Page 77 - Drumul_socialismului_1972_12

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 58Ó ® DUMINICĂ 24 DECEMBRIE 1972
?

Activităţi pasagere şi multe proiecte

Seo Bogza Săraca Ţara Moldovei... Iar
astăzi săraca tară are atita
lumină îneît o trece, cu
de viitor „încarcă“ fără foloase mîndrie, în Transilvania, du-
blînd vechea grandoare a
Cheilor Bicazului. Dar şi din
PRIVELIŞTI Şl SENTIMENTE Transilvania a fost adusă in
Moldova flacăra albastră a
gazului metan. Şi o dată cu
concrete stagiunea de iarnă Modul liric de abordare a tive ce unesc trecutul cu tr-o metaforă a integrării ea a început o era nouă pe
pămînlurile a căror poveste
o spun".
reportajului, talentul de a
preface faptul cotidian în le­ prezentul şi cu perspectiva prezentului în istorie şi a Patetic fără ostentaţie, im
istoriei în prezent. Metafo­
viitorului. Reportajele din a-
gendă, de a da dimensiuni ceastă carie prezintă în con­ ra lui Geo Bogza nu înseam­ presionînd prin simplu ale,
Âm Încercat, săptămînă relatările tovarăşei Elisabeta Zam, din sediul nou, unde de istorie unei întîmplări o- tururi şi mai pronunţate pe nă modelarea realităţii, căci stilul lui Geo Bogza este de
trecută, o nouă tentativă de Poenaru, directoarea căminu­ duminica avusese loc un bişnuite, intuiţia de a găsi reporterul-cetătean solitar cu şi atunci cînd scriitorul se relatare directă, vibraţia lui
a asista la programele unor lui i spectacol, se transportau, de eroi de poem printre oame­ tot ce-şi trage seva şi tăria lasă în voia imaginaţiei, o atestă o pasiune şi o eijio-
cămine culturale, cu acelaşi — Vrem să organizăm un către elevi, scaunele în se­ din Orăştie e cunoscuta pe nii pe care-i înlîlneşti, in­ din pămîntul natal, venerînd face pentru a da realului tie autentică.
scop de a consemna aspecte cerc de cusătorie-croitorie şl diul vechi, pentru program multe meridiane ale lumii. geniozitatea de a descoperi contururi mai precise şi mai
O contribuţie la aceasta re­
din activitatea aşezămintelor gospodărie pentru femeile de film. In schimb, în sediul marcă aduce şi muncitoarea în peisajul văzut pitorescul adevărate. Fantasticul sur­ Prof. SILVIU GUGA
respective pentru realizarea din comună. Ne-am consul­ nou, la trei zile după spec­ Elisabeta Popa, de peste 20 de unui cadru de baladă sînt prinde detaliile poetice ne­
menirii lor, a dezideratului tat şi cu tovarăşul inspector tacol, sala arăta ca după un ani lucratoare la maşina de cîteva caracteristici ale o- Editoriale bănuite ale realităţii, vocaţia
lor major — educarea şi Victor Mureşan şi propune­ dezastru: murdărie, sticle călcat. perei lui Geo Bogza. ■adevărului se menţine în
culturalizarea populaţiei ru­ rea noastră a fost acceptată. sparte, noroi uscat în stra­ Recenta carte a acestui toate transfigurările artisti­
rale. Din capul locului afir­ De asemenea, căutăm să or­ turi de... drumuri comunale, poet-reporler intitulată „Pri­ ce. Reportajele lui Geo Bog­ Pentru
măm cu regret că n-am avut ganizăm cercurile de citit şl şi pe scenă copiii şcolii re­ Doina Jura — Rîu Alb. Con­ velişti şl sentimente' (Editu­ construcţiile epocii noastre, za nu caută niciodată spec­
1
norocul de a da peste vreo de convorbiri politice, pre­ petau — în frig — nişte cediul de maternitate pentru înrcgistrînd noutăţile şi taculosul, pornesc totdeau­
activitate în măcar unul cum şi o echipă de teatru. dansuri. femeile angajate este de 112 ra Minerva, 1972) e străbă­ schimbările „de la un ev la na de ta un fapt obişnuit, melomani
tută de aceeaşi atitudine re­
dintre căminele vizitate. Fi­ Activităţi destul de susţi­ zile, dintre caro 52 înainte de portericească şi, totodată, altul" întîlnite la tot pasul. dar talentul artistic îl face
ind vorba de săptămîna care nute desfăşoară căminul din naştere şi 60 după naştere. poetică pe care o regăsim Reportajele strînse în a- să treacă dincolo de fapt, Un disc ce va face j
preceda „Festivalul dubaşi- Cerbia, cu cîţiva solişti, cu Dumitru Vălean — Hune­ constantă de-a lungul activi­ cest volum pot fi considera­ descoperindu-i sensurile şi plăcere iubitorilor mu- i
lor", trebuie să menţionăm Căminul cultural brigada ştiinţifică în fiecare doara. Adresa pe care o soli­ tăţii creatoare şi care i-a te file dintr-un jurnal al li­ dimensiunile esenţiale. Auto­ zidi masice: trei sim- j
că la Gurasada, Burjuc si la săptămînă, cu un grup vocal citaţi este : Radiodifuziunea conferit scriitorului trăsătu­ nei călătorii începute în nor­ rul ştie să găsească tîlcurile fonii de Mozart. Este i
Zam „argumentul“ cu dubaşil în viata satului şi o echipă de teatru în pre­ română, str. Nuferilor, 62-64, rile distinctive. dul tării, la Cîmpulung Mol­ ascunse ale realităţii. Bucu­ vorba despre simfonia j
a constituit explicaţia activi­ gătire! Directorul căminului, Bucureşti. dovenesc şi încheiată in Do- ria ce i-o dau priveliştile nr. 1 In Mi bemol ma- |
Geo Bogza rămîne în vo­
tăţii la zi, pe care noi am Emil Jeleri, este însă ne­ Maria Cîmpean — Brad. lumul „Privelişti şi sentimen­ brogea. Relieful străbătut şi noi şi constatările făcute jor, simfonia nr. 42 în i
considerat-o scuză. Greşim Deci intenţii sînt, numai că mulţumit, pe bună dreptate, Drepturilor încasate de dv. sînt te" acelaşi iubilor al peisa­ văzut cu ochii lui Geo Bog­ este în permanenţă notată: Fa major şl simfonia nr.
oare? Să analizăm. Dubaşii cetăţenii aşteaptă fapte, acti­ că nu poate oferi mai mult. legale. jului ale cărui frumuseţe şi za devine privelişte desprin­ „Săraca Ţara Moldovei... 27 în Sol major. Simfo­
— formaţii folclorice stabile, vităţi concrete. Nu negăm „Ni s-a promis un televizor, Maria Barabaş — Călan. Co­ poezie ştie să le descopere, să din eternitate, „însemnă­ spusese pe vremuri cronica­ niile, deşi scrise la in­
constituite prin tradiţia obi­ utilitatea unor cercuri de de către Comitetul judeţean operativa de consum Ilia v-a restaurînd cîteva izvoare de rile de călătorie" devin sen­ rul... Iar astăzi, săraca ţară tervale de timp diferite,
ceiurilor de iarnă ale locu­ gospodărie, dar ne punem pentru cultură şi educaţie întocmit adeverinţa solicitată, lirism abandonate, e acelaşi timente. Priveliştile şi sen­ a devenit o mare producă­ se aseamănă prin carac­
rilor respective, de ale căror întrebarea ce făceau femeile socialistă, după ce vom avea dar, neavînd adresa dv., a tri­ căulălor de fapte semnifica­ timentele sînt contopite în- toare de energie electrică... terul şi influenta italia­
spectacole şi festivaluri se din localitate pînă la orga­ instalaţie electrică. Avem, mis-o la redacţie. V-am expe- nă şi, evident, prin stră­
ocupă forurile judeţene cul­ nizarea acestor cercuri ? Nu co­ dar televizorul n-a sosit". diat-o noi prin poştă. lucirea şi profunzimea
Dumitru Roşea — Brad. Si­
turale — au mai putină tan­ seau nasturi, nu găteau, nu Din cele văzute reiese că tipică geniului mozarti-
gentă cu căminul cultural, în ştiau nimic din tainele gos­ intelectualii satelor vizitate tuaţia s-a rezolvat între timp. nn.
sensul dirijării activităţii lor. podăriei ? Oare nu cu alte nu răspund chemării intelec­ Consiliul popular al oraşului Discul este realizat de
Să admitem că n-avem drep­ mijloace se ridică nivelul tualilor din Buceş, de a Electrecord — în două
tate. Cum s-a întîmplat a- spiritual şi gradul de civili­ organiza în fiecare săptămî­ variante : mono şi ste­
nă o activitate. Răspunzînd
tunci că pe nici o scenă a zaţie al sătenilor? reo — în interpretarea
vreunui cămin n-am găsit La Burjuc, agenda căminu­ în fapt acestei chemări, sîn- Orchestrei simfonice a
dubaşi la repetiţii, la activi­ lui consemna tot activităţi tem siguri că în nici o zi Radioteleviziunii, condu­
n-ar exista cămine închise
tate ? Şi chiar dacâ-i găseam, din duminică în duminică. sau goale. Acesta este fon­ să de Carlo Zecchi.
repetiţia nu este o activita­ Intre duminici nimic. Briga­ dul problemei şi, în realiza­
te dedicată cetăţenilor. Ori­ da artistică se odihneşte du­ rea menirii lor, căminele
cum, căminul trebuia să aibă pă „trecerea în revistă" a culturale, directorii şi consi­
ceva în program. Dar, la acestui gen de formaţii —- liile de conducere ale aces­
Gurasada, în ziua raidului acţiune organizată tot la ni­ tora trebuie să apeleze şi
nostru, la mijloc de săptămî- vel judeţean, iar dubaşii se să răspundă mai mult iniţia­ Brad ne informează că vi s-a Spectacole
nă, căminul nu avea nimic pregătesc pentru festival.. în­ tivei din Buceş. Nu activită­ dat repartiţie pentru un apar­
prograrriat. Duminica prece­ colo, o expunere cu teme ţile pasagere, ocazionate de tament in microraionui I.
dentă căminul susţinuse la agricole nu s-a tinut pentru evenimente, nu cele înscrise Ana Matieş — Valea Brad. La începutul săptă- j
Tătărăşti un montaj literar, că ,, agronomul nu prea are formal în programe afişate Majorarea pensiei dv. s-a mînii viitoare, luni (25 i
decembrie) şi marţi (26 I
iar în următoarea avea loc timp, mă ajută de obicei mult, sau înaintate forului jude­ făcut cu respectarea prevede­ decembrie) orele 20,00, i
festivalul dubaşilor. Peste dar de multe ori îi susţin ţean, nu intenţiile trebuie să rilor Decretului nr. 315/1972. Teatrul de estradă din
săptămînă... căminul îşi ofe­ eu activităţile", iar brigada ocupe activitatea căminelor, Teodor Tudoran — Brad.
Deva susţine pe scena
rea sălile pentru vizionări la ştiinţifică activează cinci şi ci stagiuni complete, diversi­ Pensia clv. a fost stabilită pe proprie spectacolul de
TV şi cîleva activităţi la cînd — ne spunea directoa­ ficate, activităţi certe. baza elementelor ce v-au fost revistă „Sus cortina la
club. Există, totuşi, la Gura­ rea Elena Stanciu. explicate la Oficiul de asigu­ cetate“.
sada, cîteva intenţii, după La căminul cultural din N. STANCIU rări sociale şi pensii. I^a cinematograful „Patria“ din Drva rulează, începînd de luni, 25 decembrie, filmul „Marea
Ştefan Biszak — Cristur. Du­ hoinăreală“. In fotografie, o secvenţă din film.
pă efectuarea stagiului mili­
tar, trebuie să vă încadraţi în
CU FOLOSESC CONSTATĂRILE cîrnpul muncii în termen de Seară de cdshîiă
90 de zile pentru a nu pier­
de vechimea.
Anonim — Boiţa. Recupe­
CONTROLULUI KSTESC DACĂ DEFICIEN­ rările trebuie solicitate în ter­ De ce nu mufă Timpul frece, dar din Hunedoara a fost orga­
La clubul „Siderurgistul"
comisia nu
menul legal. După trecerea
acestuia nu se mai pot acor­ atelierul la bodegă? nizată o seară de odihnă
pentru fruntaşii secţiei la­
da.
TELE SE PERPETUEAZĂ DE LA Mihai Avram — Brad. Dacă perativa meşteşugărească „So­ mai mm concurs „Cine ştie, cîştigă",
minor 800. A avut loc un
„In Deva mai există coo­
aveţi domiciliul stabil în Brad,
In 8 august 1972, coope­
puteţi cumpăra mobilă cu pla­ lidaritatea" ? Noi ştiam că s-a „Vreau să rativa meşteşugărească ,,U- pe teme profesionale, s-au
CONTROL LA ALTUL? ta în rate de la unităţile de asta contează mai puţin, mulţumesc tuturor“ nirea" din Petroşani s-a a- distractive care au colorat
desfăşurat pasionante jocuri
transformat îrţ „Mureşul“. Dar
desfacere din raza oraşului
dresat întreprinderii de gos­
plăcut întîlnirea fruntaşilor
chiar dacă pe strada 23 Au­
Brad.
gust din Deva unităţile de podărie locativă Petroşani, laminatorişti.
H, A. T. — Haţeg, Maricica
71 de echipe de control ob­ cheţele, adică pe uşa din dos. echipe, pentru a lua măsuri Cozma — Teliuc. Aveţi posi­ geamuri, reparaţii biciclete, „Sînt un pensionar bătrîn, sectorul Petrila, cerînd veri­
ştesc — formate din 3-5 mem­ Dar tot de luni de zile nu se operative şi eficiente de în­ maşini de cusut, aragazuri etc. am 58 de ani. Am fost trimis ficarea pe teren şi reduce­
bri — organizate în oraşul ia nici o măsură de stirpire dreptare ; vom urmări în­ bilitatea să vă înscrieţi la mai poartă firma pe care pentru tratament la Geoagiu- rea elemenţilor înregistraţi
cursurile de zi sau serale ale
Băi. Nu pot pleca din aceas­
Brad şi 15 în comuna subur­ a obiceiului !... deaproape modul cum finali­ unui liceu de cultură genera­ scrie „Solidaritatea". tă slatiune fără a mulţumi ai caloriferului din atelierul fo­ Oficiu poşta!
bană aparţinătoare — Criş- Constatările acestea s-au fă­ zează cei vizaţi, observaţiile lă. Să ne oprim la ultima uni­ tuturor pentru primirea fă­ tografic nr. 41 din cadrul
1
cior—iată o însemnată pîrghie cut şi în ziua cind am înso­ şi constatările echipelor de tate, unde se repară — vor­ complexului comercial Petri­
care poate contribui la perfec­ ţit noi echipele în controale­ control obştesc. Pentru că Torni Dan — Hunedoara. Dv. ba vine — biciclete, maşini cută, grija şi atenţia ce mi la. In acest atelier funcţio­ nou la Clrneşfi
s-au acordat. Cînd am venit
nează doar un singur calori­
ţionarea vieţii sociala în acest le lor, ocazie cu care ne-au trebuie să spun, unele condu­ recunoaşteţi singur că aveţi o de cusut, aragazuri etc. Zi şi
oraş. făcut o impresie deosebită ceri, ca cele ale O.C.L. Co­ meserie bună. E bine s-o prac­ noapte aici becurile ard. As­ aici, nu mai credeam să mă fer cu 18 elemenţi, înlr-o In satul Cîrneşti, comuna
Consiliul orăşenesc al Fron­ membrii echipelor conduse de merţ mixt, cooperativa „Mo­ ticaţi în continuare. ta nu înseamnă că şeful sec­ fac bine vreodată. Dar în­ singură încăpere de 6x2,50
tului Unităţii Socialiste a no­ Heinrich Carol, Costică Zîrna, ţul", I.I.L., I.G.C.L., secţia de H. Ion — Bejan. Şi în cazul ţiei, Gheorghe Lupu, poate grijirile primite, băile, elec­ m. Dar se plătesc taxe de Toteştl, alăturat de magazi­
nul universal, s-a construit
încălzire de aproape 450 lei
minalizat — pe baza legii — Constantin Filip, Simion Co- panificaţie, nu au ţinut întot­ că urmaţi o şcoală tehnică fi găsit orieînd. Pentru cli­ troterapia, masajele — tot ce lunar, o sumă exagerat de şi un nou şi modern local
unităţile supuse controlului drin, Ioan Argint, Alexandru deauna seama de observaţiile postliceală, puteţi beneficia enţi este o sărbătoare cînd mi s-a făcut — m-au ajutat; mare. In cealaltă încăpere a pentru oficiul ipoştal.
obştesc. Totalul acestora se Lazăr, Ioan David şi multe juste ale echipelor de control de un concediu neplătit de îl găsesc şi atunci dumnea­ acum sînt aproape bine şi atelierului caloriferul nu
ridică la 235, începînd cu u- altele, echipe care îşi cunosc obştesc. 30 zile anual pentru examene. lui e de cele mai multe ori în curînd voi pleca acasă. funcţionează.
nităţile comerciale, conlinuind şi îşi înţeleg rostul, sînt for­ Cu riscul de a ne repeta, B. Z. — Hunedoara. La Plo­ cu chef. Zile în şir clienţii Ţin să mulţumesc mult ce­ A
cu depozite, pieţe, cantine, mate din oameni care fac a- vom sublinia că oraşul Brad ieşti există un institut peda­ — mai noi — îl caută pentru lor care s-au interesat şi au La data de 22 noiembrie
spital şi policlinică, unităţi ceastă muncă obştească de la are o mare forţă cetăţeneas­ gogic postliceal cu durata de a-şi ridica anumite obiecte, contribuit la dezvoltarea a- 1972, din nou cooperativa îşi amenajează
prestatoare de servicii, ale începuturile ei. că în echipele de control ob­ 2 ani care are şi secţie fără reparate sau nereparale. Cli­ cestei staţiuni în ultimii ani, „Unirea" din Petroşani se
transportului în comun, cul- — Eu, cu echipa mea. avem ştesc. O forţă care se simte frecventă. enţii mai vechi ştiu unde să-l organelor noastre de partid adresează întreprinderii de drumul
tural-artistice, farmacii, creşe în sarcină secţia de panifica­ mereu mobilizată. (Numai în Costică Cozma — Teliucu In­ caute şi-i îndrumă la bode­ şi de stat. De asemenea gospodărie locativă Petro­
şi grădiniţe, oficii poştale, di­ ţie şi fabrica de sifoane. La ziua cînd am fost noi la Brad, ferior. Diferenţa de bani la ga „Păltiniş". De ce nu-şi vreau să mulţumesc din su­ şani, sectorul Petrila, cerînd Locuitorii satului Valea
sociaţii de locatari. piine semnalăm de multă vre­ 7 echipe erau în exerciţiul contribuţia pentru electrifica­ mută şi atelierul acolo — flet personalului medical şi deplasarea unei comisii la Nandru au început — la
propunerile deputaţilor şi
Dar acest control cetăţe­ me variaţiile la calitate, ne- funcţiunii, echipe ce au con­ rea satului unde aveţi gos­ scriu mai mulţi celăteni clin de serviciu din această fru­ fata locului pentru constata­ cu sprijinul consiliului popu­
rea şi stabilirea tarifului in
nesc încă nu este folosit la respectarea unor reguli de trolat 23 de unităţi prestatoa­ podăria personală trebuie a- Deva? Asta n-o mai ştim. moasă staţiune care mi-au funcţie de spaţiul încălzit nu lar comunal — lucrările de
adevărata sa putere. Vom sus­ igienă şi curăţenie, a proce­ re de servicii, sanitare, ale cliitată. Aceasta nu are nimic Nici de ce nu se schimbă făcut folositor şi plăcut lim- de spaţiul imaginar. Dar tim­ refacere a drumului sătesc.
firmele. Noi zicem că mai
transportului în comun, şcoli
ţine afirmaţia subliniind că sului tehnologic şi altele — etc.). Cui folosesc însă con­ comun cu contribuţia în bani urgentă ar fi... schimbarea pul petrecut aici'. pul trece şi comisia nu mai Pînă în prezent s-au trans­
cele nici 100 de controale e- ne spunea Constantin Filip.- care se stabileşte anual în
semnările făcute în aceste năravului unor meşteşugari ION iOAN LUGA vine. portat mai mult de 1200
controale dacă deficienţele baza Legii 20/1971 pentru e- în ceea ce priveşte buna Geoagiu-Băi, EM1LIAN DOBOŞ mc zgură, care în zilele ur­
rămîn deficiente de la un con­ fecluarea unor lucrări de in­ servire a clienielei. vila B, camera 20 corespondent - Petrila mătoare va fi aşternută pe
In oraşul Brad trol la altul ? teres obştesc. drum.
G. IGNAT DOINA COJOCARU
fectuate din aprilie şi pînă Afirm cu regret că măsurile
în prezent - puţine faţă de de remediere se iau greu, cu
numărul mare de echipe — încetinitorul. Din luna august Atenţie, gurmanzi!
n-au vizat aspectele negative a.c., semnalăm că nu se ter­ Experienţe de nutriţie efectuate
esenţiale din activitatea zilni­ mină lucrările de modificare în ţara noastră au arătat că per­ malii. organismul extrage din
cantităţi
limente
neproporţion.
că a unităţilor supuse contro­ a liniilor electrice de la cup­ soanele care mănincă de cinci de substanţe faţă de necesită
lului. Şi aceasta, din mai mul­ toare şi iluminat, dar între­ ort pe zi snît relativ mai slabe Printre aceste substanţe se ai
decît cele care iau masa de 2—3
te motive. In unele domenii prinderea de panificaţie din ori pe zi. Explicaţia medicilor grăsimile, absorbite in plus fa
de nevoile de energie sau în ai
de activitate, membrii echi­ Deva nu manifestă dorinţa de este că oamenii care mănîncâ scopuri ale corpului. Iată de
pelor de control obştesc încă a accelera lucrările. La fabri­ S Ă B M i z t e n k s ă Sfsrpifi dăunătorii! mal rar consumă, in mod obiş­ se recomandă a minca mai d
mari
nu ştiu ce anume să conlro- ca de sifoane tot cu calitatea nuit, cantităţi mai astfel de ali­ şi in cantităţi mai mici, manie
a
fi
experimental
dovedită
sup
mente,
organis­
supunînd
leze, semnalează probleme ce şi curăţenia mai avem de lu­ Cine ar putea crede că omenirea pierde anual o can­ mul la o suprasolicitare hormo­ rloară ingerării unor cantitf
nu intră în atribuţiile lor (in­ cru. titate de produse agricole în valoare de aproape 30 de mi­ nală. Ca urmare a acestei ano­ mari de alimente, la interva
populaţie
pî-
cu
Ulpia
vestiţii, construcţii etc.). Al­ -— Activitatea de control vechea capitală Traiana-Sarmlzegetusa, nuiască, venirea hunilor. redusă, căzut liarde de dolari, datorită insectelor şi altor dăunători, care lungi.
A
la
nâ
a
roma­
Daciei
teori, echipele de control ob­ obştesc este grea, dar deose­ ne, este aşez.ală în hotarul actua­ apoi pradă unor cutremure şi devorează fără milă cereale, sfeclă, trestie de zahăr, car­
ştesc sînt îngrădite în a se bit de utilă pentru noi toţi lei comune Sarmizegetusa, pe Incendii, După 4-5 secole rămă­ tofi etc. ?
desfăşura, membrii lor simt -— sublinia Heinrich Carol. O principala linie de comunicaţie sese doar un clmp de ruine. Du­ După părerea unor experţi ai F.A.O., aceste pagube Despre recensăminte
şl
decenii
decenii,
populaţia
pă
ce lega pe timpul romanilor su­
indirect reculul exigentei lor facem cu pasiune şi tragere dul Dunării cu teritoriul Daciei. românească, întoarsă de pe unde echivalează cu încărcătura unui tren a-tit de lung incit ar Primele numărători ale popu­ tul de primitivă, era în orice ca
în control, sînt chiar amenin­ de inimă în timpul nostru li­ Aşezarea romană de aici s-a înte­ se refugiase, a găsit terenul plin putea înconjura de 50 de ori pămîntul pe la Ecuator. Tri­ laţiei s-au făcut cu două mii de mai precisă decit cea folosită i
ani înaintea erei noastre in Chi­
noi
adă­
und
meiat din porunca lui Traian, în
ţaţi (!). Al treilea, dar nu şi ber şi sînlem satisfăcuţi — jurul anilor 108—110. De la în­ de mormane. Ridicînd folosit mul­ butul plătit dăunătorilor preocupă pe specialiştii din nume­ na. Roma antică a trecut la ase­ ţările din era apusul Europei, apro
evaluată,
posturi,
au
cu
locuitorii
populaţia
ultimul motiv, este semnala­ alături de cetăţenii po care-i ceput a primit titlul de colonie te din materialele vechiului oraş. roase ţări, printre care şi din ţara noastră, care caută a-1 menea metode statistice abia in ximaţte şi absolut arbitrar, dup
Petru
rea la infinit a unor nereguli reprezentăm — atunci cînd, — cea mai înaltă formă de muni­ Nobilimea din împrejurimi s-a fo­ diminua pe diferite căi. Una dintre ele s-a dovedit a fi secolul VI a î.e.n. In 1591, numără­ numărul caselor. Răbojul a dâi
prima
făcut
Şchiopul
de
ca
adevărată
şi deficiente, fără ca cineva în urma semnalizărilor noastre cipiu. tntîi s-a numit Colonia Ul­ losit marmură şi o de piatră carieră combaterea insectelor, pe cale biologică, cu ajutorul unor toare a populaţiei din Moldova. nult în Ţările Române pină ii
1859, cînd s-a trecut la recensâ
pentru
de
Traiana
Augusta
Dacica,
du­
pia
să ia măsuri de îndreptare a lucrurile se îndreaptă. Rău pă numele fondatorului ei. In a. construcţiile de conace şl biserici, virusuri -periculoase num-ai pentru acestea. Printre pu­ Slujitorii săi au cercetat fiecare mîntul pe bază de fişe.
lucrurilor. Apare întrebarea : este că se mai află conduceri nul 117 i s-a adăugat şi numele cum e cea de la Densuş. tinele institute de specialitate din lume care au realizat casă, fiecare bordei, luînd ca Un reeensămint modern repre
semn al numărătorii un bănuţ de
un
„De ce să tot semnalăm ? Tot de instituţii şi întreprinderi, asemenea arme, se află şi Institutul de cercetări pentru aramă şi făcînd un semn pe ră­ zintă asupra adevărat studiu şliinţi
Prelucrare
fie
populaţiei.
nu se iau măsuri". Şi echipe­ factori cu munci de răspun­ protecţia plantelor din Bucureşti. Aici au fost create, după bojul lor pentru fiecare supus al datelor se face cu ajutorul ma
le de control obştesc Încep a dere care se supără şi ne fac un deceniu de experimentări, trei insecticide microbiologi­ domnitorului. Statistica aceasta, şinii electronice. Rezultatele ser
ci
scopuri
face controale care nu mai uneori şicane, tocmai pentru Ghid de buzunar ce, denumite Thuringin, Muscardin şi Thurintox. Un singur pe bază de... răboj, a fost apoi vesc unor multiple social şi cui
caracter
economic,
spun nimic, superficiale, for­ că luptăm să punem treburi­ gram de Thuringin, de pildă, conţine aproximativ 150 de perpetuată în Ţările Romane, în tural. Asemenea recensăminte ai
male, să se afle în treabă. le la punct şi să eliminăm miliarde de cristale toxice. scopul aşezării birurilor şi altor avut loc în ţara noastră în ani
1956 şi 1966.
De luni de zile, echipele ceea ce nu este corect în ac­ dări către domnie. Metoda, des­ (Agerpres)
Spre
de control obştesc semnalea­ tivitatea unor gestionari, lu­ vechii capitale a lui Decebal, Societatea sfârşitul secolului trecut,
arheologică
din
Deva
se
află
ză că la magazinele de carne crători din comerţ, meseriaşi, Sarmizegetusa. care Muncelului, si­ a început să se ocupe de aceste Şi totuşi "~1
la
in
Grădiştea
tuată
din oraş, pe lingă lucrătorii medici, surori etc. Munţii Orăştiei. ruine, descoperind monumente şi Sport pe unde scurte
Aşezarea
forma
avea
pa­
unui
angajaţi mai... acţionează trei- Tovarăşul Viorel Lupu, trulater (32,4 ha), închis cu ziduri obiecte care se găsesc la Muzeul se învîrteşte...
din Deva. Din 1923 s-a ocupat de
patru ..facultativi", care n-au membru în biroul executiv al înalte, prevăzut cu creneluri şi aceste ruine Comisia monumen­ In curînd vom publica lis­ formaţie multicamploanâ, un­ fotbalului brădean —, fost ju­
altă „răspundere" dccîl aceea Consiliului orăşenesc Brad al cu poartă pe fiecare latură. In telor istorice din Cluj. Dar abia Celebrul savant italian Ga­ tele celor mai buni 10 spor­ de va juca la seniori, alături cător şi mai apoi antrenor, în
puterii
popu­
instaurarea
zidurilor
de a duce pachete şi pache­ Frontului Unităţii Socialiste, afara particulare se aflau gospodă­ după s-au putut face săpături şi lileo Galiei a avut, după tivi ai anului din cluburi şi a- de Giurglucă şi Doboş. A- prezent coordonatorul activită­
lare
pu­
rii
construcţii
şi
tele — bineînţeles cu carne 1 care răspunde de, activitatea blice, amfiteatrul etc. Avînd o cercetări ample. cum se ştie, îndrăzneala să sociaţii. Sportivul nr. 1 al A.S. dresăm felicitări tînărului ţii în rîndul juniorilor, Ioan
— în dreapta şi în siinqa. Lu­ echipelor de control obştesc, populaţie de 15 000—20 000 de oa­ Zidurile cetăţii, lungi de 500— înfrunte inchiziţia, susţinind Constructorul Hunedoara este sportiv hunedorean pentru Aliman, a împlinit 34 de ani
crătorii Ioan Rovinar, Gheor­ arăta : meni, era cel mai puternic şi mai 600 m, groase de 180 cm şi înal­ că Pămîntul se Snvîrteşte... - al doilea an consecutiv - saltul său, dar şi regretăm că, de activitate. Călduroase feli­
te de 4—5 m, erau înconjurate de
ghe Bordea, Mircea Ampoiţan — Deşi, înlr-o plenară re­ marc oraş din şi Dacia romană. unul sau două şanţuri fără apă, „Astăzi faptul nu mai poate jucătorul de tenis de masă din nou, un sportiv din judeţ, citări ! Continuă amplele ma­
Clădiri
numeroase
multe
mari,
au fost amendaţi pentru ase­ centă a consiliului nostru, am cu etaj, din piatră şi cărămidă, adinei de 4—5 m. Azi, trei din i fi contestat ]e nimeni", a Corneliu Popovici. Cu aceas­ după afirmare, este promo­ nifestări consacrate măreţului
c
plăci
marmură,
menea faple. Dar fenomenul analizat activitatea echipelor îmbrăcate şi în temple cu de pilaştri şi aceste laturi se pot urmări foar­ admis recent un cardinal tă performanţă, realizator al vat la alte cluburi din ţară. eveniment de ia 30 Decem­
printre
bazilici
bine.
alte
înăuntru,
te
se perpeluează. de control obştesc, consider coloane lucrate artistic, străzi şi construcţii şi clădiri, s-au iden­ înlr-o declaraţie făcută zia­ unui remarcabil palmares ca După un alt tenisman de brie. La Haţeg s-a desfăşurat
Echipele de control obşlesc că mai avem mult de lucru pieţe pardosite cu lespezi, mo­ tificat Palatul Auguslalilor (la rului „Paese Sera". O comi­ junior, tînărul elev al antre­ perspectivă - Dumitru Hără- „Cupa 30 Decembrie" la vo­
semnalează că de la magazi­ în această direcţie. In perioa­ numente de toate categoriile dă­ cca. 200 m sud de şosea) şi Forul sie specială a Vaticanului a norului N. Suclu işl încheie dău - iată că un nou jucă­ lei feminin, handbal feminin
publică),
de
(piaţa
nul de textile din oraşul vechi da următoare, vom tace o re- deau oraşului un aspect impună­ mare valoare, care monumente vizi­ fost însărcinată să revizuias­ activitatea la Hunedoara. De tor de tenis, de masă acum, şi tenis de masă mcsculin. E-
fi
tor.
pot
(gestionar Nicolae Şlefan), de instrulre a tuturor echipelor Stâpînirea romană a durat 165 tate de către turişti. că „afacerile Galilei", în chipele I.I.L. Haţeg au cîşti-
la cel din oraşul nou ¡gestio­ de control obştesc; vom sta­ de ani. In anul 271 armata şi ofi­ La Sarmizegetusa se poate vi­ sensul reabilitării savantu­ la 1 ianuarie 1973, Corneliu crescut la Hunedoara va apă­ gat întrecerile de volei şi
Sarmizegetusa,
romană
pe
retras
nar Vaselina Tudoran), piodu- bili ca zilnic să fim informaţi cialitatea Dunării. La s-au adăpostul lor zita muzeul bogat material care lui... Mai bine mai tîrziu Popovici va fi component al ra culorile altor cluburi. Cu­ handbal, iar Ion Gorgovina a
păstrează
linia
ar­
un
sele mai căulate se vînri tot şl noi asupra deficienţelor s-au retras şi bogaţii şi privile­ heologic provenit din fosta capi­ (după 300 de anii) decît echipei C.S.M. Cluj, celebra noscutul antrenor - veteran al ciştigat concursul de tenis.
sub formă de... pachete şi pa- constatate in teren de către giaţii. Oraşul a continuat să dăi- tală a Daciei romane. niciodată !