerii în funcţiune la timp tată în trimestrul IV al anu
In acest an, al gloriosului medie anuală de cereale rea a noilor capacităţi de produc
jubileu al Republicii, produc lizată în perioada 1966—1979 ţie, a locuinţelor, spaţiilor ■
ţia industrială a ţării noastre a fost cu 13,3 la sută mal ma şcolare şi a celorlalte obiec
este de peste 21 ori mai mare re ca în 1965, iar valoarea tive. 8
decît în 1938. producţiei globale animaliere Anul 1973 ne propunem să
Forţa economică a ţări! a crescut in aceeaşi perioadă marcheze noi progrese, mai
noastre, diversificarea econo cu 27,5 la sută. Prin sporirea accentuate, în dezvoltarea a-
miei l-au asigurat posibilita parcului de tractoare la 819 grîculturii hunedorene, îndeo Simpozion
în anul 1970, reveneau în me
tea de a participa activ la sebi a zootehniei şi pomicul-
schimbul de valori materiale die 116 ha teren arabil pe turii. Cred că lucrătorii de pe De curînd, sala „Arta" din colaborare cu comitetul mu
pe plan internaţional. Româ tractor, faţă de 2 325 ha in ogoare, ţărănimea din judeţ Deva a găzduit simpozionul nicipal al femeilor, s-a bucu
nia întreţine relaţii diploma 1950. nu se pot împăca cu situaţia „Contribuţia femeii la realiză rat de prezenta unui numeros
tice şi consulare cu 106 state Istoria acestor ani de Re că judeţul nostru ocupă un rile dobîndite de poporul ro public. La dezbateri au parti
şi dezvoltă schimburi econo publică a fost istoria unei bo loc nu prea bun între judeţele mân în cei 25 de ani pe plan cipat Maria Pele, jurist, prof.
gate activităţi desfăşurate şi
mice şi de cooperare cu 110 în domeniul vieţii spirituale. tării la valoarea producţiei economic, politic şi social-cul Zoe Zaharie, preşedinta Comi
state. Rezultate remarcabile s-au în globale agricole obţinute la tural". Simpozionul, organizat tetului municipal al femeilor
In anul al 25-lea al Repu registrat în dezvoltarea învă- 100 ha. din Deva, şi ing. Maria Răiran.
blicii sîntem In măsură nu De asemenea, avem In ve de comitetul municipal ¿le cul- Acţiunea de la sala „Arta" s-a
numai să facem un bilanţ bo ţămîntului, ştiinţei, artei, lite dere îmbunătăţirea continuă a tură şi educaţie socialistă, în încheiat cu un concert coral.
gat, înălţător, plin de satis raturii, în pregătirea cadrelor, activităţii în toate domeniile:
e
facţii, dar avem posibilitatea, in munca deosebită pe care în învăţămîntul d toate gra Consultaţie
mai mult ca oricînd, să scru partidul a desfăşura.t-o în di dele, în deservirea populaţiei
tăm cu deosebită claritate recţia dezvoltării conştiinţei şi asigurarea asistenţei sanita Zilele trecute, în localitatea
drumul pe care îl parcurgem socialiste a maselor, a formă re, în domeniul cultural, în Ardeu a avut loc o consulta şa. A urmat un frumos spec
rii omului nou, cu un larg o-
în cel de-al doilea pătrar de rizont profesional şi cultural gospodărirea frumoaselor noas ţie pe tema „România Intre tacol — „Mindru-i satul nos
veac. şi cu o înaltă conştiinţă. tre aşezări. anii 1947—1972“, acordată de tru azi", prezentat de brigada
Acest viitor ne-a fost In Judeţul nostru a intrat ple tovarăşul Roman Noja, direc artistică de agitaţie a căminu
mod magistral înfăţişat de do Judeţul nostru, din acest nar în circuitul turistic şi ora torul Şcolii generale din Bal-
cumentele Congresului al X- punct de vedere, a cunoscut şele şi satele sale, noile car lui cultural din Balşa.
lea şi ale Conferinţei Naţio progrese însemnate. In anul tiere trebuie să placă nu nu
nale ale partidului din iulio şcolar 1970—1971, numai în mai nouă, ci şi celor care ne Concurs „Cine ştie, cîştigă“
a.c. Astfel, după cum cunoaş învăţămîntul de cultură gene vizitează, să constituie o car
teţi, se prevede ca în urmă rală numărul elevilor a fost te de vizită demnă pentru Comitetul sindicatului şi co s-a clasat echipa şcolii uzinale
torii 10—15 ani să lichidăm de două ori mai mare decît prosperitatea României socia mitetul oamenilor muncii de de ucenici, formată din loan
cu desăvîrşire rămînerea în în 1938—1939, iar al cadrelor liste, pentru hărnicia locuito la Uzina de utilaj minier din Rotam şi Rodica Enache, pe
urmă pe care am moştenit-o, didactice de peste trei ori. la rilor de pe aceste meleaguri. Petroşani a organizat, în cin locul II echipa secţiei meca
pentru ca poporul român să aceştia a dăugîndu-se elevii Sărbătorim împlinirea celor stea aniversării Republicii un nice, formată din loan Bodea
se ridice la un înalt nivel de şcolilor profesionale, din li * 25 de ani de la instaurarea concurs „Cine ştie cîştigă" cu şi Ilie Botgros, iar pe locul
dezvoltare economică, şti'nţi- ceele de cultură generală şi Republicii sub semnul vastu Focul nestins al agregatelor producătoare de metal de la C.S. Hunedoara este întreţinut cu tema : „Republica Socialistă III echipa secţiei construcţii
fică şi culturală, la un nivel de specialitate, şi cei din lui program de lucru elaborat constanţă de modernele blocuri ale fabricii de oxigen. Foto: V. ONOIU România în cincinalul 1971 — metalice, formată din loan Do-
superior de trai, pentru ca şcolile postliceale, precum şi de recenta Conferinţă Naţio 1975". Concursul s-a desfăşu bre şl Romică Tufiş. Cîştigă-
tara noastră să se circumscrie studenţii din institutele de nală a partidului, în atmo rat la casa de cultură a sin torilor concursului li s-au o-
în rindul ţărilor cu cel mai învăţămînt superior. sfera de însufleţire şi activi dicatelor în prezenţa a peste ferit premii în obiecte din
înalt grad de civilizaţie. In legătură directă, organi tate creatoare a maselor pen 600 de oameni ai muncii. partea comitetului sindicatului
Se prevede ca pînă în 1990 că, cu dezvoltarea complexă tru înfăptuirea Iui. Făcînd bi In urma răspunsurilor date şi comitetului oamenilor mun
producţia industrială globală şi echilibrată a econonvei lanţul activităţii desfăşurate de la cele 15 întrebări, pe locul 1 cii.
la Conferinţa Naţională din de
să crească de 6-8 ori faţă de naţionale, este evoluţia ascen cembrie 1967 şi după Con
cea realizată în anul 1970 ; să dentă a tuturor indicilor care gresul al X-lea, Conferinţa
se ajungă la o producţie de marchează nivelul de tra’ al Naţională din iulie acest an a
energie de 180—200 miliarde populaţiei. Grija faţă de om stabilit noi măsuri menite să
kWh, de oţel de 20—25 mili — ţelul suprem al politicii asigure într-un ritm şi mai Arăturile de toamnă
oane tone, de cereale de 28— partidului — s-a materializat înalt dezvoltarea economico-
30 milioane tone şi ca veni etapă de etapă, într-un şir de soclală a ţării în următorii ani
turile reale pe locuitor să măsuri destinate să asigure şi In perspectivă, să situeze Ne aflăm la sfîrşitul anului. ţitor spiritul de răspundere al să fie efectuate pînă
crească de circa 3,5 ori. condiţiile materiale şi spiritua Este momentul cînd — cum e porumb 2 250 kg la hectar
Transpunerea în viaţă a le necesare pentru ca toţi ce România încă în cursul acestui şi firesc — privim retrospectiv fiecărui cooperator care par peste producţia planificată.
acestui însufleţitor program tăţenii, fără deosebire de na secol în rîndul ţărilor avansa succesele dobindlte şi croim ticipă nemijlocit la întregul ci —■ Intr-adevăr, exemplele pe la ultimul hectar!
— sublinia secretarul general ţionalitate, să se bucure de o te ale lumii. planuri de viitor. Ca şi în al clu de lucrări, de la semănat care ni le-aţi oferit pledează
pînă la depozitarea recoltei.
al partidului — va marca par viaţă civilizată prosperă. Crea Mesajul vibrant al conferin te domenii ale vieţii economi A crescut, de asemenea, ceea mai mult decît convingător
curgerea unei etape istorice, rea de noi locuri de muncă, ţei adresat poporului, de a ce, şi în agricultură se obţin ce ş numi emulaţie, retribu pentru superioritatea retribu Deşi se cunoaşte importan
a
de o importanţă decisivă pen creşterea salariului real — as realiza actualul cincpial îna succese însemnate. In ciuda irea se face cu mai multă irii muncii de acord global. ţa pe care o are ogorîrea te Băcia l transportul cocenilor
a
tru viitorul poporului român, tăzi de peste 2,7 ori mai ma inte de termen, a găsit pretu unor condiţii meteorologice echitate. Acordul global ne dă — Superioritate care s-a renurilor pentru sporirea re din cîmp mijloacele auto pro
1
asigurînd crearea societăţii re decît în 1938 — alătur de tindeni în rîndul maselor popu neprielnice, cu abundenţa de posibilitatea să apreciem mai reflectat şi în cîştigurile rea coltelor, în multe unităţi a- prii şi atelajele pe care le are
socialiste multilateral dezvol volumul impresionant al con lare din judeţul nostru un precipitaţii, producţiile au fost obiectiv gradul de participare lizate de cooperatori, o bună gricole această lucrare se ter unitatea şi să lase tractoarele
tate în patria noastră, aşeza strucţiei de locuinţe, de lăr puternic ecou. Mărturie stau bune, iar una dinlre explicaţii la efectuarea lucrărilor. parte din producţiile peste giversează nejustificat. Astfel, să execute arături? In alte
rea temeliilor trainice pentru girea bazei materiale pentru In acest sens şi realizările este introducerea acordului — Cu alte cuvinte, sistemul plan fiind împărţite coopera din cadrul consiliului inter- cooperative agricole, unde nu
edificarea comunismului în ocrotirea sănătăţii, sînt dome de prestigiu cu care vom în global. acesta de retribuire este un torilor ca retribuţie suplimen cooperatist Simeria, importan mai rezistă motivaţia că pă-
România. nii în care se simt efectele cheia acest an, angajamentele Care a fost eficienţa intro etalon al vredniciei oameni tară. Rezultatele obţinute la ţa cuvenită pentru executarea mîntul este umed şi că, chipu
In continuarea cuvintării ; măsurilor luate de partid. ferme luate de numeroase co ducerii acestei forme de re lor, al spiritului de răspunde cartofi şi porumb ne-au întă arăturilor — şi acest lucru se rile, din acest motiv nu se
vorbitorul a evocat cele mai Se poate afirma cu justifi lectivităţi. Bilanţul pe 11 luni tribuţie la cooperativa agrico re. rit convingerea că putem tre observă din inseşi situaţiile poate ara, cocenii ocupă şi
însemnate prefaceri ce au a- cat temei că judeţul nostru ale acestui an consemnează lă de producţie din Deva? ce la extinderea acordului operative — o acordă numai acum terenul. Astlel de exem
— Exact. Dacă înainte mai
vut loc în judeţul Hunedoara a stat, în privinţa grijii faţă depăşiri de 49 milioane kVVli Iată întrebarea pe marginea existau unele nemulţumiri din global şi în alte sectoare: C.A.P. Sîntandrei, unitate a- ple pot fi întîinite la C.A.P.
în anii Republicii. de nevoile oamenilor, în cen energie electrică, 27 000 tone căreia am purtat o scurtă dis partea unor oameni în privin viticultura, pomicultura şi pro gricolă ce făcut arături pe Turdaş, unde mai mult de 20
a
Atenţia permanentă acorda trul atenţiei conducerii parti oţel, 65 000 tone cocs, 37 000 cuţie cu inginerul şef al uni ţa retribuţiei, azi fenomenul ducerea nutreţurilor, ceea ce aproape 175 ha din 193 cite ha teren, numai bun pentru a
tone fontă, 20 000 tone lami
fi ogorlt, e încă neeliberat de
tă, marile eforturi materiale dului şi statului socialist. In nate finite, 218 000 tone pro tăţii, tovarăşul Ion Barbu. e pe cale de dispariţie. Cîşti va însemna practic generaliza sint planificate a se ogorl, coceni, precum şi la C.A.P.
şi financiare făcute de statul anii Republicii, au fost înăl duse plastice, 1 600 mc cheres — Tovarăşe inginer, vă rog gul e direct proporţional cu rea acordului global în unita In restul de unităţi tronează Foit, Bobilna şi Tîmpa.
nostru socialist de-a lungul ţate din temelii oraşul Hu să consideraţi formulată prima volumul de muncă depus şi tea noastră. Bineînţeles, apli acalmia. Tractoarele sînt folo
anilor s-au materializat in nedoara. oraşele noi Uricani, tea, 7 000 tone prefabricate întrebare a interviului nostru. calitatea lucrărilor. carea lui se va face nu în mod site la transportul cocenilor Cum arăturile de toamnă
construcţia puternicului cen Călan, Brad, noile cartiere mo din beton şi altele, realizîn- simplist, ci ţinîndu-se cont de din cîmp, iar în unele coope s-au dovedit de-a lungul ani
a
tru siderurgic din Hunedoara derne din Deva, Petroşani, du-se pe 10 luni beneficii pe — Aş vrea să precizez du — Cred că ar fi bine dacă specificul ramurii respective, rative stau pur şi simplu. De lor, şa cum relatam,' a fi o
— mîndrie a industriei româ Vulcan, Lupeni, Petrila, Ha ste plan de 56 milioane lei. blul aspect al avantajului a- aţi ilustra cele spuse şi cu de condiţiile în care se lu pildă, la C.A.P. Băcia deşi cale sigură pentru sporirea
producţiei i fiecare hectar
plicării acordului global: pe
unele exemple concrete.
neşti —, în ampla dezvoltare ţeg, Simeria, Orăştie, cu toate Prin munca poporului strîns de o parte, unitatea îşi reali crează şi de experienţa oa mai sînt de arat aproape 60 a
a bazinului carbonifer al Văii dotările social-culturale şi e- unit în jurul încercatului său zează integral şi la timp pla — Nu voi intra în prea mul- menilor. O aplicare pripită, ha de teren, cele 4 tractoare cultivat cu cereale-legume,
Jiului, a mineritului din Po dilitar-gospodăreşti necesare. conducător — Partidul Comu nul de producţie, iar pe de te) detalii, ci mă voi rezuma fără a studia temeinic stadiul repartizate aici sînt dirijate să este absolut necesar ca mem
iana Ruscăi şi Munţii Apu Numai în perioada 1960— nist Român —, a conducerii altă parte cîştigul cooperato la cîteva dintre cele mai sem dezvoltării ramurii respective facă lucrări de cărăuşie, iar brii consiliilor de conducere
seni, in crearea noii industrii 1972 au fost construite în ju sale, a secretarului general al rilor e incomparabil mai bun nificative exemple. Deşi nu şi posibilitatea sporirii produc membrii din consiliul de con ale cooperativelor agricole
energetice, în dezvoltarea ac deţ din fondurile statului, ale partidului, tovarăşul Nicolae decît cel realizat în condiţiile sîntem într-o zonă mare pro ţiei, rezultatele n-ar fi cele ducere solicită la organele a- care au rămas in urmă cu
tivităţii economice la Deva, organizaţiilor cooperatiste, din Ceauşescu, realizărilor de azi retribuirii la zi-muncă. O pri ducătoare de cartofi, coope- scontate. Insă, cum mai spu gricole judeţene să ie trimită executarea ogoarelor să acor
Orăştie, C'ălan, Simeria, Ha credite acordate de stat şi din li se vor adăuga noi înfăp mă constatare pe care am fă ratoarca Susana Gros obţi neam, experienţa de pînă a- pentru arat în ajutor tractoa de importanţa cuvenită arătu
a
ţeg şi în alte localităţi. Nu fondurile proprii ale popu tuiri ce vor aduce istoriei nut o producţie la hectar cu cum pledează în favoarea ideii re de la alte secţii de mecani rilor şi să le considere pe
mai în cincinalul trecut şi în laţiei 58 510 apartamente şi noastre contemporane un ritm cut-o este aceea că la puţin 9 200 kg mai mare decît cea de generalizare a acestei for zare. Dar de unde să li se a- drept chiar dacă vremea
cel actual judeţului nostru i case noi. mai alert şi mai avîntat, în timp după introducerea retri planificată, iar Cornelia Igna me de retribuire şi credem că ducă tractoare cînd fiecare u- instabilă din toamnă a contri
s-au alocat circa 25 miliarde Cred că este sugestiv pen cadrul căruia hunedorenii vor buirii în acord global, forma a realizat o producţie supli roadele nu se vor lăsa aştep nitate agricolă are stringentă buit mult la întîrzierea aces
lei investiţii. tru amploarea programului de fi la înălţimea operei măreţe ţiunile de muncă au devenit mentară de 9 265 kg la hectar. tate. nevoie de miji >ace mecanizate tei lucrări — o problemă de
Puternica dezvoltare econo construcţii de locuinţe exem pe care o făurim pentru noi Un alt exemplu : cooperatoa- Convorbire consemnată de în acest sezon ?! De ce nu fo actualitate [
micii din anii construcţiei so plul municipiului de reşedin şi urmaşii noştri. mai omogene, a crescut sim rea Otilia Huieţ a obilnut la P. OLTEANU losesc membrii cooperatori din
N. PANAITESCU