Page 79 - Drumul_socialismului_1972_12

Proletari din toate fărlle, unlfi-vă!
ŞEDINJA COMITETULUI

EXECUTIV AL C. C. ĂL P. C. R.

In ziua de 25 decembrie 1972 a avut să fie introdusă, în mod experimental,
loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. în unităţile agricole de stat.
al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Comitetul Executiv a examinat în con­
Ceauşescu, secretar general al Partidu­ tinuare proiectul de Lege cu privire la
lui Comunist Român. înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
Comitetul Executiv a analizat propu­ Curţii Superioare de control financiar.
nerile Ministerului Agriculturii, Indus­ Comitetul Executiv a aprobat propu­
triei Alimentare şi Apelor privind sala­ nerile Ministerului Minelor, Petrolului şi
rizarea în acord global a personalului Geologiei şi Ministerului Economiei Fo­
din întreprinderile agricole de stat şi restiere şi Materialelor de Construcţii
din alte unităţi agricole ale statului. Ţi- privind principalii indicatori tehnico-e-
nînd seama de experienţa deosebit de conomici ai unor investiţii prevăzute în
actualul plan cincinal, precum şi unele
pozitivă dobînditâ de unităţile coopera­
măsuri in legătură cu realizarea aces­
tiste din agricultură în aplicarea aces­
tor investiţii.
tui sistem, Comitetul Executiv a hotărît
OAMENII MUNCII HUNEDORENI
Comitetul Executiv a rezolvat, totoda­
ca salarizarea pe bază de acord global
tă, unele probleme ale activităţii curente.
Adunarea festivă din Capitală
ÎNTÎMPINĂ ANIVERSAREA

consacrată semicentenarului U. II. S. S.
REPUBLICII loc în Capitală adunarea fes­ cepreşedinte al Consiliului generali şi ofiţeri superiori,

Luni după-anuază, a avut
Culturii şi Educaţiei Socialis­
ziarişti.
Erau prezenţi şefi al unor
tivă organizată de Comitetul
municipal Bucureşti al P.C.R.,
cretar a! Consiliului Central
al U.G.S.R., Ioan Popescu, se­
la Bucureşti şi alţi membri ai
împreună cu Consiliul Cultu­ te, Constantin Mîndreanu, se­ misiuni diplomatice acreditaţi
rii şi Educaţiei Socialiste şi cretar al C.C. al U.T.C., Ilie corpului diplomatic. Au part'-
Consiliul General A.R.L.U.S., Rădulescu, secretar al Comi­ cipat, de asemenea, membrii
cu prilejul împlinirii a 50 de tetului municipal Bucureşti al delegaţiei Asociaţiei de prie­
ani de la crearea Uniunii Re­
P.C.R., Marin Enache, prim-
tenie sovieto-române, şi mem­
Cincinalul înainte de termen ! publicilor Sovietice Socialiste. secretar al Comitetului de bri ai ambasadei Uniunii So­
vietice la Bucureşti.
partid al sectorului 3 al Ca­
Pe fundalul scenei, drapat
în roşu, era înscris: „50 de pitalei, Costache Ţiulescu, ve­ Au fost intonate Imnurile
ani de la crearea Uniunii Re­ teran al mişcării muncitoreşti de Stat ale Uniunii Republi­
publicilor Sovietice Socialiste" din tara noastră, Maria Stoita. cilor Sovietice Socialiste şi
şi datele festive : 1922—1972. ţesătoare, Lucian Hanu, stu­ Republicii Socialisto România.
De o parte şi de alta se aflau dent. Adunarea festivă a fost des­
drapelele de stat ale Republi­ In prezidiu au luat loc, do chisă de tovarăşul llie Rădu­
cii Socialiste România Şi U- asemenea, V. I. Drozdenko, lescu, membru al C.C. al
niunii Sovietice. ambasadorul Uniunii Sovietice P.C.R., secretar al Comitetu­
In prezidiul adunării au luat la Bucureşti, V. D. Saşin, lui municipal Bucureşti al
P.C.R.
loc tovarăşii Gheorghe Pană, membru supleant al C.C. al
Virgil Trofin, Gheorghe Stoi­ P.C.U.S., ministrul industriei Despre a 50-a aniversare a
creării U.R.S.S., a vorbit tova­
petroliere al U.R.S.S., condu­
ca, Cornel Burtică, Ştefan An­ cătorul delegaţiei Asociaţiei răşul Cornel Burtică, membru
drei, Gheorghe Necula, vice­
Judelui Hunedoara Planul pe 1973-in centrul atenţiei colectivelor de muncă preşedinte al Marii Adunări de prietenie sovieto-române, supleant al Comitetului Exe­
cutiv, secretar al C.C. al P.C.R.
care se află în vizită în tara
Naţionale, Mihnea Gheorghiu,
A luat apoi cuvîntul V. I.
? _____________________________________ preşedintele Academiei de noastră. Drozdenko, ambasadorul Uniu­
ştiinţe sociale şi politice, Mi­ In sală se aflau reprezen­ nii Sovietice la Bucureşti.
pe coordonatele Uzina de utilaj minier Petroşani — hail Roşianu, preşedintele tanţi ai oamenilor muncii din te în repetate rînduri cu a-
Cuvîntările au fost sublinia­
Consiliului General A.R.L.U.S.,
Capitală, veterani ai mişcări'
plauze.
Nicolae Ecobescu, adjunct al
muncitoreşti din tara noastră,
In încheierea adunării festi­
ministrului afacerilor externe,
dezvoltării socialiste general-colonel Sterian Ţîrcă. conducători ai unor instituţii ve a avut loc un concert fes­
centrale şi organizaţii obşteşti,
tiv, susţinut de orchestra sim­
adjunct al ministrului apărării
personalităţi ale vieţii ştiinţi­
într-o nouă etapă de dezvoltare naţionale, Dumitru Ghişe, vi- fice, artistice şi culturale, fonică a Filarmonicii „Geor­
ge Enescu".
GRĂDINIŢE
1 1
COPII ÎNSCRIS! Dintre multele şi preţioase­ rire patriotică de a le înfăp­ lului înainte de termen.
LA le recomandări făcute de to­ tui exemplar, de a-i ajuta ma ; — De fapt — ne spunea
varăşul Nicolae Ceauşescu mult pe mineri in activitatea tovarăşul ing. Gheorghe Ola- 1 OAMENI $1 i ANII REPUBLICII I
1
GRĂDINIŢE .'¿’vi ' - .'V • • H
oamenilor muncii din Valea lor din abataje. Indicaţiile to­ riu, directorul uzinei — cele
Jiului, cu prilejul vizitei de varăşului Nicolae Ceauşescu 15 zile cu care am îndeplinit
lucru din luna septembrie se transpun cu fermitate în mai devreme sarcinile de plan
a.c., colectivul Uzinei de uti­ viată, ele stau la baza planu­ pe acest an le folosim atît
laj minier Petroşani a reţinu- lui de muncă al uzinei pe a- pentru pregătirea tuturor con­ Pe drumul civilizaţiei şi al bunăstării
t-o în mod deosebit pe aceea nul 1973, în contul câruiă aici diţiilor Care dă ne permită
r
care îl vizează direct. Secre­ se lucrează din data de 16 desfăşurarea normală a pro­
tarul general al partidului decembrie. ducţiei anului viitor, cît şi
nostru recomanda ca, în pa­ Faptul că U.U.M. Petroşani pentru realizarea unui spor Comuna Vor fa, aceas­ tismului. Pentru că numai cotidian. Tot poporul lu­
ralel cu sporirea considerabi­ a raportat îndeplinirea sarci­ de producţie în contul apro­ tă aşezare de munte, a cu­ aşa putea fi ţinut poporul crează cu pasiune la înălţa­
lă încă din anul viitor şi in nilor de plan anuale cu o ju­ pierii finalului planului cin­ noscut, ca dealtfel toate in friu, dominat, asuprit şi rea patriei pe noi culmi de
perspectivă a producţiei de mătate de lună mai devreme, cinal. oraşele şi comunele patriei exploatat pînă la singe. Vre­ civilizaţie şi progres.
cărbune, în Valea Jiului să că producţia globală a înre­ — Ce măsuri speciale aţi noastre, mari transformări murile acelea au trecut. Dar înnoirile, noutăţile se intil-
se dezvolte şi o puternică in­ gistrat o realizare de 105 la stabilit pentru ca sarcinile pe de ordin economic şi social, nu trebuie să le uităm. Nu­ nesc la tot pasid şi în mun­
dustrie constructoare de ma­ sută iar producţia marfă de 1973 să fie realizate ritmic cultural şi etic. mai aşa putem avea o ima­ ca şi viaţa locuitorilor din
şini miniere pentru această 104 la sută, că au fost obţi­ din prima lună, de calitate şi „Sînt băştinaş, iar de 15 gine clară, veridică de unde cele şapte sate ale comunei
zonă, maşini adaptate Ia con­ nute beneficii în valoare de eficientă sporită ? ani îndeplinesc funcţia de am pornit şi unde am ajuns. Vorţa. Comună nu-i prea
— Sarcinile pe 1973 fiind
Anul acesta sărbătorim un
I 2493 diţiile speciale de zăcămînt aproape 2 500 000 lei, vorbeş­ mai mari, mai pline de răs­ secretar al comitetului exe­ sfert de veac de la procla­ mare din punct de xiedere
popular
consiliului
al
te cu prisosinţă despre hărni­
cutiv
din acest mare şi important
bazin carbonifer al tării. Co­ cia, priceperea şi abnegaţia pundere, şi preocupările noas­ comunal — ne spunea tova­ marea Republicii. Acest im­ al numărului populaţiei. Sînt
700 gospodării şi 2 240 de
lectivul de muncitori, tehni­ oamenilor de aici, despre ho- tre, măsurile să fie mai bine răşul Octavian Modrea. Aşa portant eveniment din viaţa locuitori. Satele sînt răsfi­
cieni şi ingineri al Uzinei de tărîrea lor de a întîmpina ju­ gîndite, mai temeinic aplica- că transformările petrecute poporului român a marcat rate pe toată valea Vorţei.
utilaj minier Petroşani a în­ bileul Republicii cu rezultate în munca şi viaţa oameni­ începutul unei ere noi, al Cel mai apropiat de centrul
ţeles că în această privinţă deosebite, de a se înscrie în DUMITRU GHEONEA lor de pe aceste meleaguri erei socialismului, emancipă­ de comună se află la 5 km.
îi revin sarcini mari în anii efortul general al poporului le cunosc foarte bine. Iată rii şi eliberării de asuprire
viitori, că are înalta îndato­ nostru de realizare a cincina­ (Continuare în pag. a 2-a) eu, bunăoară, fără a fi con­ şi exploatare, a erei în care iar cel mai îndepărtat la 15
km“.
siderat lipsit de modestie, poporul a devenit — sub
fiu de ţăran, datorită regi­ conducerea înţeleaptă a par­ Mulaţii importante — aşa
194Ô 1972 1948 1972 mului noslrxi care mi-a cre­ tidului comuniştilor — cu cum spunea secretarul con­
siliului popular — s-au pe­
Cu planul anual îndeplinit ră. am ajuns secretar al destinele sale. Luindu-şi soar­ trecut nu numai în modul
at condiţii pentru învăţătu­
adevărat stăpîn pe soarta şi
consiliului popular. Şi ci ţi
J nu sînt ca mine în ţara ta în propriile miini, poporul de muncă şi viaţă, dar deo­
noastră ! Oare înainte de 23 nostru — călăuzit de partid sebit de însemnate sînt cele
— îşi făureşte o economie
Producfia Succesul are o deosebită ponderea oţelurilor cu ca­ August 1944 puteam visa şi o cultură nouă, socialis­ N. ZAMFIR
în centrul grijii şi atenţiei - copiii, nut în condiţiile în care racteristici superioare în to­ aşa ceva ? Nu. Categoric tă. Noul îl întilneşti pretu­
semnificaţie. El a fost obţi­
talul producţiei.
de fontă prevederile pe acest an la Ca urmare a acestor suc­ nu. Poporul era ţinut în tindeni. A devenit un fapt (Continuare in pag. a 3-a)
bezna neştiinţei şi obscuran­
viitorul de aur a! patriei Bătălia furnaliştilor de la pînă acum. Cu toate aces­ cese, planul anual la produc­
fontă sînt cele mai mari de
ţia de oţeluri aliate a fost
Intîlnirile secretarului general al partidului, condu­ Hunedoara şi Călan pentru tea, prin creşterea continuă îndeplinit cu 10 zile înainte
cătorul nostru iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu po­ îndeplinirea cincinalului îna­ a indicilor de utilizare şl pu­ de termen, creîndu-se pre­
porul, sînt întotdeauna de o imensă încărcătură emoţio­ inte de termen este marca­ nerea în funcţiune înainte mise pentru ca în finalul a-
nală. Dar din aceste întîlniri, copiii nu lipsesc niciodată! tă în aceste zile de un re­ de termen a furnalului nr nului să se realizeze supli­
Cel mai de frunte bărbat al tării îi înconjoară pe copii cu marcabil succes de muncă 9, producţia de fontă peste mentar peste 10 000 tone
aleasă grijă de părinte, îmbrăţişîndu-i întotdeauna cu du- închinat glorioasei aniver­ plan se va ridica pină la fi­ metal de înaltă calitate.
sări a Republicii. Planul a- nele anului la mai bine de
îoşie.
1
Vedem în dragostea pentru copii a secretarului gene- nual la producţia de fontă 45 000 tone. De remarcat fap­ E.M. Certej
a fost îndeplinit cu 11 zile tul că. în acelaşi timp. prin
(Continuare în pag. a 2-a) mai devreme. reducerea consumurilor spe­
cifice se estimează realiza­ Minerii, tehnicienii şi ingi­
rea unei economii efective nerii de la E.M. Certej intim-
de peste 8 000 tone cocs. pină marea sărbătoare de la
30 Decembrie — a 25-a ani­
Concomitent cu acestea,
Manifestări consacrate furnaliştli pregătesc condi­ versare a proclamării Repu­
blicii — cu îndeplinirea îna­
ţiile ca încă din primele zile
ale anului viitor să înscrie inte de termen a planului anu­
pe grafice noi succese. al. Acest harnic colectiv şi-a
sărbătorii de ia 30 Decembrie Producfia de onorat în mod exemplar şi an­
gajamentele anuale asumate în
marea întrecere. La producţia
©feluri aiiafe globală şi marfă — ne spunea
tovarăşul Tiberiu Spiciuc, pre­
Omagiu Republicii Simpozion In oţelăriile hunedorene, şedintele comitetului sindica­
tului — s-a realizat o depăşi­
întrecerea închinată aniver­
ŢEBEA. La întreprinderea sării sfertului de veac de la re de peste 2 900 000 lei, iar
minieră Ţebea a avut loc de proclamarea Republicii se productivitatea muncii pe sa­
Participînd la sesiunea jubi­ Prima parte — o evocare suc­ curînd simpozionul „Partidul desfăşoară pe coordonatele lariat a crescut cu 1 285 lei,
liară dedicată sărbătoririi ce­ cintă a principalelor momen­ Comunist Roman — conducă­ luptei pentru creşterea, di­ fată de 600 lei cît prevedea
lei de-a 25-a aniversări a Re­ te din istoria acestui pămînt, torul poporului nostru pe versificarea şi îmbunătăţi­ angajamentul. De asemenea,
publicii, deputaţii şi invitaţii iar a doua — bogăţiile şi fru­ drumul făuririi societăţii so­ rea calitativă a metalului. cheltuielile la 1 000 lei pro­
au avut prilejul să vadă pe museţile artei locale. Mijloa­ cialiste multilateral dezvolta­ Au sporit îndicii de utiliza­ ducţie marfă s-au redus cu
viu modul în care arta şi cul­ cele de realizare a celor două te“, susţinut sub auspiciile re, s-au asimilat peste 20 de peste 400 lei. Merite deosebite
tura noastră nouă îmbogăţesc părţi şi .a epilogului au dat Cabinetului orăşenesc de noi mărci de oţeluri aliate, Una din cele mai harnice muncitoare <lc la F.S.H. Vulcan este Miliaela Cucu. Ea execută
viaţa şi spiritualitatea celor imaginea unui tot întreg, co­ partid Brad. a crescut la circa 52 la sută eu atenţie şl pricepere una (lin multiplele piese Încredinţate el. Foto: ŞT. NEMECEK
ce plămădesc şi dau contur erent centrat pe eveniment. (Continuare în pag. a 2-a)
Însemnări pe marginea unui spectacol EXPOZIJIA CÂRJII se vor introduce curse su­ etapa de la Călan — a şi remediere a deranja­ mitetului comunal de par­
plimentare pe anumite tra­ fost precedat de simpozi­ mentelor, au fost fixate GATA PENTRU tid, primarul comunei —
SOCIAL-POLITICE see, după solicitări; în zi­ onul „Căluşarul — un maşini speciale de inter­ INAUGURARE cu prilejul Anului Nou.
lele de 31 decembrie a.c., străvechi joc popular“, venţie, în caz de nevoie.
La
1 şi 2 ianuarie 1973, in au-
muncitoresc
Clubul
prof.
VREMEA
Silviu
satul
Cetăţenii
din
Prin
bunurilor materiale ale socie­ Ideea folosirii orgii electro­ din Gurabarza a fost des­ togări vor fi asigurate au­ susţinut şi de maestrul coregraf consideră măsurile în luate se răşti, comuna Burjuc, Tâlă- Pentru 24 ore
Guga
că
perioada
au
tăţii. Spectacolul prezentat cu nice ca liant de legătură şi chisă o expoziţie a cărţii tobuze de rezervă: pentru Vasile Chevereşan. sărbătorilor de sfirşit şi construit prin contribuţie
ca:
curse,
muncă
in
un
în
acest prilej a avut darul de a unire a tablourilor din partea social-politice. Sînt expuse unele Cluj, Oradea, Timişoa- început de an, poşta îşi frumos şi şi modern bani cămin Vreme rece, cu cerul se­
Reşiţa
râ,
aici şi se pot consulta un
ne demonstra existenta unui de evocare, a corului bărbă­ mare număr de volume, etc., se pot procura bilete SERVICIILE POŞTALE IN va face cu prisosinţa da­ cultural. La parterul clă­ nin. Vintul va sufla slab
elevat spor de gîndire în via­ tesc ca element de sublin eie broşuri, reviste editate In cu cinci zile Înainte. ZILELE SĂRBĂTORILOR toria, cetăţenii vor fi bine dirii funcţionează bibliote­ din est şi sud-est. Tempe­
şi prompt serviţi.
cu­
fi
minimă
va
ratura
ta culturală a municipiului, a şi atmosferă este de bun acest an de Editura po­ FESTIVALUL DE IARNA ca şi sala de leetură. iar prinsă intre minus 7 şl
este
organizatorilor. augur. Este tocmai ceea ce litică. SE DESCHIDE o încăpere organizaţiei destinată minus l grad. iar cea ma­
sediului
de
Direcţia
judeţeană
S-a detaşat pregnant o con­ întregeşte spiritul conceptual TRANSPORTUL IN CĂLUŞARILOR poştă şi telecomunicaţii de PATINOARUL DIN DEVA bază P.C.R. din brigada ximă între minus 2 şl 2
a
prima
parte
a
cepţie modernă, îndrăzneaţă, modern, şi a dat spectacolu­ COMUN - PROMPT Duminică, în sala clubu­ luat măsuri din timp pen­ C.A.P. Burjuc din acest grade. va In domina ceaţa, cu
zilei
în folosirea bogatelor resurse lui aerul proaspăt necesar, lui din Căian. s-a desfăşu­ tru a asigura o bună ser­ Azi după-amiază. la ore­ sat. Tot la parter a fost depunere de chiciură pe
amenajat
funcţionează
şi
pe care le oferă gama largă izul de acurateţe deplină. De la serviciul transport- rat o nouă etapă a „De­ vire a populaţiei şi în pe­ le 17,00, se deschide pati­ magazinul sătesc. La etaj alocuri.
sărbătorilor
din
de
iar­
rioada
jocului
şi
a talentelor, a forţelor artisti­ Partitura gîndită ca parte călători sintem cadrul I.T.A. cadei cintecului, hunedorene", nă. Astfel, s-a mărit nu­ noarul de la stadionul este amplasată sala de fes­ Pentru următoarele
„Cetate“ din Deva. Cu a-
obiceiurilor
informaţi
că
Deva
ce iz.vorite din nevoia fireas­ integrantă a unui tot unitar a s-au luat o serie de mă­ in cadrul căreia căluşarii mărul de lucrători din cest prilej se va desfăşura tivităţi dotată cu scenă, două zile
pentru
a-
artiştii
încăperi
in
aceste
că de cultură, frecventă în slujit fidel spectacolul, remar- suri pentru ca in comun — copii şi tineri — din tranzitul Simeria, precum „Carnavalul pe gheaţă“. La matori şi cabină de pro­
zile
transportul
viaţa colectivelor de muncă cîndu-se prin discreţie şi mu- să se desfăşoare fără per­ Tirsa, Boşorod, Grid, Plopi, şi din mesageriile oficiilor patinoar se găsesc pentru iecţie cinematografică. Lo­ Vremea se încălzeşte u-
Română.
poştale din Deva şi Hune­
Ginţaga
Bretea
ale municipiului. turbaţii. Au fost asigurate şi Covragi au susţinut un doara, s-au stabilit progra­ închiriere patine montabile cuitorii acestui sat şi-au şor. cu cerul variabil. Vînt
T. PETRESCU şi ghete cu patine. propus să inaugureze acest slab din sud şi sud-est.
me speciale de lucru pen­
Spectacolul a constituit o autobuze pentru deplasări­ bogat şi inedit spectacol. tru echipele de depistare Azi, la deschidere, intra­ local — spunea tovarăşul Temperatura, în creştere
le In grupuri la revelion.
Festivalul căluşarilor —
reuşită, în primul rind în ce rea este liberă. Emil Furdui, secretarul co­ uşoară.
priveşte concepţia artistică. (Continuare In pag. a 3-a)